6,339 matches
-
administrativ În această variantă, accentul se pune pe mecanismele „soft” care contribuie la atingerea obiectivelor controlului accesului. Aceste mecanisme cuprind politicile și procedurile organizaționale, verificările de fond înainte de angajare, practicile de încetare a contractului de muncă în condiții normale și anormale, planificarea plecărilor în concediu, etichetarea sau marcarea materialelor speciale, supravegherea mai exigentă, cursuri de instruire în scopul conștientizării importanței securității, conștientizarea modului de comportare, precum și procedurile de semnare a contractului în vederea obținerii accesului la sistemul informațional și la rețea. b
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mai are dreptul utilizării lor; 3. parolele trebuie să fie schimbate imediat ce se constată unele bănuieli privind cunoașterea lor de persoane neautorizate sau atunci când, din motive de forță majoră, secretul lor a trebuit să fie dezvăluit pentru redresarea unei stări anormale temporare; 4. parolele trebuie să fie ținute minte și nu scrise pe oriunde, cu excepția următoarelor cazuri: a) trebuie să fie scrise pentru intervenții de urgență, b) fiecare parolă scrisă va fi introdusă într-un plic sigilat și marcat în exterior
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
fără posibilitatea derulării benzii înapoi, sau prin apelarea la calculatoare cu rol special, sub directa supraveghere a responsabilului cu securitatea sistemului. Referitor la recunoașterea potențialelor amenințări, un bun sistem trebuie să fie capabil să depisteze următoarele șase condiții: 1. terminarea anormală a unor lucrări; 2. o cădere anormală a sistemului; 3. defectarea mecanismului de asigurare a securității echipamentelor și softului; 4. tentativele de intrare în dialog cu sistemul, dar care nu sunt încununate de succes; 5. tentativele de obținere a accesului
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
apelarea la calculatoare cu rol special, sub directa supraveghere a responsabilului cu securitatea sistemului. Referitor la recunoașterea potențialelor amenințări, un bun sistem trebuie să fie capabil să depisteze următoarele șase condiții: 1. terminarea anormală a unor lucrări; 2. o cădere anormală a sistemului; 3. defectarea mecanismului de asigurare a securității echipamentelor și softului; 4. tentativele de intrare în dialog cu sistemul, dar care nu sunt încununate de succes; 5. tentativele de obținere a accesului neautorizat la fișierele ce conțin date speciale
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
va urmări dacă s-au accesat fișiere secrete; 6. ieșirile obținute: pentru a ne asigura că nu s-au copiat sau listat cantități mari de date din fișierele secrete. 6.5.3.3. Investigareatc "6.5.3.3. Investigarea" Cazurile anormale care pot fi supuse investigării le cuprind pe cele de excepție, considerate ca ieșite din comun față de tendința statistică a lor. Atât numărul prea mare de violări ale sistemului, cât și cel prea mic trebuie să fie supuse investigării, în
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
lucrărilor sau utilizatorilor; 19. accesul inexplicabil la fișierele speciale sau creșterea surprinzătoare a gradului de utilizare a unor fișiere sau conturi inactive o lungă perioadă de timp; 20. creșterea surprinzătoare a incidentelor produse de defectarea echipamentelor, softului sau de terminarea anormală a lucrărilor, a reluărilor exagerate de execuții de programe, a restaurărilor multiple ș.a. În plus, responsabilul cu securitatea sistemului poate să ceară informații suplimentare de la operatorii calculatoarelor, de genul: • numele fișierelor și subrutinelor accesate de un program dat; • lista numelor
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pornirea calculatorului; 2. configurația cu care s-a început lucrul; 3. inițializarea și reinițializarea sistemului; 4. execuția testelor de rutină și a programelor de întreținere; 5. momentul de început-execuție programe sau de serie de programe înlănțuite; 6. finalizarea normală sau anormală a lucrărilor; 7. disfuncționalități ale softului de sistem sau proasta funcționare a echipamentului; 8. oprirea normală sau anormală a calculatorului; 9. timpii de prelucrare pierduți; 10. mesajele de eroare afișate de calculator; 11. interogări anormale ale fișierelor cu date secrete
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de rutină și a programelor de întreținere; 5. momentul de început-execuție programe sau de serie de programe înlănțuite; 6. finalizarea normală sau anormală a lucrărilor; 7. disfuncționalități ale softului de sistem sau proasta funcționare a echipamentului; 8. oprirea normală sau anormală a calculatorului; 9. timpii de prelucrare pierduți; 10. mesajele de eroare afișate de calculator; 11. interogări anormale ale fișierelor cu date secrete; 12. montarea suporturilor detașabile; 13. intervenția operatorului în programele utilizatorilor sau suprascrierea de către operator a unor funcții de
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
înlănțuite; 6. finalizarea normală sau anormală a lucrărilor; 7. disfuncționalități ale softului de sistem sau proasta funcționare a echipamentului; 8. oprirea normală sau anormală a calculatorului; 9. timpii de prelucrare pierduți; 10. mesajele de eroare afișate de calculator; 11. interogări anormale ale fișierelor cu date secrete; 12. montarea suporturilor detașabile; 13. intervenția operatorului în programele utilizatorilor sau suprascrierea de către operator a unor funcții de protecție; 14. responsabilitățile operatorului în regim activ sau inactiv; 15. prezența vizitatorilor în sala calculatorului. Jurnalele punctelor
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
poate obține un utilizator pe baza mijloacelor de acces sau a portului de intrare. Utilizarea mecanismului presupune folosirea privilegiilor (C); 11. dacă sistemul oferă accesul în rețea, atunci el va trebui să ofere un mecanism de încheiere a sesiunilor finalizate anormal, cum ar fi în cazul utilizatorilor noi care nu au acces la sesiunea anterioară a altui utilizator (C); 12. înainte de inițierea procedurii de conectare (logon), sistemul va afișa un mesaj de atenționare a utilizatorilor în legătură cu folosirea neautorizată a sistemului, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
software-ului instalat în cadrul rețelei; • verificarea parolelor utilizate în cadrul sistemului și stabilirea unei politici clare de parole, care să rămână confidențiale și să fie schimbate periodic, fiind într-un format care să nu poată fi detectat cu ușurință; • identificarea activităților anormale din cadrul rețelei; • creare a unor tabele (norme, reguli) de autorizare a utilizatorilor, cu privire la cine are dreptul de acces, ce accesează, unde și când, necesitând și operațiunile de identificare, autentificare (verificare) a utilizatorilor; • timpul de acces la resursele sistemului informatic nu
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
are elementele sale proprii, care după noi sunt: individul, familia, națiunea sau patria, seminția și omenirea.” În timp aceste elemente au avut controverse, unii au încercat să le desființeze, ele însă nu s‐au dovedit deloc trecătoare, ca niște stări anormale. Ele rămânând elemente naturale și constitutive ale omenirii; eu mă alătur, în speță, lângă familie, căsătorie și copii pentru că aco lo este și dorul de mamă și dragostea pentru copii și puterea de a exista a națiunii, a patriei, adică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
practicii clinice dominantă rămâne, încă, viziunea scolastică, ce s-a impus de la început în psihiatrie, astfel că există o dificultate majoră în încercarea medicilor psihiatri de a identifica ce este normalitatea, deși realizează (diagnostichează) cu ușurință (prea mare, uneori) comportamentul anormal și boala psihică. Fără îndoială că studierea unor grupuri de populație cu diverse maladii psihice rămâne un deziderat extrem de important, așa cum a fost, spre exemplu, studiul transcultural realizat în anul 1974 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), sub forma unui
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
că medicina, în general, și psihiatria, în special, se extind la zone ale vieții sociale în care pot face puțin și aduc confuzie (Goodman, 1992). Conform modelului medical de explicare a stării de sănătate, aceasta reprezintă absența unor valori biologice anormale. Această definire este utilă întrucât ea oferă oportunități pentru o măsurare precisă a stării de sănătate, dar eșuează în a cuprinde toate atributele asociate stării de sănătate. Din perspectivă medicală, oamenii sunt sănătoși dacă sunt lipsiți de boli sau infirmități
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de clasificare a bolilor psihice) 18. Nosologia psihiatrică II (Cadrul problemei și evoluția concepțiilor nosologice în psihiatrie) 19. Nosologia psihiatrică III (Sistematica clinică a bolilor psihice) Secțiunea a III-a: Psihopatologia nosologică 20. Personalitățile psihopatice 21. Reacții, contra-reacții și dezvoltări anormale la evenimentele vieții trăite 22. Nevrozele 23. Psihozele exogene I (Psihozele organice) 24. Psihozele exogene II (Psihozele toxice) 25. Psihozele exogene III (Psihozele endocrine, psihozele metabolice, psihozele carențiale 26. Psihozele endogene I (Aspecte psihopatologice generale) 27. Psihozele endogene II (Psihozele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihozelor experimentale și psihozelor colective, încheindu-se cu discutarea raporturilor psihopatologiei cu celelalte discipline umane. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că domeniul psihopatologiei se înfățișează ca un veritabil spațiu epistemologic bine conturat, în care viața psihică anormală ne dezvăluie aspecte extrem de interesante, de un mare polimorfism și complexitate, deschizând noi perspective în cunoașterea și înțelegerea persoanei umane. Concluziile care se desprind din orice studiu psihopatologic invită la o reflecție particulară asupra ființei umane, a sensului și destinului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Cartea cuprinde, dincolo de aspectele clasice, fundamentale, ale acestei discipline, rezultatul experiențelor și studiilor personale în domeniul psihiatriei clinice și al psihologiei, din care am constituit domeniul psihopatologiei. Intenția finală a fost reprezentată prin „construirea” unui „model general” al vieții psihice anormale, care, dincolo de aspectele clinico-medicale, să pună în discuție „fenomenele psihice morbide” ca dimensiuni ale ființei interioare, din care să se poată realiza cadrul unei „antropologii a nebuniei” considerată nu numai ca o boală psihică, ci și ca o stare ontologică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
umane. Acest punct de vedere ne obligă să revizuim și să căutăm a înțelege altfel nebunia, diferit de punctul de vedere medical, pentru a-i da o altă interpretare, lărgită, semnificației acesteia. Faptul de „a fi” atât normal, cât și anormal, presupune că ființa umană are o dublă disponibilitate funciară, manifestată printr-o dublă orientare ontologică. Aceasta ne revelează faptul că natura persoanei umane este, cum spuneam, constituită dialectic. Acest aspect al „naturii ființei umane”, pe care l-am analizat și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de psiholog Domeniul psihiatriei Din schema de mai sus se desprinde faptul că, deși net individualizate, psihiatria și psihopatologia se află într-un permanent „dialog” reciproc, prin care se completează între ele. Pentru K. Jaspers, psihopatologia rămâne știința fenomenelor sufletești anormale și bolnave, întrucât, așa cum vom vedea mai departe în capitolele următoare, se poate vorbi despre o psihopatologie clinică și nosologică ce analizează semnificațiile diferitelor tipuri de boli psihice. În sensul acesta, scopurile urmărite de psihopatologie, după K. Jaspers sunt următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vom vedea mai departe în capitolele următoare, se poate vorbi despre o psihopatologie clinică și nosologică ce analizează semnificațiile diferitelor tipuri de boli psihice. În sensul acesta, scopurile urmărite de psihopatologie, după K. Jaspers sunt următoarele: a) analizează viața psihică anormală ca realitate a persoanei; b) reprezintă studiul mijloacelor de expresie ale acesteia; c) urmărește cauzele tulburărilor psihice; d) explică dinamica fenomenului psihic morbid; e) interpretează formele de anomalie psihică. Trebuie însă precizat faptul că în cazul psihopatologiei nu se face
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
câteva aspecte particulare, diferite de cele ale psihiatriei clinice. Referindu-se la aceste particularități care interesează obiectul psihopatologiei, K. Jaspers a preferat să le considere ca „teme de studiu”. Pentru K. Jaspers, scopul psihopatologiei este de a cunoaște viața psihică anormală în realitatea sa, mijloacele de expresie ale acesteia, raporturile sale de ansamblu și cauzele sale multiple. Situându-se pe această poziție care construiește o psihopatologie plecând de la datele oferite de psihiatria clinică, K. Jaspers izolează următoarele aspecte tematice ale psihopatologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnav, considerat ca „ființă umană în suferință”, precum și a „fenomenului morbid”. Această cunoaștere se obiectivează prin următoarele: a) cunoașterea discursivă și cea intuitivă a stării de boală prin obiectivare, explicare și experiment, în spiritul științelor naturii; b) înțelegerea existenței sufletești anormale sau patologice și a contextelor relațiilor și corelațiilor sufletești rezultate din evidențele înțelegerii; c) interpretarea fenomenologică a stării de boală prin evidențierea metodică a conținuturilor fenomenologice; d) Înțelegerea antropo-fenomenologică a stărilor existențiale modificate ale anormalului sufletesc sau ale persoanei bolnavului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
naturii; b) înțelegerea existenței sufletești anormale sau patologice și a contextelor relațiilor și corelațiilor sufletești rezultate din evidențele înțelegerii; c) interpretarea fenomenologică a stării de boală prin evidențierea metodică a conținuturilor fenomenologice; d) Înțelegerea antropo-fenomenologică a stărilor existențiale modificate ale anormalului sufletesc sau ale persoanei bolnavului psihic. În antropologia medicală și psihologică se acordă o egală importanță atât sferei sufletești, cât și trupului. Trupul este înțeles ca o corporalitate a subiectului prin care persoana „trăiește” și „există” în lume, fapt de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
realității lumii posibile într-o realitate personală, trans-mundană. Acest „model (cuprinzător) al umanului” (Umgreifende) propus de K. Jaspers reprezintă un prețios reper atât pentru psihologie cât și pentru psihopatologie în înțelegerea dinamicii proceselor psihice normale cât și a modificărilor psihologice, anormale, ale acestora. Dimensiunile ontologice ale umanului Antropologia psihiatrică se referă la aspectele descriptive ale fenomenelor psihice morbide având un caracter constatativ de natură analist-fenomenologică. Analiza existențială (Daseinsanalyse) face o prezentare dinamică a ființei umane bolnavă psihic, în perspectiva dinamicii generale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestuia prin surprinderea ambianței atmosferice pe care o degajă pacientul său. Această descoperire a atmosfericului este calea de acces către interioritatea bolnavului, pe care psihiatrul o „simte” ca pe o modificare psihopatologică a persoanei acestuia. Ea reprezintă „intuiția” sau „sentimentul anormalului” pe care-l degajă persoana bolnavă psihic și pe care psihiatrul experimentat îl surprinde cu ajutorul „simțului clinic” care este rezonanța interioară, în sfera subiectivității medicului psihiatru a subiectivității alterate a bolnavului. Raportul „trup/suflet” în psihopatologie Problemele mai sus discutate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]