9,641 matches
-
aerului rece din exterior). șosetele: după unii autori cele mai recomandate sunt cele din bumbac, iar după alți autori cele din combinații de fibre (bumbac și fibre sintetice) care să permită piciorului să elimine transpirația, deoarece bumbacul reține umiditatea. În funcție de anotimp, pot fi mai groase sau mai subțiri; șapcă: foarte utilă în perioadele cu temperaturi ridicate și lumină puternică. Se recomandă să fie confecționată din material care să permită eliminarea căldurii în exces (să dețină chiar orificii mici pentru transferul căldurii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
să ,,scrie" ce îl reprezintă: familia, jucăriile preferate, desenele animate urmărite, jocurile preferate etc.) sau pe grupe, chiar cu întreaga grupă de copii, sub îndrumarea/cu ajutorul cadrului didactic (care poate scrie anumite pasaje ,,dictate" de către copii), în cadrul unui proiect: Cartea anotimpurilor (cu informații, curiozități acumulate de copii despre anotimpuri), Grupa jucăușilor (cu jocurile preferate ale copiilor, inclusiv cu exemple de texte din folclorul copiilor), Poveștile piticilor (cu povești create de copii, dictate cadrului didactic sau părinților, bunicilor, eventual înregistrate și ulterior
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
desenele animate urmărite, jocurile preferate etc.) sau pe grupe, chiar cu întreaga grupă de copii, sub îndrumarea/cu ajutorul cadrului didactic (care poate scrie anumite pasaje ,,dictate" de către copii), în cadrul unui proiect: Cartea anotimpurilor (cu informații, curiozități acumulate de copii despre anotimpuri), Grupa jucăușilor (cu jocurile preferate ale copiilor, inclusiv cu exemple de texte din folclorul copiilor), Poveștile piticilor (cu povești create de copii, dictate cadrului didactic sau părinților, bunicilor, eventual înregistrate și ulterior ,,transcrise", cu imagini realizate de copii), Explicăm cuvinte
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
2). ( Formele explicației pot fi exemplificate, prin raportare la caracteristicile fiecărui nivel (I 3-5 ani; II 5-7 ani), în funcție și de conținuturile care implică, în abordarea lor, valorificarea acestei metode didactice: ,,Este primăvară pentru că a venit după iarnă; este anotimpul de după iarnă și înainte de vară..."; ,,A intrat acolo deoarece e un magazin pentru fetițe..." etc. (explicație-definiție); ,,Primăvara și toamna sunt diferite pentru că primăvara vin păsările din țările calde, iar toamna pleacă...; pentru că e mai mult verde în jur/pentru că e
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
frontale Eu spun una, tu spui multe!, Eu spun multe, tu spui una!, A/Al cui este?, Ce face?, Jocul silabelor, Cine/ce lipsește?, Termină cuvântul!, Termină propoziția!, Spune altfel! etc.; * jocuri didactice pe grupe Drumul personajelor, Pe cărări de... anotimpuri, Iepurașii și veverițele, Cum se termină povestea? etc.; vezi și distincția: * jocuri individuale: jocuri motrice având propriul corp drept instrument; jocuri de construcție; jocuri de rol (implicând acțiunea de ,,metamorfozare" în persoane, lucruri); * jocuri sociale: jocuri de imitație simplă; jocuri
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sau nu copiilor) sau dintr-un cântec, o replică dintr-un film de desene animate, povestirea unui episod dintr-un text literar (cunoscut sau nu), caracterizarea unui personaj real sau imaginar, realizarea portretului unei persoane, descrierea unei jucării, prezentarea unui anotimp, identificarea ele-mentelor dintr-o imagine/secvență de film/tablou etc., crearea unei ,,povești" după ilustrație/ilustrații etc.; izolarea unei propoziții din contextul creat; cel mai frecvent, formularea optimă și izolarea propoziției se realizează prin întrebări auxiliare formulate de către educatoare, prin
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în..., Profesorul de..., Lumea meseriilor (actualizarea unor termeni de specialitate cunoscuți copiilor din domeniul muzicii, desenului, matematicii, cunoașterii mediului, din sfera anumitor meserii) etc.; ,,relațiile" dintre cuvinte: familia lexicală, câmpul lexical prin Cuvinte înrudite, Familia lui..., Cuvinte prietene, Împărăția... florilor/anotimpurilor, Cercul culorilor, Clubul informaticienilor/sportivilor... etc.; relațiile semantice: sinonimia (lexicală, frazeologică, lexico-fraze-logică), antonimia (cuvinte diferite, cuvinte formate prin prefixare negativă), paronimia, omonimia (cu actualizarea omofoniei și a omografiei), polisemia (cu raportare la context) prin Găsește cuvântul potrivit!, Găsește perechea!, Cum
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prin care numărăm (numerale), cuvinte prin care arătăm cine cu cine vorbește (pronume), cuvinte-loc, cuvinte-timp etc. (adverbe), cuvin-te-sentiment, cuvinte-zgomot (interjecții propriu-zise și onomatopeice), cuvinte de legătură (prepoziții și conjuncții) prin: Cine este?, Ce este?, Cum se numește?, Jocul numelor, Împărăția anotimpurilor (substantive), Cum este?, Cercul culorilor, Mare mic, Azi/acum mă simt... (adjective), Ce face?, Jocul meseriilor (verbe), Jocul numerelor, Premierea (numerale cardinale, ordinale), Spune ceva despre mine!, Spune ceva despre tine!, Spune ceva despre el/ea!, Interviu cu..., Cine a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
lucrează, precum și secvența de soluționare a eventualelor probleme; de exemplu, în ciclul preprimar, un proiect îl poate constitui realizarea unui album în care copiii, pe măsură ce parcurg în cadrul activităților de diferite tipuri desfășurate în grădiniță tema Primăvara, lipesc imagini caracteristice acestui anotimp, realizează desene după texte având această temă, completează treptat un mini-ierbar cu florile de primăvară din zona în care locuiesc, reflectă în imagini, fotografii etc. obiceiurile specifice sărbătorilor din anotimpul de primăvară etc. (albumul poate fi realizat pe echipe de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
tipuri desfășurate în grădiniță tema Primăvara, lipesc imagini caracteristice acestui anotimp, realizează desene după texte având această temă, completează treptat un mini-ierbar cu florile de primăvară din zona în care locuiesc, reflectă în imagini, fotografii etc. obiceiurile specifice sărbătorilor din anotimpul de primăvară etc. (albumul poate fi realizat pe echipe de lucru: Echipa micilor fotografi, Echipa florilor, Echipa sărbătorilor de primăvară, Echipa pictorilor etc.). Investigația, organizată individual sau pe grupe, într-o formă adaptată, simplificată, vizează pe de o parte acumularea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
subiectivi: tip rezolvare de probleme asociați problematizării: • Ce s-ar întâmpla dacă, în locul piticilor, Albă-ca-Zăpada ar da peste Pinocchio? • Aduceți în Ridichea uriașă un personaj din desenele animate preferate! Ce se întâmplă? • Dacă în Ursul păcălit de vulpe ar fi anotimpul de vară, ce s-ar întâmpla? etc. tip eseu structurat cu realizarea unui text (oral, în ciclul preșcolar, respectiv dictat educatoarei/educatorului) pe baza unei structuri date (plan); structura poate fi concretizată, la acest nivel, într-o succesiune de imagini
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și-Ură, una alteia urmînd: al ei, Dispreț și Gelozie 230 În pasiuni abia născute; nu se sărutau, nici nu se-mbrățișau de frică și rușine. Capul lui răspîndea lumină și era profeție-n glasu-i viguros. El timpurile stăpînea și anotimpurile, zilele și anii; Ea spațiile stăpînea, tărîmurile și pustia, rîul și cu codrul, Dar nu avea putere ca să țeasă Valul care să-i fie acoperămînt pentru păcate. 235 Ea alungắ Femeile departe de lîngă Los, Iar Los Bărbații-i alungắ
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nainte spre însuși hărăzitu-i capăt 92; Apoi căzînd într-un grozavnic spațiu, recăpătîndu-și în cumplită iarnă Puterea-i risipita, ea înapoi se-ntoarce pe-o traiectorie mai joasă 93, Pînă ce, iar aprinsă de-ardoarea proaspăt strînsă în blîndu-i anotimp 94, 280 Se nalta vara-ntreagă în țării, pînă cînd drumu-i ostenit În toamna íntră. Astfel e vremea multor lumi. Altele mențin direcție triunghiulara, în unghi drept. Altele, obtuz, Ascuțit, Scalen 95, în simple căi; dar altele se mișcă Pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
splendide feste!). O parte din mulțimea care participă la bal poartă mască, printre ei Elenă, Arrigo și Procida. Monforte apare și ia loc în scaunul de onoare după care ordona începerea serbării. Aceasta se deschide cu un balet, (Cele 4 anotimpuri), în care zeul Ianus își face o intrare festivă pentru a prezenta Anul Nou. Dansuri strălucitoare se succed evocând iarnă înghețată, dulceața primăverii, vara leneșa și în sfârșit, printr-o bacanala, toamna. După un cor destul de scurt, care aduce un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
este o lucrare de mare întindere, pe durata a cinci acte și cu un subiect istoric având o intensă culoare dramatică. Contrar voinței lui, Verdi a fost obligat să introducă în actul III un balet de largi proporții: Cel patru anotimpuri pentru a ține cont de obiceiurile din Franța la acel moment. Verdi nu știa că același libret mai fusese oferit de Scribe și lui Donizetti care compusese o operă cu titlul Ducele de Albă, rămasă neterminata de compozitor. Ceea ce l-
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de m. și o circumferință de peste 5 m. În Africa de Nord crește copacul necuratului? Scoarța lui conține un procent mare de fosfor, ceea ce îl face să lumineze. Noaptea se poate citi sub acest copac. În pădurile tropicale, unde nu se schimbă anotimpurile, copacii nu au inele anuale? În pădure viețuitoarele sunt dispuse în straturi succesive care, în general, corespund cu dispunerea pe verticală a vegetației? Pădurea, datorită copacilor săi, are o climă moderată care influențează zonele înconjurătoare? Pădurea menține umiditatea, scade temperaturile
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
târât cojoacele pe dealuri și pe lunci mai mult decât trebuie și parcă În ciuda firii. Încă o ilustrare că tot ce-i prea mult strică, obosește și aduce lehamite. Dar de ce discutăm acum și aici despre primăvară? Pentru că este un anotimp al Învierii, al prefacerilor și al ivirii unui nou ciclu de viață. Ea este aducătoare de noi și Înalte țeluri, este re-instauratoare, este un interval de tranzit către o plinătate a rodului. E anotimpul prin excelență al Începutului. Vechiul este
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
aici despre primăvară? Pentru că este un anotimp al Învierii, al prefacerilor și al ivirii unui nou ciclu de viață. Ea este aducătoare de noi și Înalte țeluri, este re-instauratoare, este un interval de tranzit către o plinătate a rodului. E anotimpul prin excelență al Începutului. Vechiul este Îndepărtat, noul urmează să apară. Oare cum va fi ceea ce va fi? Aceasta-i Întrebarea! Noul anotimp nu apare dintr-odată. E un zbucium de factură aproape cosmică, la care suntem cu toții copărtași. Stau
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
noi și Înalte țeluri, este re-instauratoare, este un interval de tranzit către o plinătate a rodului. E anotimpul prin excelență al Începutului. Vechiul este Îndepărtat, noul urmează să apară. Oare cum va fi ceea ce va fi? Aceasta-i Întrebarea! Noul anotimp nu apare dintr-odată. E un zbucium de factură aproape cosmică, la care suntem cu toții copărtași. Stau și privesc ce se Întâmplă pe lângă casă. E aproape amiază, e destul de cald, iar câteva muște, anemice și dezorientate, Își iau zborul spre
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pune pe gânduri, activează firile și le transfigurează. Abia În acest moment spiritul se trezește, este pregătit de schimbare, se anunță reconversia și este gata să se actualizeze. Cred că ființa umană intră În rezonanță cel mai profund cu acest anotimp. De aceea, aproape că nu mai e operabilă distincția dintre prefacerile naturii și cele sufletești. Ceea ce se Întâmplă În exterior este ca și cum ar fi o prelungire a sufletului nostru. Iar ceea ce se petrece Înăuntru „se combină” cu datele dinafară, dând
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
vibra, fără doar și poate, la rostirile poetului-cetățean. Ciclul Pasteluri, de fericită inspirație, a fost creat, în cea mai mare parte, între anii 1867 și 1869. E o poezie a peisajului rustic, contemplat de un horațian care degustă farmecul fiecărui anotimp, exultând la venirea primăverii, dar savurând și pitorescul decorului hibernal. Totul respiră armonie, o împăcare senină cu rânduiala veșnică a firii. Un spirit, clasic, de ordine și cumpătare domnește pretutindeni. Îmbătat de splendoarea peisajului scăldat în lumină sau înveșmântat în
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
mai tineri și mai bătrâni, s-au prins că se vor întâlni periodic pentru a-și împărtăși unii altora propriile creațiuni de literatură românească și pentru a le judeca în comun, sincer și fățiș”, specifica Basil Munteanu în articolul Perspective („Anotimpuri”, 1/1955). Și tot el ținea să precizeze în acea împrejurare: „Nu-i patronează, nu-i prezidează, nu-i subvenționează nimeni. Asupra lor nu apasă influența dătătoare de «directive» a nici unui fel de corp constituit. N-au nici măcar nume: se
ANOTIMPURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285379_a_286708]
-
ANOTIMPURI, revistă trimestrială de literatură, apărută la Paris, în anul 1955, în trei numere, de formatul „Gândirii” interbelice. Multiplicată prin metoda monotip, revista este editată ca organ de presă al cenaclului „Anotimpuri”. Directorul publicației este N. A. Gheorghiu, dar spiritul ce o
ANOTIMPURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285378_a_286707]
-
ANOTIMPURI, revistă trimestrială de literatură, apărută la Paris, în anul 1955, în trei numere, de formatul „Gândirii” interbelice. Multiplicată prin metoda monotip, revista este editată ca organ de presă al cenaclului „Anotimpuri”. Directorul publicației este N. A. Gheorghiu, dar spiritul ce o dirijează și o girează prin autoritatea sa academică este Basil Munteanu, de altfel și semnatarul articolului-program cu care se deschide primul număr (ianuarie-martie 1955). Pentru toate cele trei numere, coperta revistei
ANOTIMPURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285378_a_286707]
-
Sept péchés capitaux (1964), L’ Œuf (1970) și, nu în ultimul rând, studiul monografic consacrat lui Nostradamus (1989) -, a desfășurat o intensă activitate jurnalistică și literară în presa politică și culturală românească din exil, colaborând cu consecvență la publicații ca „Anotimpuri”, „Înșir-te mărgărite”, „Ființa românească”, „România” și, îndeosebi, la „Revista scriitorilor români”. În 1951 inițiază, împreună cu Virgil Ierunca, periodicul de „metafizică și poezie” „Caete de dor”, iar din 1959 susține cronica literară în „La Nation roumaine”, preluând mai apoi conducerea
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]