6,475 matches
-
Vidofnir, deasupra căruia zbura uliul Vedrfolnir. Rădăcinile din Niflheim erau roase de dragonul Nidhogg. Veverița Ratatosk aleargă permanent în susul și josul arborelui, de la Nidhogg la vultur, răspândind intrigi între ei. De asemenea sunt patru cerbi care se hrănesc cu scoarța arborelui și care trăiesc pe crengile acestuia. Ei se numesc Duneyrr, Durathror, Dvalin, și Dainn . Într-un pasaj din poemul "Hávamál", Odin povestește cum a dobândit runele, simboluri ale înțelepciunii și ale puterii magice. El s-a spânzurat timp de nouă
Yggdrasil () [Corola-website/Science/302267_a_303596]
-
trăiesc pe crengile acestuia. Ei se numesc Duneyrr, Durathror, Dvalin, și Dainn . Într-un pasaj din poemul "Hávamál", Odin povestește cum a dobândit runele, simboluri ale înțelepciunii și ale puterii magice. El s-a spânzurat timp de nouă nopți în arborele Yggdrasil, "rănit cu lancea și sarificat lui Odin, eu însumi sacrificat mie însumi, fără să mănânc și fără să beau, iată că runele la chemarea mea se revelară". El dobândește astfel știința ocultă și darul poeziei. Este vorba aici de
Yggdrasil () [Corola-website/Science/302267_a_303596]
-
înțelepciunea secretă. În mitologia nordică victimele sacrificate lui Odin erau spânzurate în arbori. Yggdrasil este de asemenea foarte important în mitul escatologic al Ragnarok-ului. Singurii oameni care vor supraviețui acestui dezastru, Lif și Lifthrasir, se vor adăposti între crengile gigantului arbore, unde se vor hrăni cu rouă: Înfiorătorul foc nu îi va pârjoli; nici măcar nu îi va atinge, iar mâncarea lor va fi roua dimineții. Printre crengi, ei vor vedea un nou soare arzând deoarece lumea se sfârșește și renaște."
Yggdrasil () [Corola-website/Science/302267_a_303596]
-
deschide înapoi și se extinde în sus și înainte. Craniul este masiv și turtit lateral. Bulele timpanice sunt alungite și turtite lateral. Koala sunt în general animale nocturne și arboricole, coborând pe pământ numai pentru a se muta în alt arbore pentru a se hrăni sau a linge solul sau pietrișul, care înlesnesc digestia. Deși koala este adesea considerat ca un animal lent și care, de obicei, se mișca cu o viteză mică, grație picioarelor sale relativ lungi el se poate
Fascolarctide () [Corola-website/Science/302354_a_303683]
-
numit membru al Academiei de Științe din Berlin. Dubla specializare a savantului a făcut posibil cercetări în aplicabilitatea diferitelor specii de plante ca medicament. Astfel, tot în 1718, a început să folosească în practica sa medicinală ca primul scoarța unui arbore înrudit cu "Quassia amara" ("Cortex Simarubæ"), trimisă pentru prima dată de iezuitul Soleil din Cayenne la Paris (1713). Mulți ani mai târziu, a scris un articol mai mare în "Memoires", jurnalul oficial al Academiei Franceze de Științe, despre efectivitatea combaterii
Antoine de Jussieu () [Corola-website/Science/302386_a_303715]
-
Sturza. În aceeași perioadă, Parcul Copou a funcționat ca lagăr temporar folosit de armata roșie. Mandache Leocov își aduce aminte că învățătorii care erau în lagăr au păzit Teiul lui Eminescu pentru a nu fi tăiat. La 4 august 1950 arborele simbol al parcului a fost în mare parte distrus de o furtună cu grindină care i-a rupt săgeata principală a coronamentului, brațul din partea nordică, precum și ramurile din celelalte brațe. În 1953 a fost segmentat, curățat și dezinfectat, trunchiul fiind
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
botaniștilor Mandache Leocov și Ionel Lupu au urmat alte două tratamente, în 1990 și 2014, respectiv. Teiul supraviețuiește astăzi grație unui fenomen biologic rar, care a permis unor rădăcini adventive să crească prin interiorul trunchiului și să pătrundă în pământ. Arborele fructifică anual și continuă să atragă vizitatori. În martie 2013 busturile de bronz ale lui Ciprian Porumbescu, Nicolae Gane și Barbu Ștefănescu Delavrancea, ultimele două monumente istorice care fuseseră expuse în parc de aproape un secol, au fost furate, dezmembrate
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
au recomandat municipalității completarea aliniamentelor existente cu exemplare în concordanță cu indivizii actuali, precum și introducerea unor specii de plante adiționale, de exemplu rășinoase cu port columnar și cetină albastră ("Chamaecyparis lawsoniana 'Columnaris' "și "Juniperus scopulorum 'Skyrocket' "), câteva exemplare izolate de Arborele Țarinei ("Paulownia tomentosa" sau "Paulownia imperialis") și un eventual gard viu bicolor din chiparos albastru și galben ("Chamaecyparis lawsoniana Columnaris Glauca" și "Chamaecyparis lawsoniana 'Golden Wonder' "); de asemenea, s-a remarcat absența lianelor, recomandându-se introducerea unor plante precum glicina
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
dioxid de carbon și produce 6-7 kg oxigen. Sub coroana teiului temperatura aerului este mai mică cu 3-4 grade C, datorită albedoului de 20% al frunzișul (acesta reflectă o parte din radiația solară), iar aerul este mai umed, datorită transpirației arborelui. Cele 300.000 de frunze tomentoase, cu peri stelați, inclusiv pe pețiol, pot reține cantități importante de praf, care apoi este spălat de ploi și ajunge pe sol. În privința acestei însușiri, teiul este pe locul 3, după stejar și ulm
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
celor ale "egalilor" lor din șleahta măruntă. Puțini șleahtici erau suficenți de bogați și puternici pentru a intra în rândurile magnaților ("karmazyni" — cei "purpurii," numiți așa datorită culorii cărămizii a cizmelor lor). Un adevărat magnat trebuia să-și poată dovedi arborele genealogic pentru multe generații și să stăpânească cel puțin 20 de localități sau latifundii. El mai trebuia să ocupe o funcție publică de mare importanță în cadrul statului polono-lituanian. Istoricii estimează proporția magnaților la 4% din numărul total al șleahticilor. Dintre
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
ul, "Juglans regia" L., este un arbore din familia Juglandaceae, răspândit în zona temperată și mediteraneană, atât ca floră spontană, cât și în culturi. Își are originea în zona geografică întinsă din Balcani spre est, până în Himalaya și sud-vestul Chinei. Cele mai mari păduri se află în
Nuc () [Corola-website/Science/302564_a_303893]
-
cuprind Franța, Serbia, Grecia, Bulgaria și România (în Europa), China (în Asia), California (în America de Nord) și Chile în America de Sud. Mai recent, cultura nucului s-a răspândit pe scară largă și în alte regiuni: Noua Zeelandă și sud-estul Australiei. Nucul este un arbore viguros, care poate ajunge la 30 de metri înălțime. Are trunchiul gros și scoarța netedă, argintiu-cenușie. Are crengi puternice, coroana foarte largă și bogată. Frunzele sunt mari, compuse din 5-9 foliole eliptice, cu margini întregi, glabre. Florile bărbătești sunt grupate
Nuc () [Corola-website/Science/302564_a_303893]
-
cele mai vechi soiuri de struguri din lume și a fost denumit după forma de con de pin pe care o are înainte de a fi cules. O altă variantă susține faptul că a fost denumit dupa familia Pinot, al cărei arbore genealogic datează în urmă cu peste 2000 de ani. Legenda spune că Pinot-ul a sosit pe teritoriul Galiei încă de pe vremea romanilor, deși există istorici care susțin că romanii ar fi găsit aceasta varietate acolo când au cucerit teritoriul
Pinot Noir () [Corola-website/Science/302636_a_303965]
-
sau Arborele cosmic este un simbol religios universal și creștin. Cultele orientale păgâne, dar și creștinismul, se folosesc de simboluri și mituri pentru a anima atât trăirile sentimentului religios, cât și credința adoratorilor într-o posibilă comuniune cu Divinitatea. Vom vedea că
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
Alexandrinul, Tertulian, Origen) imaginile erau încărcate de semne și mesaje. Revelația pe care o aducea credința nu anula semnificațiile "primare" ale imaginilor ; ea numai adăuga o nouă valoare. Din multitudinea simbolurilor creștinismului timpuriu, prezente în operele apologeților creștini voi analiza Arborele cosmic-. Este unul dintre cele mai bogate și mai răspândite simboluri. Mircea Eliade distingea șapte interpretări principale pe care, de altfel, nu le considera exhaustive, dar care se articulează toate în jurul ideii de Cosmos viu, în veșnică regenerare. Simbol al
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
mai răspândite simboluri. Mircea Eliade distingea șapte interpretări principale pe care, de altfel, nu le considera exhaustive, dar care se articulează toate în jurul ideii de Cosmos viu, în veșnică regenerare. Simbol al vieții în contiună evoluție, în ascensiune spre cer, arborele evocă întreg simbolismul, iar în cazul de față, al moralității iudeo-creștine. Pe de altă parte, el slujește drept simbol pentru caracterul ciclic al evoluției cosmice: moarte și regenerare, înlesnește comuniunea între cele trei niveluri ale cosmosului: cel subteran, prin rădăcini
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
cosmice: moarte și regenerare, înlesnește comuniunea între cele trei niveluri ale cosmosului: cel subteran, prin rădăcini; suprafața pământului, prin trunchi și crengile de jos ; înaltul, prin ramurile dinspre vârf. Avându-și rădăcinile înfipte în pământ și crengile înălțate spre cer, arborele este socotit ca un simbol al raporturilor ce se stabilesc între pământ și cer. În acest sens, el are caracterul unui centru. Mai mult decât atât, acest arbore central care, prin prezența și puterea lui, acoperă întreg domeniul gândirii de la
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
vârf. Avându-și rădăcinile înfipte în pământ și crengile înălțate spre cer, arborele este socotit ca un simbol al raporturilor ce se stabilesc între pământ și cer. În acest sens, el are caracterul unui centru. Mai mult decât atât, acest arbore central care, prin prezența și puterea lui, acoperă întreg domeniul gândirii de la cosmos până la om, este în mod necesar și arbore al vieții. Pomul vieții are drept sevă roua cerească, iar fructele lui inaccesibile muritorilor, transmit o mică parte din
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
se stabilesc între pământ și cer. În acest sens, el are caracterul unui centru. Mai mult decât atât, acest arbore central care, prin prezența și puterea lui, acoperă întreg domeniul gândirii de la cosmos până la om, este în mod necesar și arbore al vieții. Pomul vieții are drept sevă roua cerească, iar fructele lui inaccesibile muritorilor, transmit o mică parte din nemurire. Așa fac fructele pomului vieții din grădina Raiului care sunt 12 la număr. Arborele vieții își are originea în neoliticul
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
om, este în mod necesar și arbore al vieții. Pomul vieții are drept sevă roua cerească, iar fructele lui inaccesibile muritorilor, transmit o mică parte din nemurire. Așa fac fructele pomului vieții din grădina Raiului care sunt 12 la număr. Arborele vieții își are originea în neoliticul Vechii Europe. Simbolul "V" al Marii Zeițe, bucraniul-uter și pieptenele-perie, trei simboluri de regenerare, au fost grupate pentru o amplificare a semnificației sacre, într-o anumită ordine care s-a păstrat de-a lungul
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
are originea în neoliticul Vechii Europe. Simbolul "V" al Marii Zeițe, bucraniul-uter și pieptenele-perie, trei simboluri de regenerare, au fost grupate pentru o amplificare a semnificației sacre, într-o anumită ordine care s-a păstrat de-a lungul timpului. Reprezentarea arborelui vieții în această alcătuire o regăsim pe statuetele antropomorfe feminine descoperite în necropolele aparținând culturii de epoca bronzului Gârla Mare, în județul Mehedinți, dar și în Bulgaria, la Orsoia, Montana, iar un arbore al vieții similar este incizat pe inelul
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
a păstrat de-a lungul timpului. Reprezentarea arborelui vieții în această alcătuire o regăsim pe statuetele antropomorfe feminine descoperite în necropolele aparținând culturii de epoca bronzului Gârla Mare, în județul Mehedinți, dar și în Bulgaria, la Orsoia, Montana, iar un arbore al vieții similar este incizat pe inelul getic descoperit în necropola de la Seimeni. Biserica creștina le-a preluat și le-a reinterpretat simbolul în concordanța cu ambițiile ei doctrinale. În tradiția creștină arborele cosmic este Crucea Răstignirii lui Iisus Hristos
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
în Bulgaria, la Orsoia, Montana, iar un arbore al vieții similar este incizat pe inelul getic descoperit în necropola de la Seimeni. Biserica creștina le-a preluat și le-a reinterpretat simbolul în concordanța cu ambițiile ei doctrinale. În tradiția creștină arborele cosmic este Crucea Răstignirii lui Iisus Hristos. Crucea, lucrată din lemnul arborelui binelui și răului, se substitue arborelui cosmic. Pomul vieții este asociat cu manifestarea divină. Aceasta întrucât se observă o reluare de simboluri între arborele primului legământ (pomul vieții
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
incizat pe inelul getic descoperit în necropola de la Seimeni. Biserica creștina le-a preluat și le-a reinterpretat simbolul în concordanța cu ambițiile ei doctrinale. În tradiția creștină arborele cosmic este Crucea Răstignirii lui Iisus Hristos. Crucea, lucrată din lemnul arborelui binelui și răului, se substitue arborelui cosmic. Pomul vieții este asociat cu manifestarea divină. Aceasta întrucât se observă o reluare de simboluri între arborele primului legământ (pomul vieții) despre care vorbește Facerea, și arborele crucii, sau arborele noului legământ, care
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
necropola de la Seimeni. Biserica creștina le-a preluat și le-a reinterpretat simbolul în concordanța cu ambițiile ei doctrinale. În tradiția creștină arborele cosmic este Crucea Răstignirii lui Iisus Hristos. Crucea, lucrată din lemnul arborelui binelui și răului, se substitue arborelui cosmic. Pomul vieții este asociat cu manifestarea divină. Aceasta întrucât se observă o reluare de simboluri între arborele primului legământ (pomul vieții) despre care vorbește Facerea, și arborele crucii, sau arborele noului legământ, care mântuiește omul. Isus însuși este Pomul
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]