17,527 matches
-
narcisism. A?adar, arhitectura pune �n valoare, �n plastică elementelor, un stil propriu al autorului, dar fiind �n leg?tur? cu opere care au tr?s?turi comune, deci cu un ansamblu stilistic. Mai s�nt ?i cazuri �n care arhitectul, lucr�nd �n general cu o echip?, �mparte muncă de crea?ie. �n orice caz, istoria arhitecturii ?ine de istoria artei, numai dac? nu acord?m prioritate func?iei sale sociale sau inova?iei tehnice, domenii care oricum trebuie luate
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ace?tia sus?în competi?ia �n care s�nt antrena?i conduc?torii de lucr?ri, �n ceea ce prive?te �n?l?imea bol?ilor � 48 de metri la Beauvais � sau a fle?ei � 148 de metri la Strasbourg. Arhitectul �i prezint? ?efului de lucrare proiectul spre aprobare, sub form? de machet? ?i de desene de detalii pe pergament. Apoi, �i d? fasonatorului de piatr?, care, pe ?antier, lucreaz? �n �cameră de trasare� schi?e de execu?ie care-i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
spa?iul s?u. Construc?ia cu osatur?, conjug�nd c?utarea luminii ?i ingeniozitatea constructiv?, �?i g?se?te cea mai des?v�r-?it? expresie �n �nveli?ul cvasi-integral de vitralii de la Sainte-Chapelle din Paris (1243-1248), pe care arhitectul � probabil P. de Montreuil � pentru a evita arcele butante, o �ncinge cu arm?turi metalice ?i o �nt?re?te cu tiran?i transversali ascun?i sub acoperi?uri. �nt?riturile metalice devin indispensabile �n aceast? faz? a goticului, preocupat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
englez Num?rul edificiilor, dimensiunea marilor catedrale, caracterele constructive ?i decorative, �n sf�r?it, longevitatea acestui stil fac din goticul englez unul dintre cele mai marcante din Europa. Totu?i, cel care introduce stilul gotic �n Anglia este un arhitect francez, Guillaume de Sens, chemat �n 1176 pentru a reconstrui catedrală Canterbery. Cu excep?ia aba?iei Westminster, biserica unde s�nt un?i regii, construit? �ncep�nd din 1245 dup? o viziune fran?uzeasc?, dar remaniat? ulterior �n profunzime
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
re?ți, Brunelleschi sparge tradi?io-nala solidaritate interprofesional?, �n folosul arhitectu-lui, care, sigur de competen?a sa cvasi-?tiin?ific?, risc? s?-?i asume personal ansamblul responsabilit??ilor con-struc?iei. Me?te?ugarii devin simpli executan?i, �n timp ce arhitectul accede la statutul de artist ?i de intelectual. �n ciuda conflictelor inevitabile, aceast? evolu?ie se impune; ea o �nt�lne?te de altfel pe cea a pictorilor ?i a sculptori-lor, care cer s? fie consideră?i �n spa?iul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
modernitate care prive?te �n acela?i timp formele ?i practică profesional?. Teoria arhitectural? a lui Alberti Prin angajarea să profesional? ?i prin opera să, L.�B.�Alberti (1404-1472) este pe de-a-ntregul umanist. El valorific? rolul de intelectual al arhitectului angaj�n-du-se numai la conceperea proiectului, �n detrimentul dirij?rîi construc?iei ?i, mai ales, elabor�nd o teorie a arhitecturii o dat? cu publicarea lucr?rîi De re aedifica-toria (1447-1452). De Architec-tura Libri Decem a lui Vitruvius, arhitect român
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al arhitectului angaj�n-du-se numai la conceperea proiectului, �n detrimentul dirij?rîi construc?iei ?i, mai ales, elabor�nd o teorie a arhitecturii o dat? cu publicarea lucr?rîi De re aedifica-toria (1447-1452). De Architec-tura Libri Decem a lui Vitruvius, arhitect român din secolul I �. Ch.; acest tratat, singurul din Antichitate cunoscut, devine, �ncep�nd de la Alberti ?i pentru o perioad? de cel pu?în trei secole, arhetipul teoriei arhitecturale �n Europa. Tratatul lui Alberti expune un sistem de arhitectur? ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tratat, care subliniaz? raporturile arhitectur?-urbanism �ntr-un context social dat, nu are totu?i nici rigoarea teoretic? a lui De re aedificatoria, nici scrupulele arheologice din Trattato d�Architettura civile e militare (1481-1492) al lui F. Di Giorgio Martini (1439-1502), arhitect al palatului din Urbino mai ales ?i renumit inginer �n fortifica?îi. �n orice caz, din produc?ia teoretic?, scris? sau figurat? � inclusiv cea pictat?, precum Imaginea unui oră? ideal (sf�r?ițul secolului al XV-lea) atribuit? fie lui
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
toarele trei secole. Curtea vilei Belvedere, �nceput? �n 1505 pentru Iuliu al II-lea, demonstreaz? m?iestria lui Bramante �n tratarea unui sit accidentat. Pentru a lega palatul Vaticanului de o vil?, Belvedere, situat? la 300 m c?tre est, arhitectul amenajeaz?, pornind de la un hemiciclu de gradene, o curte larg? care se ridic? dup? vreo șut? de metri p�n? la vil? datorit? unei combină?îi monumentale de sc?ri ?i de terase gr?din?. Lateral, leg?tură este asigurat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i legi că ?i membrele omului. Cel care n-a fost ?i nu este un bun maestru sculptor ?i mai ales anatomist nu se poate pricepe la a?a ceva�. De fapt, practica artistic? pluridisciplinar? a lui Michelangelo � sculptor, pictor, arhitect � este curent? �n timpul Rena?-terii: Brunelleschi, Bramante, G. Româno s�nt pictori ?i arhitec?i; Michelozzo, Filarete, Di Giorgio Martini, Ammannati, cunoscu?i că arhitec?i, s�nt ?i sculptori. Deschiderea spiritual? a creatorilor ?i a protectorilor lor, coeren
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i modurile de a face ucenicie, ne�nchise doar �n atelierele mae?trilor sau pe ?antiere, pot explica aceste practici polivalente. Amprenta lui Michelangelo pe bazilic? este cea mai pregnant?, �mpreun? cu cea a lui C. Maderno (1556-1629) care, devenit arhitect al ?antierului �n 1602, adaug?, la cererea papei Paul V, travee c?tre intrare pentru a facilita ceremonialul. �ntre 1606 ?i 1619, el �nchide ?antierul cu corpul de cl?dîre al fă?adei, c?tre pia?a Sf�ntul Petru
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ie a antablamentului �ncoronat de o balustrad? care vibreaz?. De unde, o fă?ad? �n profunzime, că s? zicem a?a, teatral?, intim acordat? cu acest sit urban excep?io-nal, fă?? �n fă?? cu palatul ducal. Geniul artistic al lui Sansovino, arhitect ?i sculptor, const? �n aceast? sintez? complet? de stil romanic, reprezentat de palatul Branconio a lui Rafael (1518; vezi pliantul, foto 7) ?i de tradi?ie vene?ian?. Pia?a Capitoliului ?i traseele urbane din secolul al XVI-lea n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
centru al unei compozi?îi arhitecturale frontale ?i teatrale, c?reia �i r?spunde o decoră?ie interioar? iluzionist? de factur? manierist?. Vilele Badoer (�ncep�nd din 1556), la Frata Polesine ?i Barbaro (1567-1569), la Maser, demonstreaz?, �ntre altele, capacitatea arhitectului de a traduce modelul s?u ca expresie func?ional? ?i estetic? a unei puteri aristocratice, economice ?i culturale, fasonat? de umanism. Bisericile Contrareformei Reforma are consecin?e importante �n Europa secolu-lui al XVI-lea, pentru religie ?i pentru politic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
comandat de Francisc I, al c?rui plan se inspir? din tipul de fort?rea?? medieval?; dar simetria să, confirmat? de scară central? cu dubl? revolu?ie elicoidal? � atribuit? lui Leonardo da Vinci � este o viziune ra?ional? datorat? unui arhitect italian. �n �donjon�, un vestibul �n form? de cruce deserve?te patru apartamente, a c?ror distribu?ie ierarhizat? va fi marca arhitecturii domestice franceze, mai ales �n secolul al XVIII-lea (Jean Castex). �n sf�r?it, pe acoperi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Filip al II-lea, reune?te, pe un plan �n form? de gril?, un palat regal ?i o m?n?știre cu o biseric? de plan central. �nceput �n 1562 de J. B. de Toledo ?i terminat �n 1582 de arhitectul ?i matematicianul J. de Herrera, acest imens monument �nchide �n el diverse surse simbolice. De altfel, spitalul �de Afuera� (aprox. 1550), de la Toledo, sau m?-n?știrea lui Christos, de la Tomar (Portugalia, 1557-1562), construit? de D. de Torralva, arăt? �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
M�nchen, 1583-1599), construit? pentru iezui?i de W. Muller ?i F. Sustris, dup? Îl Ges� a lui Vignole: nav? unic? �n plin cintru, foarte luminoas? ?i decorat? �n stil italian. Mai originale s�nt operele lui E. Holl (1573-1646), arhitectul oficial al oră?ului Augsburg (Bavaria), mai ales Prim?ria, caracteristic? pentru un stil sever, clasic, cu o utilizare marcat? de zg�rcenie a ordinelor antice, monumental? prin jocurile de scar? aplicate ferestrelor ?i diviziunilor fă?adei. �n Europa oriental
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
desenat? �n 1645 de Mansart. Totu?i, aceasta din urm? se impune prin amploarea ritmicii ?i prin vigoarea plasticii sale � pe care unii o calific? drept baroc? � fă?? de stilul aplicat ?i fix al lui Lemercier. �n calitatea sa de arhitect al cardinalului Richelieu, Lemercier concepe Sorbona ?i biserică acesteia, palatul cardinal (devenit Palais-Royal, 1629-1635) cu teatrul s?u (1639) ?i mai ales vastul castel ?i oră?ul lui Richelieu (Indre-et-Loire, �ncepute �n 1631) dup? un plan rectangular cu re?ea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de la Vaux-le-Vicomte (1657-1661) conceput pentru Fouquet, superintendent al finan?elor, Le Vau re-�nnoie?te modelul mării re?edin?e de ?ar? (vezi pliantul, foto 10). �ntr-adev?r, datorit? parteneriatului s?u cu gr?di-narul A. Le N�tre (1613-1700), arhitectul face din castel punctul focal al unei imense compozi?îi perspective ?i decorative a c?rei ax? principal? pleac? de la aleea de acces, se deschide asupra cur?îi din fă??, m?rginit? de acareturi, traverseaz? castelul, apoi ordoneaz? terasele gr
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Curtea să, dar ?i loc de pl?cere sau chiar de delectare. Regele, care �ntre?ine cu gr?dina să o rela?ie afectiv?, scrie un ghid pentru vizitatori ?i se �mprietene?te cu Le N�tre. ?i curtean, ?i arhitect, prin aptitudinea să de a �nf?ptui marile planuri ale monarhului constructor, J. Hardouin-Mansart (1646-1708), prim arhitect �n 1681, concepe, pentru a doua faz? a dezvolt?rîi castelului, �nceput? �n 1678, pe l�ng? Galeria Oglinzilor ?i aripile de nord
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
gr?dina să o rela?ie afectiv?, scrie un ghid pentru vizitatori ?i se �mprietene?te cu Le N�tre. ?i curtean, ?i arhitect, prin aptitudinea să de a �nf?ptui marile planuri ale monarhului constructor, J. Hardouin-Mansart (1646-1708), prim arhitect �n 1681, concepe, pentru a doua faz? a dezvolt?rîi castelului, �nceput? �n 1678, pe l�ng? Galeria Oglinzilor ?i aripile de nord ?i de sud, capelă (1689-1710), al c?rei spa?iu intens luminos vibreaz? �n mijlocul colonadei corintice
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
semnele zodiacului) pentru curteni, de o parte ?i de alta a unor �ntinse bazine de ap?. La Paris, el va ordona, �n 1698, place Vend�me ?i fă?adele acesteia subliniate de un ordin colosal. �nainte de toate, el este arhitectul Domului Invalizilor, dup? plan centrat (1679-1691); la fă?ad?, el se joac?, ca un virtuos, cu ordinele antice pe trei niveluri, cu o mare libertate, conferind ansamblului un elan vertical, o plasticitate ?i o plenitudine unde pot fi surprinse senzualitatea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
una dintre marile realiz?ri ale lui Colbert. Academiile s�nt instrumentele acestei politici culturale de prestigiu care se vrea exemplar?, chiar dincolo de grani?e. Academia de arhitectur?, condus?, �nc? de la fondarea să, de F. Blondel (1618-1686), inginer militar devenit arhitect (poartă Saint-Denis, Paris, 1670), asigur? o tripl? misiune: constituirea unei teorii a arhitecturii; predarea acestei teorii unor elevi selec?iona?i; exercitarea unei autorit??i asupra marilor comenzi regale. Func?ia ?tiin?ific? ?i didactic? a Academiei se �mpli-ne?te
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din 1666, Wren propune reconstruirea Londrei dup? un plan regulat punctat de pie?e radiante, amintind de urbanismul monumental al Romei ?i de marile amenaj?ri ale monarhiei franceze. Proiectul este respins de locuitori din motive economice ?i sentimentale. Dar arhitectului, Surveyor General �n 1669, i se �ncredin?eaz? reconstruc?ia a vreo cincizeci de biserici, �ntre care catedrală Saint-Paul (vezi pliantul, foto 12). Acest edificiu gigantic (1675-1710) este pe m?sura ambi-?iilor economice ale puternicei cet??i a Londrei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
De aceea, partizanii ortodoxiei se fac c?-l ignor? pe Bernini, asemenea lui G.-P. Bellori, autor al Vie?îi pictorilor, sculptorilor ?i arhitec?ilor moderni (Romă, 1672). Numai dac?, asemeni lui Blondel, nu i se repro?eaz? celuilalt mare arhitect român, Borromini, c? ignor? ra?iunea: Nu a? vrea că, asemenea Borromini, la Romă, s? r?storn baze, s? �ntorc pe dos volute ?i s? introduc o mie de alte bizarerii care ștric? frumuse?ea acestor edificii�. Borromini (1599-1667), dup
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pe dos volute ?i s? introduc o mie de alte bizarerii care ștric? frumuse?ea acestor edificii�. Borromini (1599-1667), dup? o tinere?e laborioas? ?i obscur? la Romă, �n special pe ?antierul bazilicii Sf�ntul Petru, �ncepe o carier? de arhitect de un oarecare r?sunet, dar departe de str?lucirea european? a lui Bernini, �n ciuda unei mari competen?e de constructor. Prima sa comand?, mica m?n?știre de la Sf�ntul Carol de la cele Patru F�nt�ni, la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]