8,717 matches
-
tot pentru cei foarte mici, prin răsfoirea împreună a albumelor de fotografii, ilustrate. d) pentru cei mici, cărțile cu imagini în relief sunt binevenite, lor plăcându-le să le atingă în timp ce li se citește. e) casete și CD-uri cu basme. f) este deosebit de important ca micuțul să nu perceapă cititul cărților drept o povară. g) pe măsură ce crește, să aibă la îndemână cărțile și revistele preferate, chiar dacă nu le poate citi, dar le răsfoiește și e un pas câștigat. Copiii le
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
încurajați-l să o facă și el. Când a mai crescut, discutați împreună cu el cele citite, faceți conexiuni, paralele cu situațiile din viața reală, ori de câte ori vi se ivește ocazia. Acest lucru poate fi făcut pe toată perioada școlarități. Orice poveste, basm, poezie, nuvelă, roman citite și comentate împreună, ajutat să descopere singur anumite aspecte, însoțite de aprecieri la orice mică realizare. Aceasta îi va da o satisfacție și îl va stimula în continuare. j) nu folosiți sistemul recompenselor. Este bun în
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
turistice. Fiecare capitală de județ sau oraș mare va avea un punct de Tourist Information. Angajații vor fi foarte bine informați asupra istoriei, geografiei, muzeelor, expoziții și obligați să cunoască engleza curent. În ghid să fie trecute toate legendele, istorioarele, basmele etc. ale zonei din cele mai vechi timpuri, sau ale localităților. 2. Fiecare localitate să aibă o pagină pe internet cu ceea ce cuprinde ghidul, inclusiv legendele, istorioarele de la bătrâni adunate și documentele din localități. 3. Fiecare localitate să constituie un
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
lumină-întuneric, da-nu etc. reprezintă coexistența, completitudinea, naturalul, ordinea socială posibilă și ordinea cosmică, armonia în varietate. Chinezii au căutat din adâncul istoriei lor să afle alchimistic un elixir magic, nu aur, ci mai degrabă o apă vie, ca-n basmele românești, pentru prelungirea vieții. Construirea zidului chinezesc, „Marele Zid“, sub dinastia imperială Chin până în 207 î.Chr. când moare ultimul împărat, le dădea un plus de certitudine, vitalitate, unitate. Apoi au venit discordiile, războaiele interne care au stagnat înflorirea din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
evitând să-l răstorni cu o suflare". Zola se arată de neîmblânzit mai ales în privința melodramei care a exagerat neverosimilul situațiilor și al personajelor. El nu poate decât să se bucure văzând-o agonizând. Nu este decât o "mașinărie", "un basm de adormit copiii", în care nu există "niciun cuvânt despre viață, nici cea mai mică grijă pentru adevărurile omenești. O flașnetă unde se învârt niște păpuși", scrie Zola în Convorbirile dramatice (Les Causeries dramatiques). Cât despre operă, este un spectacol
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Nichita Stănescu, de sfărâmarea perfecțiunii cubului prin lovitura finală care obligă la o reconfigurare mentală a frumosului. Dimpotrivă, este picătura oftalmoftologului 91 care limpezește vederea, facilitând perceperea obiectului la adevărata sa dimensiune. Sugestia e similară cu cea produsă de lectura basmului parabolă Ion. Posibila asimilare a îndărătnicului personaj cu autorul însuși înlesnește decriptarea unei atitudini existențiale manifestate în plan artistic prin reversul exercițiilor admirative. Actul parodic îi reiterează astfel gestul rebel, de afirmare răspicată a poziției contrare, demistificatoare, pentru că, parodiind, artistul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
decisivă a vocației comice este dată de luciditatea surprinderii ridicolului chiar și la ființa iubită. Astfel că, deși s-a numărat printre prietenii lui Caragiale, Delavrancea n-a fost scutit de înțepăturile parodice ale acestuia. Nuvela acestuia, Sultănica, este hipotextul "basmului" caragialian Smărandița, iar Dădămult, ... mai dădămult e o pastișă după Stăpânia odată a aceluiași autor. Ele dau măsura capacității de invenție mimetică a stilului lui Caragiale și a talentului său de a caracteriza în maniera idilico-sentimentală specifică sămănătorismului: Fata mamii
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ș.a m.d. Se poate constata că de cele mai multe ori funcția acestora este de substituire a pasajelor descriptive, a căror prezență în corpusul textelor iscălite de Caragiale este întotdeauna suspectă și demască intenția parodică, așa cum se întâmplă de pildă în basmul Dă dă-mult ... mai dă-dămult, sau în Smărăndița. În O zi solemnă, în schimb, printr-un neașteptat dar categoric "etc." este "sucit gâtul" unei ample descrieri a cadrului natural, într-un stil ce pastișează o manieră detestabilă de a scrie
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ale logicii și ale verosimilității. Dacă marele dramaturg parodia excesul de formă, brodând pe schema stereotip nesfârșite cascade de înflorituri cu scopul de a scoate în evidență procedeul și de a-l anula, așa cum alcătuiește, de pildă, pseudosonetele simboliste, sau basmele Smărăndița, Dă mult, mai dădămult, Urmuz merge mai departe, la a pune în discuție schema însăși, prin umplerea formei cu un conținut aleatoriu, chiar inadecvat. Exemplul cel mai sugestiv este pseudofabula Cronicari, în care un trup sonor ce mimează ritmul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Taylor), fie în dimensiunea emoțională (Freud, Jung).12 În limba română, definiția "oficială" acordată mitului este una limitativă, care pentru specialiștii în domeniu (și nu numai) perpetuează confuzii terminologice, notând că mitul, prin generalizare, echivalează cu povestea, cu legenda, cu basmul: "povestire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice) despre originea universului și a fenomenelor naturii, despre zei și eroi legendari".13 După cum se observă, mitul este restrâns nu doar ca manifestare, dar și temporal, localizat la nivelul Antichității, redus practic la
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de părere Ellwood. El mai sesizează că, paradoxal, în fluxul romantic se discerne influența lui Kant, pentru care credința sălășluiește în tărâmul emoției, nu al rațiunii, iar acești moderni sunt cei care resimt necesitatea creionării distincției dintre mit și folclor, basm, legendă, fabulă, insistând să creadă că cei vechi aveau simțul unității dincolo de datele naturale ori umane, prin astfel de narațiuni totalizante, ordonatoare, "simbioze încărcate de simboluri și vii în semnificație".67 Urmându-l pe Jacques Solé, putem însă lua în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a confunda mitul cu alte tipuri de narațiuni, confuzie care a alimentat multe concluzii neavenite, care au impietat asupra importanței acestuia pentru existența umană. Astfel, există o importantă distincție de făcut între mituri, considerate adevărate și sacre, și "poveștile false" (basme și legende), care pot fi narate oricum și oricând, miturile trebuind recitate doar inițiaților și în context ritualic (această distincție funcționează și în societățile arhaice, însă demitizarea pătrunde chiar și acolo, ceea ce pentru anumite grupuri este considerat sacru, pentru altele
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
analizat obiectiv, din exterior, fără a-i mutila sensul, doar cel care trăiește efectiv mitul fiind apt să-l perceapă la adevărata amploare, este cea a abordării ezoterice. Astfel, Vasile Lovinescu, urmând direcția lui René Guénon, consideră că "miturile și basmele populare nu sunt creația ethosului colectiv ci disimulează principiile unei ordini dictate de voința divină", istoria vizibilă fiind dublată de o alta, în care fiecare dintre noi joacă "rol" secund.171 Mitul nu poate fi arhetip deoarece el este efect
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
directă cu sursele (precum Thor, Hercule, Wonder Woman cu originea ei olimpiană sau Flash, care poartă cascheta lui Hermes), dovedind încă o dată că "după ce nu mai sunt obiecte de credință, povestirile mitologice își schimbă statutul și devin saga literară sau basme folclorice", fiind preluate de către autori importanți (cum s-a întâmplat și cu miturile originare, creații anonime preluate de către Hesiod sau Homer, care și le-au însușit, îmbogățindu-le, înfrumusețându-le).348 În această discuție este foarte important să reținem observația
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
globul (ceea ce constituie probabil cel mai important și mai fascinant fenomen istoric), este de așteptat ca același fond mitic să capete expresie pe întreaga suprafață planetară.402 Mai trebuie evidențiat faptul că romanul modern a preluat rolul recitării miturilor și basmelor, păstrând marile teme și personaje mitologice (tema și probele inițiatice, Eroul-Mântuitor, mitologia Femeii, a Bogăției), și are aceeași funcție de ieșire din timp, de transpunere într-un timp fabulos, transistoric, ca în atitudinea mitologică de revoltă împotriva Timpului.403 Cum afirma
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
universul simbolic reprezentând universul uman în întregime.421 Iar despre relația simbol-mit, autorul afirmă: "există și un mecanism intern al povestirii mitice care face ca, întrucât simbolul se destinde semantic în sinteme, mitul să se destindă în simplă parabolă, în basm sau în fabulă, și în cele din urmă în orice povestire literară, sau alteori să se împăneze cu evenimente existențiale, istorice, și să ajungă astfel a-și epuiza înțelesul pregnant în formele simbolice ale esteticii, moralei sau istoriei. Mitul este
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
creatorii săi pierd prin proces drepturile asupra lui, se îndepărtează vertiginos de "cruciatul social" din timpul Crizei și al Războiului, dar și de realitate, prin puteri tot mai mari și scenarii neverosimile, în timp ce mythos-ul se deplasează dinspre fantezie socială spre basm modern, nefuncțional în context social recognoscibil).624 Super-eroii DC, lideri de piață cu puțin timp în urmă, în timpul războiului, perioadă cunoscută de altfel în domeniu ca Vârsta de Aur a benzii desenate, mai rămân reprezentați doar de către cei trei mari
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
televiziunea, care a atras cea mai mare parte a publicului. Lauretta Bender și Reginald Lourie se plasaseră încă din 1941 pe poziții contrare celor adoptate de moraliștii neînduplecați, arătând că super-eroii sunt parte a folclorului modern, cu paralele în eroii basmelor, iar înlocuirea magiei cu "știința" reprezintă doar exprimarea acelorași idei în termeni contemporani.643 Mai mult, contextul non-religios în care activează super-eroii este perfect pentru societatea multireligioasă contemporană (a face din personalitățile religioase super-eroi ar fi partizan, iar acolo unde
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Isprăvile cumătrului Potroc), Virgil Tomuleț (lansat în paginile publicației clujene de limbă maghiară Napsugár, continuând în Șoimii Patriei), ori Mircea Possa (cel care creează pe versurile lui Mihai Gafița personajul Tililică în 1947 Tililică spaima zmeilor, în care se îmbină basmul tradițional cu umorul modern, într-o cascadă de gaguri și anacronism, rezultând un soi de "Astérix neaoș avant-la-lettre", după formula lui Dodo Niță).827 Una din primele benzi desenate din noul regim va fi realizată de către Puiu Manu (Vanea și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
e atât o virtute cât și o obligație) a muncitorului este similară aceleia a misticului (Partidul devenind o Biserică în care "muncitorul își face cruce cu secera și ciocanul"), întrecerea (cu sine în primul rând) presupunând puteri magice ca de basm, mai ales asupra somnului, neodihna neputând fi decât un "semn de onorabilitate din partea omului muncii", singura motivație părând a fi autodepășirea "într-o cursă la limita imposibilului, într-o încercare de a da tot, un orgasm al efortului, o trăire
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
prin texte cât și prin (deloc de neglijat) ilustrații, sunt expuse mituri oficiale, ca cel al învățătoarei materne, al părintelui ca educator politic, al eroului popular educat în tipar comunist, constituind o "paraliteratură politică", ruptă de legile pieței, în care "basme ideologice" maniheiste (respectând momentele fixe ale narațiunii: încercarea, iscodirea, confruntarea, soluția, demascarea sau transfigurarea) le prezintă copiilor în mod repetitiv imaginea Edenului "multilateral dezvoltat" (Patria), administrat în mod ideal de Îngerul Salvator (Partidul) sub omnipotenta și părinteasca supraveghere a Divinității
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Hemingway), Stadion, București, f.a. Stoian, Emil, Vlad Țepeș. Mit și realitate istorică, Albatros, București, 1989. Taloș, Ion, Gândirea magico-religioasă la români. Dicționar, Editura Enciclopedică, București, 2001. Teampău, Petruța ""...și îndată purcese grea"... Nașteri excepționale și destin ero(t)ic în basmul fantastic românesc", în Branda, Alina; Cuceu, Ion (coord.), Romania Occidentalis, Romania Orientalis, EFES Mega, Cluj, 2009, pp. 635-651. Tomuleț, Virgil, Grafica. O pasiune de-o viață, Casa de Editură Napoca, Cluj, 2009. Lucrări cu caracter general și beletristică ***, Oxford Advancd
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cristalizat în jurul personajului probabil jumătate istoric, jumătate legendar al regelui Arthur. În perspectiva unei durate lungi, vechile povestiri epico-cosmogonice care, în cadrul religiei druidice, propuneau o explicație coerentă a lumii, au avut tendința să se închege în povestiri legendare sau în basme eroice care deveneau memoria vie a colectivității." Idem Merlin, pp. 6-8. De reținut definiția mitului în raport cu numele proprii pe care o adoptă Walter: "mitul este discursul comentat al numelui propriu", lămurind anumite singularități, numele deținând în mit valoare explicativă. 56
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fi stăpânită. ibid., p. 83. 116 Ibid., p. 179. 117 Idem, Mituri, vise și mistere, p. 22. 118 Ibidem, p. 24. 119 Idem, Aspecte ale mitului, p. 10. Saga, mai spune Eliade, se apropie mai degrabă de mit decât de basm, care este o creație populară optimistă, fiind o creație aristocratică și tragică, păstrând încă lumea mitului și existența problematică, proprie acestuia (chiar dacă motivele din saga, basm ori mit sunt aceleași, basmul se detașează de sub tutela zeilor). ibid., p. 184. 120
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
p. 10. Saga, mai spune Eliade, se apropie mai degrabă de mit decât de basm, care este o creație populară optimistă, fiind o creație aristocratică și tragică, păstrând încă lumea mitului și existența problematică, proprie acestuia (chiar dacă motivele din saga, basm ori mit sunt aceleași, basmul se detașează de sub tutela zeilor). ibid., p. 184. 120 Idem, Mituri, vise și mistere, p. 28. Poezia încearcă să abolească limbajul curent în favoarea unuia inventat, codat, secret, înlocuind recitarea orală a miturilor, dar și literatura
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]