7,041 matches
-
o asociație muzicală condusă de Fredrik Pacius, cel care a compus imnul Finlandei și Cântecul Finlandei. O altă operă cunoscută a compozitorului este Vânătoarea regelui Carol. În jurul acestuia se formează un grup de artiști care, mai târziu, formează și un cenaclu. Dintre membrii cenaclului, cel mai talentat era Robert Kajanus care a și urmat la conducerea Conservatorului ca succesor al lui Pacius. Conservatorul a fost întemeiat în 1882, concomitent cu orchestra simfonică. Alături de acesta este menționat și Martin Wegelius care "a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
condusă de Fredrik Pacius, cel care a compus imnul Finlandei și Cântecul Finlandei. O altă operă cunoscută a compozitorului este Vânătoarea regelui Carol. În jurul acestuia se formează un grup de artiști care, mai târziu, formează și un cenaclu. Dintre membrii cenaclului, cel mai talentat era Robert Kajanus care a și urmat la conducerea Conservatorului ca succesor al lui Pacius. Conservatorul a fost întemeiat în 1882, concomitent cu orchestra simfonică. Alături de acesta este menționat și Martin Wegelius care "a dat literaturii muzicale
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
eminescian, pe deoparte, și dorința secretă de a reinventa poezia, pe de alta.” Acest act se conturează ca un privilegiu dar și ca o contribuție a câtorva mari poeți care acoperă cu creația lor direcții importante ale poeziei (p.539). Cenaclul „Academia deană”, Bârlad, 1915-1943 bârlă- 1. Perioada și locul în care a activat: A. Bârlad, mai 1915-1921.B. 1921-1933. C. În ultima perioadă, 1933- 1943, cenaclul a avut mai mult o orientare științifică. Ședințele se țineau săptămânal în casa lui
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
câtorva mari poeți care acoperă cu creația lor direcții importante ale poeziei (p.539). Cenaclul „Academia deană”, Bârlad, 1915-1943 bârlă- 1. Perioada și locul în care a activat: A. Bârlad, mai 1915-1921.B. 1921-1933. C. În ultima perioadă, 1933- 1943, cenaclul a avut mai mult o orientare științifică. Ședințele se țineau săptămânal în casa lui G.Tutoveanu din str. Vornicul A. Sturdza, nr. 4, din B-dul Epureanu precum și în Casa Națională „Stroe Belloescu". 2. Întemeietori au fost: George Tutoveanu, Teodor Pamfile
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
9, 10, 1942, p. 506. URSU, G. G. Amintiri despre G. Tutoveanu și alți scriitori bârlădeni, în: Școala bârlădeană. Culegere alcătuită și îngrijită de prof. Constantin Clisu. Bârlad, 1972, p. 21—31. 181 URSU, G. G. De la „Academia bârlădeană" la cenaclul literar „Al. Vlahuță", în: Coordonate bârlădene (Culegere literară), Bârlad, 1972, p. 24—28. URSU, G. și NEDELEA, G. Antologia scriitorilor bârlădeni. Bârlad, Atelierele grafice „Neculai Peiu", 1937, p. 85. URSU, G. G. și ZELETIN, C. D. Societatea literară „Academia Bârlădeană
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Atelierele grafice „Neculai Peiu", 1937, p. 85. URSU, G. G. și ZELETIN, C. D. Societatea literară „Academia Bârlădeană". La centenarul G. Tutoveanu (1872—1957), în: România literară, 5. nr. 47, 16 nov 1972, p. 7. VALERIAN, I. Alexandru Vlahuță și cenaclul de la Bârlad, în: I. Valerian, Chipuri din viața literară. București, Minerva, 1970, p. 9—18. VRABIE, Gheorghe, Bârladul cultural Cu o prefață de N. Petrașcu, București, Tip. I. T. Copuzeanu, 1837, p. 260—264. Cărți despre Vasile Voiculescu Mărturii despre
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
așa cum doreau. Acest atribut trebuia să aparțină exclusiv „iubitului conducător”. Forțând poate cam mult comparația, fiindcă am în vedere un cu totul alt domeniu, cel artistic, sunt absolut sigur că aceeași temere l-a determinat pe Ceaușescu să interzică manifestările cenaclului „Flacăra”, care începuse să devine al „tineretului prea revoluționar”, pentru că nu este greu de închipuit ce s-ar fi întâmplat dacă poetul Adrian Păunescu, folosindu-se de magnetismu-i incontestabil, le-ar fi cerut celor care ocupau un stadion să cânte
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Parlament, Consilier județean, președinte al ecologiștilor din județul Vaslui (F.E.R.), președinte al Acțiunii Populare, Vaslui (A.P.), delegat la întâlniri internaționale; * DIRECTOR GENERAL și Proprietar al grupului de presă CVINTET TE-RA (televiziune, radio, ziar). Organizator și conducător de cercuri și cenacluri literare; * a susținut moral și material Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”, Vaslui 40 de ani; * Onorat cu numeroase diplome, distincții și premii, Ordinul Ziariștilor Clasa I; * Invitat la BBC, în emisiuni speciale, în Turcia (Istanbul și Ankara) și televiziunea
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
socialist al repartiției. Expresia „noul val românesc“ În primul rând, pentru că e un clișeu gazetăresc de rahat, promovat probabil de cineva care s-a trezit peste noapte că trebuie să scrie despre film, după ce ani de zile a scris despre cenacluri literare și muzică folk. De unde până unde „nou“? Adică a fost și unul vechi de care n-a știut nimeni, sau cum? Am uitat cam repede cum ni se făcea rușine când număram pe degetele de la o mână filmele bune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
socialist al repartiției. Expresia „noul val românesc“ În primul rând, pentru că e un clișeu gazetăresc de rahat, promovat probabil de cineva care s-a trezit peste noapte că trebuie să scrie despre film, după ce ani de zile a scris despre cenacluri literare și muzică folk. De unde până unde „nou“? Adică a fost și unul vechi de care n-a știut nimeni, sau cum? Am uitat cam repede cum ni se făcea rușine când număram pe degetele de la o mână filmele bune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
revista anuală de cultură și sinteză Absolut Cultural. Am scris pentru revista liceului, Lykeion. Prima mea piesă de teatru, Abur, a fost pusă în scenă în cadrul Festivalului de Teatru și Jazz din preajma Mănăstirii Parthos. Anul trecut am publicat în antologia cenaclului Editor.Câteva texte mi-au fost recomandate de Hyperliteratura, dar nam stat degeaba nici la LicArt sau pe Rețeaua Literară. Am câteva premii literare la activ și am participat la numeroase proiecte, cum ar fi Lecturi Urbane, unde am pictat
A doua oară unu by Diana Dupu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92922]
-
ale minerilor care au distrus imaginea internațională a României pentru mulți ani de zile. Și manifestațiile din Piața Universității mi-au lăsat un gust neplăcut, pentru că, pe lângă oameni onești ca Emil Constantinescu sau Stelian Tănase, acolo manifestau foștii coriști ai Cenaclului Flacăra. Dar răspunderea pentru oportunismul lent cu care România s-a despărțit de trecut nu aparține numai clasei ei politice. Cancelariile occidentale au acceptat ca interlocutori oficiali la București, Budapesta, Praga sau Bratislava etc, indivizi ușor cosmetizați dar, în fapt
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
fost atât de mulți oameni care m-au văzut în piese de teatru. A fost foarte bine ce am făcut și în emisiunea lui Alexandru Bocăneț. Firește, se petrecea într-o zonă limitată, a divertismentului... Sau ce am făcut cu cenaclul Flacăra... Toate acestea însemnau însă o zonă a răspândirii culturale într-o singură direcție. De data aceasta, cu Radio3Net, este vorba despre un proiect foarte ambițios care încearcă să combine ideile de pop-art. Eu țin foarte mult la asta, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
cunoască tatăl (naratorul scriitoră, ajuns organizator al unui concurs penibil intitulat „Madame Bovary“. Îl cunoaște mai bine decât ar fi vrut (acesta desfășoară un întreg plan de seducție nerecunoscând în micuța ardeleancă urmele unei aventuri de tinerețe în vremea unui cenaclu literar de tinerețeă. Sunt anii ’80 cu tot ce aveau mai rău și mai bun, cu toată mizeria și blazarea tineretului comunist amator de concursuri de miss, cu toată inocența și forța acelor voci anonime care răbufneau printre clinchetele de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
ca tehnoredactor, corector, redactor, editorialist, reporter la fața locului, poet și prozator. Lucian Dan Teodorovici, la fel (mai puțin poet, dar se compensează prin aceea că el și-a descoperit atunci vocația de editor). Am ținut vreo doi ani un cenaclu literar, prin care au trecut oameni care astăzi sunt scriitori, critici, cercetători sau asistenți universitari (amintesc doar câteva nume: Doris Mironescu, Bogdan Crețu, Codrin Dinu Vasiliu, Livia Iacob, Șerban Axinte, Adrian Romilă). Am înființat împreună Editura Outopos și colecția „Noua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Un salut Lucian Dan Teodorovici Nu știu când l-am întâlnit pentru prima oară pe Dan Lungu. Se poate să fi fost într-un cenaclu la universitatea ieșeana sau într-una dintre sălile în care a poposit Club 8-ul inițiat de el la vremea itinerariilor sale incipiente. De dragul articolului și al protagonistului sau, m-am străduit să refac mental traseul ieșean al deja celebrului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
apropiat însă de alte câteva momente. De exemplu, de momentul când, acasă la Dan, împreună cu O. Nimigean și Radu Andriescu, am contribuit prin tăcerea mea semnificativă, de puști timid care se străduia să-și impresioneze cu primele povestiri colegii de cenacluri, la elaborarea manifestului Clubului 8. Și-mi amintesc că Dan era cel care-mi cerea părerea cu privire la puncte esențiale precum atitudinea față de establishment-ul cultural ieșean sau față de prăfuitele instituții locale ce se cer reînnoite. Și-mi mai amintesc că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
cu un salut. Un om cu care mas duce la război Florin Lăzărescu Nu-mi mai amintesc exact anul în care l-am cunoscut pe Dan, dar am în minte o imagine precisă cu momentul în care a apărut în cenaclu „la noi“ (la Outopos), într-unul dintre amfiteatrele Universității, si s-a așezat cumva mai într-o parte, cu o mină - cel puțin eu așa l-am perceput atunci - de evaluator matur al „joacei“ noastre de-a literatura. L-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
a apărut cu mult înaintea altor reglementări adiacente editării: dreptul de autor, de editor. Încă din antichitate, opera scrisă și făcută publică a stîrnit pasiuni și convulsii politice, religioase, morale. Ori auguste mînii. Atelierele de copiști, difuzarea, comerțul cu carte, cenaclurile, librăriile și bibliotecile, apărute pe rînd ori sincron în diverse centre ale lumii vechi, au consacrat definitiv acest fenomen social, cultural, științific, opera scrisă, secole lungi rămasă într-o aristocratică atitudine, pînă la o altă revoluție importantă, ca toate revoluțiile
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și națională a olimpiadei și la concursuri atestate. 20....-20... Directorul Resp.com.metodice Participarea cadrelor didactice la realizarea programelor Programele cursurilor de pregatire Lista participanților la Centrul de excelență Rezultatele obținute la olimpiade/ concursuri Lucrările elevilor înscriși la cercuri, cenacluri Articole de presă ce popularizează performanțele școlare ale elevilor OBIECTIV SPECIFIC INDICATORI DE PERFORMANȚĂ III.5. Îmbunătățirea capacității cadrelor didactice, a personalului didactic auxiliar de a presta servicii de calitate, prin participarea la diverse forme de formare continuă III.5
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
să aflu că Manuel e fan Radu Cosașu și Max Blecher. Că-i citește cu interes pe Cărtărescu și pe Răzvan Rădulescu. Că e într-atât de curios să afle ce se scrie azi, că a venit și la un cenaclu al Uniunii Scriitorilor (nu cel mai inspirat loc pentru un artist contemporan). Ori că Mihalcea e fan Ionuț Chiva. Un dans reflexiv Manuel Pelmuș a fost, încă înainte de a ști acest lucru, un adept al ceea ce în Germania anilor ’90
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
trebuit anul acesta să se ocupe statul, majoritatea textelor cuprinse în dosarul pe care îl puteți citi în aceste pagini ale „Suplimentului de cultură“ se referă la reușite. La reușitele privaților. Un dosar realizat de George Onofrei Nici o asemănare cu cenaclul literar Oana Boca Ca să părem și mai plimbate decât suntem în realitate, bunica ne-a învățat pe toate fetele din familie că, imediat după ce am vizitat în premieră o țară, este indicat să introducem în conversații expresia „când am fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
La anul, când se va ține Târgul de la Frankfurt, eu voi fi în țară și nu mi se va mai părea deranjant faptul că lipsesc de la cel mai mare eveniment dedicat cărții. Pentru că m-am lămurit: Frankfurtul nu este un cenaclu literar, nici un loc de lansări-conferințe, ci un târg, 90%, de afaceri, care se adresează în primul rând colegilor mei de la achiziție copyright-uri, nu redactorilor de promovare. Iar în ultimii doi ani, pentru Polirom & Cartea Românească, Frankfurtul a devenit și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
o serie de programe inițiate de organizațiile neguvernamentale: "materiale și meșteri sau instructori pentru activități de tip artizanat; materiale pentru pictură; instrumente și profesori pentru grupuri muzicale; decor, costume și actori și/sau regizori pentru spectacole de teatru; îndrumător pentru cenaclu literar; actor coordonator al unui grup de tip revistă satirică; tehnoredactare, hîrtie și copiator pentru reviste; materiale și organizarea propriu-zisă de expoziții; materiale și jurnaliști pentru realizarea studiourilor tv și/sau radio; donații de cărți, reviste și ziare; programe de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
eleganță cu care nu s-a despărțit niciodată de pălăriile Eden. Un spirit umanist aproape singular în tulburații ani de după cel de-al Doilea Război Mondial, a creat din micuța moșie de la Doi Peri, dintre Cetățuia și Hlincea, un adevărat cenaclu literarmuzical al Iașiului. Cele trei surori, Teodora Viorica, ștefania și Mioara, au învățat limba muzicii și a artelor la fel de firesc precum vorbitul. Din păcate, au învățat pe pielea lor și ce însemna "originea nesănătoasă, chiaburească". Se întâmpla adesea ca profesoarele
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]