7,569 matches
-
este iremediabil prins între exaltare și melancolie, între percepția disperat vitalistă și cea intelectuală, într-o dublă revoltă, împotriva realității discontinue, perisabile, dar și împotriva la fel de trecătoarei lumi de hârtie: „cum mă temeam în copilărie/ de gura deschisă a unui clopot/ azi locuiesc între fălcile lui:/ o limbă grea, de bronz,/ îmi izbește timpanele,/ mă izbește peste gură,/ peste degetele întinse - / firul prelins pe bărbie,/ o literă tainică - / ne-a mai rămas descifrarea ei” (Filologie); „O poetă își taie vinele peste
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
decenii înainte, textele dobândesc o haină adaptată realităților autohtone, ceea ce le dă aspectul unor prelucrări. Ț. amplifică morala, trecând în ea ecouri ale frământărilor timpului: disputele teologice sterile sunt puse față în față cu necesitatea armoniei între popoare (Șoarecii și clopotele), unirea provinciilor românești într-o „măreață nație daco-română” este întrevăzută ca rezultat al luminării păturii de jos (Muierea și găina); portrete satirice de prelați obtuzi ori de renegați intră în Șarpele și pila, Privighetoarea și vulturele. Limba este populară, totuși
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
lui 1871 Heliade comentează nefavorabil „noua direcție” junimistă, plecând de la o „prelecțiune” ținută la Iași de Titu Maiorescu. El face și o traducere din Infernul lui Dante (cântul VII), căreia i se adaugă două transpuneri din Schiller, Preîmblarea și Cântarea clopotului, realizate de N. Rucăreanu. R. Z.
TIPOGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290195_a_291524]
-
Palatul Mogoșoaia privit ca imagine răsturnată în lac, tânăra soție (de treisprezece ani) a beizadelei Ștefan vorbind cu păpușile minuscule, pruncul credincioasei doici - țiganca Zamfira - ucis în locul copilului lui Brâncoveanu de seimenii răsculați, durerea ienicerului Selim la auzul dangătului de clopot, ecou al unei îndepărtate copilării creștine, dau atractivitate și oarecare tensiune narațiunii. Culegerea de povestiri Coloana (2000) imaginează o lume dominată de singurătatea oamenilor prinși într-o mașinărie infernală, o coloană de trupuri fiind angajată într-un marș unde fiecare
TOMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]
-
să și trăiască viața. O dată cu propovăduirea, se deschide o perioadă a vieții sale la fel de desăvârșită după valorile sacrului pe cât de desăvârșită fusese tinerețea după valorile profane. Buddha își atrage numeroși discipoli iar renumele său se răspândește „ca sunetul unui mare clopot suspendat de bolta cerului”. El și-a făcut cunoscută învățătura, predicând în regatele Kośala, Maghada și Kăśī. Zăbovea adesea în zonele împădurite din vecinătatea marilor orașe: Răjagrha (păli: Răjagaha), Săvatthi, Benares, Vaiśălī (păli: Vesăli) și Kosambi. Ca mulți alți înțelepți
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
la muncă În perioada asta... Cum se desfășura, În aceste condiții, o zi normală? Se dădea deșteptarea la ora 5 și din momentul ăsta n-aveai voie să stai culcat sau rezemat până la ora zece seara, când se bătea un clopot. Erai vizitat În permanență la vizetă și căutat să te prindă În defect... În timpul ăsta, În liniștea celularului, Îi auzeai pe unii care țipau, răcneau. Diferite stări nervoase, diferite psihologii... Unii suportau mai greu, alții mai ușor, În funcție de temperamente. Era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
da’ celălalt nume nu i-l știu, dar știu că era din Baia Mare. Mai rar așa un gardian să vă ajute... Vai de capu’ meu! Să vă spun: vine la mine la vizetă, În 29 iunie, și mă Întreabă: „Trag clopotele la biserică, dar oare pentru ce?”. El o fost credincios, o fost om cu frică de Dumnezeu... „N-aș putea da seama pentru ce.” „O fi ceva sărbătoare?” „Nu știu.” Zice către mine: „Da’ În ce lună suntem?”. „Nu știu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
di zile... a venit și Ceaușescu... Până la urmă, au murit vreo șase-șapte inși... I-au Împușcat În Vadu Roșca șii-au dus În Focșani și i-au Îngropat. Au Împușcat exact ca la Vasile Roaită... l-a Împușcat acolo unde trăgea clopotul, la Vadu Roșca. La proces cu cine mai erați În boxă? Eram 15 și eram pe loturi. Era lotul „Suraia” azi, „Suraia” mâine, „Vadu Roșca” poimâine, apoi „Răstoaca”, dup-aia „Cudalnic”... Au fost și de la „Jela Pisica”, dincolo de Dunăre, la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost mare sfânt, și acum este... Preotul Ion... așa-i zice. Care era programul de la Gherla? Acolo era armată: seara la 10 era stingerea, dimineața la 5 deșteptarea, ca la armată... Da’ te obișnuiai... Auzeai că bate toaca aia sau clopotul, săreai gata Îmbrăcat... După aia te scotea afară, te spălai oleacă așa, te Înviorai... Făceai dup-aia adunarea afară și te ținea o oră, până venea ăla la 7... O oră afară nu conta... Gardianul Își făcea meseria, tu te
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și, totodată, proclamarea Imperiului federal german, la 18 ianuarie 1871, la Versailles, ca urmare a victoriei Prusiei împotriva Franței). La ora 8 seara, grupuri de tineri au început să bombardeze sala Slătineanu cu pietre, strigând „Trăiască republica“ în timp ce se trăgeau clopotele bisericii Sărindar de peste drum. Manifestația antigermană și republicană a fost cu greu împrăștiată de trupe de infanterie și cavalerie comandate de colonelul Vasile Costa-Foru. La guvern era o fracțiune a partidului liberal, iar prim-ministru Ion Ghica. Domnitorul cheamă pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apoi, la prima întoarcere din Canada, o cutie „Suchard” (lapte praf și cacao). „Ar fi fost în stare să-și dea și ultimii bănuți, ori să-i priveze pe ai săi, ca să ofere cadouri”, a remarcat Ani. Azi băteau tare clopotele de la Biserica Sf. Gheorghe. Auzindu-le, am zis că bat pentru el. *Românul se naște îngîmfat! N-o spun eu, a spus-o eminentul ziarist Tudor Teodorescu Braniște, în niște „note pe marginea unor prefețe de Mihail Dragomirescu”, în care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mereu apar noi conexiuni, noi idei. Numai dorința de a mai face și altceva ne oprește de la continuarea la nesfîrșit a aceleiași lucrări. Dar și atunci cînd trecem la alte teme, rămînem în bună parte prizonierii celor abordate înainte. *Bat clopotele... Nimeni însă nu întreabă de ce sau pentru cine. Pare inutil, de vreme ce există „Mica publicitate” în ziare. *Pot spune despre mine ceea ce spunea cîndva Sartre despre sine: „J’ai toujours pensé contre moi-même”. *După ce lovește, G. face teoria obiectivității: „Domnule, eu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
gazda noastră despre „dificultățile muncii educative într-o asemenea unitate”. Mă gîndeam: sînt cruzimi care-l arată pe om inferior animalelor! *Viorel Savin mi-a dat să-i citesc cea mai recentă piesă de teatru pe care a scris-o: Clopotul, despre 23 August. Personajele ei aparțin lumii intelectuale: un profesor bătrîn, refugiat din Basarabia, cu manii dubioase (privește cu luneta tinerele fete ce se scaldă în lacul din apropiere), două nepoate ale acestuia (una pictoriță excentrică și colaboraționistă, femeie slobodă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
comunicam impresiile, dar că s-a abținut să fumeze în biroul meu. Era sincer încîntat că nu am avut prea multe observații pe text. Frămîntîndu-și mîinile (pe care la despărțire le-am simțit transpirate), mi-a mărturisit că a scris Clopotul cu oarecare grabă, în urma unei convorbiri cu Dinu Săraru, care i-ar fi zis că-l joacă imediat, dacă-i dă o piesă despre 23 August! Cum să nu încerce o asemenea șansă? O eventuală reușită i-ar influența și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
425. Probabil a fost În decembrie. Dacă te interesează, poate (...) faci rost de două ziare și pentru mine. Este vorba că se tipărește la „Zori Noi”, 424 Directorul Casei de Cultură Fălticeni. 425 Pictorul se va fi referit la ziarul „Clopotul”, care În acea perioadă cred că apărea la Suceava și a luat-o Înainte cu vreo cronică despre expoziția lui. În „Zori Noi”, nu am văzut nici un articol de acest gen. 874 articolul a fost Într-o duminică, mi-au
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
devină unul din dușmanii mei. 877 gros de frasin, ceva foarte potrivit pentru aquarelă, În situația de (a) da efecte nebănuite. Cele cuvenite familiei matale. Cu distinsă prietenie, Todirel Tatos 31 C.P. Fălticeni, 7 dec. 1970 Dragă domnule Eugen, În „Clopotul” din 6 dec., ieri, a apărut art. acela cu Botoșanii 432. Numai la Început are două rânduri lipsă. Mi-a scris azi Irinei 433, din Iași. Poate ar fi bine, așa, preventiv, să-i scrii o scrisoare, În dorința de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ani 1971. Teodor Tatos FĂLTICENI (eram să scriu mica Florență, dar m-am temut să nu 432 Teodor Tatos Își amintea de descoperirea unui izvor de ape minerale, În tinerețea sa, În județul Botoșani. știind locul, l-a semnalat ziarului „Clopotul”, În speranța că forurile interesate, vor iniția cercetările cuvenite, pentru a le pune În valoare. 433 Prieten al lui Teodor Tatos; cadru didactic și condeier. 434 În ziarul ieșean „Lumea”, În perioada 1930-1934 au apărut o serie de articole și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cazul acestuia există un oarecare ceremonial: ultimatumuri, tratative, trădări, pe când în cazul seismelor, te culci treaz și te scoli mort! Nimeni, în afara șobolanilor de apă și a șerpilor, nu are presentimentul unor asemenea catastrofe. Când venea aia urâtă, se băteau clopotele și în porțile muribunzilor se atârnau niște cârpe negre, apăreau butoaie cu oțet ca să nu te spurci , mai există și metoda izolării, a lanțului pus pe poartă și a arnăuților care trăgeau cu pușcociul pentru ca nimeni să nu se mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
necunoscut nasc sentimentul divinității, dar și pasiunea cunoașterii, pe care va Încerca, de altfel, de pe atunci, să le concilieze Într-o sinteză caracteristică. Realitatea o percepem prin simțuri, notează ucenicul filosof, Însă doar conștiința realizează cu adevărat percepția. Sunetul unui clopot, produs prin vibrațiile declanșate de mișcarea aerului și transmis prin extremitățile nervilor auditivi, se Înfăptuiește, cu adevărat, abia În conștiință. „Nu clopotul dă naștere la sunet, ci conștiința. Conștiința a creat sunetul”, citim În teza elevului din Roman. „Cu cât
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
caracteristică. Realitatea o percepem prin simțuri, notează ucenicul filosof, Însă doar conștiința realizează cu adevărat percepția. Sunetul unui clopot, produs prin vibrațiile declanșate de mișcarea aerului și transmis prin extremitățile nervilor auditivi, se Înfăptuiește, cu adevărat, abia În conștiință. „Nu clopotul dă naștere la sunet, ci conștiința. Conștiința a creat sunetul”, citim În teza elevului din Roman. „Cu cât simțurile sunt mai numeroase și mai fine, am avea șanse mai mari de a cuprinde realul materiei. Avem Însă mult prea puține
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lor nu le venea să creadă ce vedeau cu ochii. Mergând, simțeam cum rândurile se strângeau și din ce în ce grupul primea mai multă consistență și unitate. N-am ajuns bine în Piața Sfatului și ca un dăngăt de clopot uriaș, răsuna cântecul legionar între zidurile vechii cetăți: Tu, Codrene, ești nădejdea Ce ne-a dat-o Cel din cer, Tu ne spulberi deznădejdea, Tu și Garda ta de Fier. Legionarii alergau din toate părțile și se adăugau la coloană
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
bunăoară ? La întrebarea de ce neapărat , “REVOLUȚIA la ora 16” ? Vasile Vicol mi-a răspuns acut : Păi...după program , nu ? Musafirii de atunci , sunt astăzi membri ai “Asociației 14 Decembrie 1989” și obligatoriu ar trebui să afle că din anul 1928 , clopotele la Catedrală sunt trase la ora 16 în fiecare zi . Sesizez amănuntul, pentru că în strategiile revoluției, misiunea de începere a acțiunii la dangătul de clopot la ora 16, la Mitropolie, intra în răspunderea lui Vicol, (o tautologie vinovat-nevinovată) . A URMAT
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
ai “Asociației 14 Decembrie 1989” și obligatoriu ar trebui să afle că din anul 1928 , clopotele la Catedrală sunt trase la ora 16 în fiecare zi . Sesizez amănuntul, pentru că în strategiile revoluției, misiunea de începere a acțiunii la dangătul de clopot la ora 16, la Mitropolie, intra în răspunderea lui Vicol, (o tautologie vinovat-nevinovată) . A URMAT FABULA DECONCERTANTA A ARESTĂRILOR Pag. 254 - Paisprezece decembrie , ORA 8 . Vasile VICOL , unul din principalii membri ai Frontului a fost arestat. Aceeași pagină - Paisprezece decembrie
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
cuiburi de mitralieră,(pag. 142) . Despre același Titi Iacob : “În 14 decembrie avea cuvântarea scrisă , a ascuns-o într-un ciorap și-a luat lumânare și chibrit și cu zece minute înainte de ora 16 era în centru înconjurat și de clopotele care începuseră să bată la “mânăstire”, (ei , dar câte năzbâtii nu defilau pe străzile Iașului ; clopotele lui Iacov băteau la mânăstire, cele de la Mitropolie sunau pentru Vicol, etc. (Clopotele Mitropoliei, din anul 1928, la orele 16 sunt trase în fiecare
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
ascuns-o într-un ciorap și-a luat lumânare și chibrit și cu zece minute înainte de ora 16 era în centru înconjurat și de clopotele care începuseră să bată la “mânăstire”, (ei , dar câte năzbâtii nu defilau pe străzile Iașului ; clopotele lui Iacov băteau la mânăstire, cele de la Mitropolie sunau pentru Vicol, etc. (Clopotele Mitropoliei, din anul 1928, la orele 16 sunt trase în fiecare zi) . Apropiindu.- se de Piața Unirii și-a dat seama că locul n.-a fost tocmai
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]