10,108 matches
-
de lapte și vată de zahăr ars, singura În care materia se descompune și se Înmoaie ca să o poți remodela, era Însăși natura mea. Tu, care ai trăit ca și mine, surd și orb, crezând că lumea se reduce la coridorul mai larg sau mai strâmt În care Înaintezi spre moarte, de câte ori ai spus NU ungherelor ascunse care au apărut În viața ta ? De câte ori ai avut puterea să te lași să aluneci În acea stare lichefiată, intermediară, dintre tine și alt
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
iar pe o altă plăcuță, „muzeul de Științe ale Naturii“. Înăuntru totul mirosea a vechi, a lemn și a mucegai, ca și cum mirosul vechii Cetăți plutise de peste drum până aici. Din nefericire În acea zi muzeul era Închis. Toate ușile de pe coridorul Îngust erau Închise cu excepția uneia singure... Am pășit pragul ușii deschise și, spre marea mea uimire, am dat cu ochii de sute de tomuri legate În coperți groase, care Adina Dabija 28 răspândeau un miros discret de piele de pe vremuri
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
prima oară, să Înțeleg. Tot ce puteam face era să aștept și să mă rog să mi se deschidă În față vreo cale. orice ar fi fost, nu puteam decât să-mi țin inima sus și să merg Înainte, pe coridorul larg și anost, plin de lume. Îmi era drag GĂlățanu, Îl asemuiam În gând cu un bursuc cu pielea tare, bătucită de vremuri, dar cu inima mare și caldă ca o pâine, din care mâncaseră pe rând toți, și Grasu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
farmec strigându-i pe nume - Îi știa pe fiecare În parte și trebuie să fi fost vreo douăzeci cu toții. Era prima oară când intram Într-un sediu al poliției pentru alt motiv decât să-mi iau buletinul. Am traversat câteva coridoare Înguste, aproape pustii, dar Îmbâcsite cu fum de țigară și cu miros de mobilier de școală, apoi am pătruns Într-o cămĂruță cu un geam mare de sticlă specială, care, mi-a explicat roibu, nu permitea să se vadă Înăuntrul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
la fugă. Ca un tovarăș neașteptat și obraznic, mirosul Înțepător de narghilea se insinuează pe sub ușa de la camera mea. De pe culoar răzbat hohote de râs. iar fumează Hind și Nadine. ies Adina Dabija 148 din cameră și mă plimb pe coridor fărĂ țintă. În dreptul afri- cancei din Coasta de Fildeș miroase a vanilie și a bețișoare parfumate. De la chinezoaica de alături răzbate un abur de ceai cu aromă de iasomie. În dreptul camerei lui Sophie, franțuzoaica, miroase a coji de portocale și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
frâu animalul emoțional. În fața mea se căsca gaura neagră a disperării și rușinii, pe care trebuia să o traversez dacă voiam să ajung vreodată la adevăr. Dormeam cu ușa de la cameră Întredeschisă, deși cei de la Securité, care patrulau noaptea pe coridoare, Îmi atrăseseră de câteva ori atenția că e periculos. Știam că se refereau la even- tualii confrați ai mohamedanului cel băgĂreț, dar mie de Ăștia nu-mi păsa nici cât negru sub unghie. răul pe care mi l-ar fi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
a întâmplat ceva care a schimbat definitiv cursul lucrurilor. S-a ivit o ieșire secretă. Un cotlon neașteptat, prin care se poate evada din acest du-te-vino fără sfârșit. Tocmai când credeam că nu mai am puterea să continui pe acest coridor mare și anost. Pe vremea aceea exista un flux al existenței și al inexistenței. Lucrurile existau pentru o vreme, apoi dispăreau sau își schimbau forma. Curgeau unele în altele și în neființa lor, înainte ca eu să apuc să le
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
până a doua zi de dimineață, când ai tăi trag de tine și abia reușesc să te urnească din loc. Pentru ce să te miști ? Trăiești cu inima grea a călăului. Ceva amenințător s-a insinuat în viața ta de când coridorul s-a înfundat sau poate de când ai rupt și deșirat coconul iubirii. Noaptea stai întins în pat și asculți liniștea, pipăind cu gândul un vechi coridor înfundat. Nu se mai simte nici o spărtură, ești prins aici, inima bate repede. Înaintând
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cu inima grea a călăului. Ceva amenințător s-a insinuat în viața ta de când coridorul s-a înfundat sau poate de când ai rupt și deșirat coconul iubirii. Noaptea stai întins în pat și asculți liniștea, pipăind cu gândul un vechi coridor înfundat. Nu se mai simte nici o spărtură, ești prins aici, inima bate repede. Înaintând pe culoarul cel mare, deschisesem totuși, în scurta mea existență de până atunci, câteva ușițe secrete. Ele fuseseră încercările de foc ale copilăriei. Pe la șapte ani
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
făcuse pentru prima oară în viață să mă simt parte din lume. Voiam să am oricând acces direct și nemijlocit la acel cotlon al minții, închipuindu-mi că e doar o ușiță pe care pot s-o deschid oricând de pe coridorul cel mare și agitat, ca să privesc liniștirea aceea bruscă a apei, a cărei priveliște schimbase fiecare atom din mine cea veche. Era oare asta posibil ? Sau fusese o scânteie dintr-un ordin misterios al existenței, ajunsă nu se știe prin
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
oaze de infinit, ca, de exemplu, după-amiezele când ai mei dormeau și în casă era liniște și abia apucam să-mi încheg câteva fărâme de suflet la loc, privind pe fereastră alcătuirea și destrămarea norilor. Singura explicație credibilă a închiderii coridorului secret nu putea fi decât dispariția pietricelelor. Există undeva pe dinăuntrul meu acești pitici care măsoară timpul cu pietricele colorate, pe care le extrag din adâncul ființei mele. Pentru fiecare posibilitate, o altă culoare de pietricică. Dacă nu crești pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
de lapte și vată de zahăr ars, singura în care materia se descompune și se înmoaie ca să o poți remodela, era însăși natura mea. Tu, care ai trăit ca și mine, surd și orb, crezând că lumea se reduce la coridorul mai larg sau mai strâmt în care înaintezi spre moarte, de câte ori ai spus NU ungherelor ascunse care au apărut în viața ta ? De câte ori ai avut puterea să te lași să aluneci în acea stare lichefiată, intermediară, dintre tine și alt
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
iar pe o altă plăcuță, „Muzeul de Științe ale Naturii“. Înăuntru totul mirosea a vechi, a lemn și a mucegai, ca și cum mirosul vechii Cetăți plutise de peste drum până aici. Din nefericire în acea zi muzeul era închis. Toate ușile de pe coridorul îngust erau închise cu excepția uneia singure... Am pășit pragul ușii deschise și, spre marea mea uimire, am dat cu ochii de sute de tomuri legate în coperți groase, care răspândeau un miros discret de piele de pe vremuri. Un domn rotofei
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
prima oară, să înțeleg. Tot ce puteam face era să aștept și să mă rog să mi se deschidă în față vreo cale. Orice ar fi fost, nu puteam decât să-mi țin inima sus și să merg înainte, pe coridorul larg și anost, plin de lume. Îmi era drag Gălățanu, îl asemuiam în gând cu un bursuc cu pielea tare, bătucită de vremuri, dar cu inima mare și caldă ca o pâine, din care mâncaseră pe rând toți, și Grasu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
farmec strigându-i pe nume - îi știa pe fiecare în parte și trebuie să fi fost vreo douăzeci cu toții. Era prima oară când intram într-un sediu al poliției pentru alt motiv decât să-mi iau buletinul. Am traversat câteva coridoare înguste, aproape pustii, dar îmbâcsite cu fum de țigară și cu miros de mobilier de școală, apoi am pătruns într-o cămăruță cu un geam mare de sticlă specială, care, mi-a explicat roibu, nu permitea să se vadă înăuntrul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
copilul o rupe la fugă. Ca un tovarăș neașteptat și obraznic, mirosul înțepător de narghilea se insinuează pe sub ușa de la camera mea. De pe culoar răzbat hohote de râs. Iar fumează Hind și Nadine. Ies din cameră și mă plimb pe coridor fără țintă. În dreptul africancei din Coasta de Fildeș miroase a vanilie și a bețișoare parfumate. De la chinezoaica de alături răzbate un abur de ceai cu aromă de iasomie. În dreptul camerei lui Sophie, franțuzoaica, miroase a coji de portocale și a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
frâu animalul emoțional. În fața mea se căsca gaura neagră a disperării și rușinii, pe care trebuia să o traversez dacă voiam să ajung vreodată la adevăr. Dormeam cu ușa de la cameră întredeschisă, deși cei de la Securité, care patrulau noaptea pe coridoare, îmi atrăseseră de câteva ori atenția că e periculos. Știam că se refereau la eventualii confrați ai mohamedanului cel băgăreț, dar mie de ăștia nu-mi păsa nici cât negru sub unghie. Răul pe care mi l-ar fi putut
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
-i Între ei? Știu, pentru că... Nici un pentru că. Nai de unde să știi. Hai. Gata! Nu te supăra, te rog, Însă, hai cu mine, afară. Gata cu audierea dumitale. Mă ridic, bucuros să scap din coșmar, și plec, afară, cu el. Pe coridor, Îmi propune: dacă, tot ești scriitor, fă-mi și mie o carte. Îți fac, domnule, bani, și, gata, iese cartea. O să-ți furnizez datele și o facem. Bine. O facem. Rămân pe o bancă, afară, la aer curat, pe când, el
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ea, observându-i intrând chiar în acel moment. Vă mulțumim pentru înțelegere! Eugen a înțeles exact ce trebuia de înțeles și a ieșit primul, după ce a strâns mâna lui Iustin în semn de încurajare și liniștire. Iuliana îl aștepta pe coridor, lângă ușă. Ieșiseră și două asistente medicale, dintre care una era amabila lor cunoștință ce-i întâmpinase la internare și care, acum, se apropie la fel de jovială de ei pentru a le vorbi: - Dacă doriți o cafeluță ori răcoritoare, vă invit
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
cele patru lifturi oprite la parter. Dosare și foi răspîndite peste tot. X nu ia liftul, preferă să urce pe trepte. („De ce ? Ți-e frică să nu rămîi blocat înăuntru ?”) Biroul său se află le etajul șase, la capătul unui coridor lung cît o stradă. De o parte și de alta a coridorului, o mulțime de uși deschise. ecranele abandonate ale computerelor tremură încet, parcă ar clipi în același ritm. X alunecă de-a lungul coridorului ca o fantomă într un
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
X nu ia liftul, preferă să urce pe trepte. („De ce ? Ți-e frică să nu rămîi blocat înăuntru ?”) Biroul său se află le etajul șase, la capătul unui coridor lung cît o stradă. De o parte și de alta a coridorului, o mulțime de uși deschise. ecranele abandonate ale computerelor tremură încet, parcă ar clipi în același ritm. X alunecă de-a lungul coridorului ca o fantomă într un imens acvariu. încearcă să nu pășească pe foile răspîndite pe jos precum și
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
etajul șase, la capătul unui coridor lung cît o stradă. De o parte și de alta a coridorului, o mulțime de uși deschise. ecranele abandonate ale computerelor tremură încet, parcă ar clipi în același ritm. X alunecă de-a lungul coridorului ca o fantomă într un imens acvariu. încearcă să nu pășească pe foile răspîndite pe jos precum și pe niște vechi foi de indigou a căror apariție are ceva miraculos. X descoperă cîteva pagini imprimate făcînd parte din dosare clasate VerY
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
are puterea nici să se spele și nici să se radă. X mănîncă ultimul pachet de biscuiți și bea ultima cutie de lapte. termen de garanție pentru biscuiți : trei ani. Pentru lapte : șase luni. Un miros din ce în ce mai insuportabil pătrunde de pe coridor (sau mai degrabă din bucătăria doamnei Bordaz). Un miros de pește stricat. (apucase, doamna Bordaz, să facă piața ?) Un miros cumplit pătrunde și de pe stradă, o duhoare de zarzavat alterat, de cărnuri putrede, de gunoaie neridicate. X încearcă să acopere
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
televiziunii, turnul de control al aeroportului, halele de triaj poștal, serviciul ginecologic al spitalului, închisoarea, ospiciul de nebuni, casele de toleranță deghizate în saloane de masaj, morga, institutul medico-legal, mănăstirea carmelitelor, catacombele, sistemul de canalizare al orașului, adăposturile antiaeriene și coridoarele secrete care se intersectează sub oraș. „așa nu se mai poate”, spune Vocea. Știe și el. X este de acord cu Vocea. Uneori are impresia că tot ce i se întîmplă ține de un delir, că el este vinovat de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
precum și supradimensionarea inutilă a ansamblului. Iar crăpăturile inevitabile, apărute în tavan și în pereți din pricina materialelor proaste, utilizate în momentul construcției, fură considerate o sublimă revanșă a vieții asupra ideologiei. Vizita ghidată a întregului edificiu, a zecilor de kilometri de coridoare, inclusiv a subsolurilor, precum și a Catedralei neamului care se construia în apropiere, fu de natură să-i convingă pe toți că românia dispunea de un potențial de inspirație literară inegalabil în europa. „Un asemenea coșmar nu poate fi decît benefic
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]