7,252 matches
-
drepți, alții iarăși cu noroc împotriva dușmanului. Tu singur le avuși hărăzite toate laolaltă: drept-prevezător, isteț, biruitor al tuturor dușmanilor. Nu degeaba trebuie socotit printre eroii secolului nostru.” Bernard Wapowski (1450 ? - 1535) ne-a lăsat cele mai multe detalii în legătură cu faptele domnului. Cronicarul arată că „vestită era la popoarele vecine vitejia și norocul palatinului Ștefan, pentru destoinicia sa în ale războiului și strălucite erau isprăvile lui împotriva turcilor, tătarilor și ungurilor” din care cauză cardinalul Frederic, fratele regelui Ioan Albert îl sfătuiește pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
destoinicia sa în ale războiului și strălucite erau isprăvile lui împotriva turcilor, tătarilor și ungurilor” din care cauză cardinalul Frederic, fratele regelui Ioan Albert îl sfătuiește pe acesta să nu pornească un război împotriva lui Ștefan. Martin Cromer, un alt cronicar polon, îl socotea pe Ștefan „bărbat în toate veacurile vrednic de aducere aminte pentru mărirea sufletului său, pentru istețimea sa, pentru priceperea sa în ale războiului și pentru norocoasele sale războaie împotriva turcilor, ungurilor, polonilor și tătarilor”. Bonfinius, cronicarul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alt cronicar polon, îl socotea pe Ștefan „bărbat în toate veacurile vrednic de aducere aminte pentru mărirea sufletului său, pentru istețimea sa, pentru priceperea sa în ale războiului și pentru norocoasele sale războaie împotriva turcilor, ungurilor, polonilor și tătarilor”. Bonfinius, cronicarul de curte al lui Matei Corvin, îl laudă pe domn „însuflețit pentru lucruri frumoase și mândru, pe lângă acestea harnic și strașnic în război”. Și cronicarul ungur Istvanffi îl laudă pe Ștefan „care s-a arătat mai presus de toți vrășmașii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în ale războiului și pentru norocoasele sale războaie împotriva turcilor, ungurilor, polonilor și tătarilor”. Bonfinius, cronicarul de curte al lui Matei Corvin, îl laudă pe domn „însuflețit pentru lucruri frumoase și mândru, pe lângă acestea harnic și strașnic în război”. Și cronicarul ungur Istvanffi îl laudă pe Ștefan „care s-a arătat mai presus de toți vrășmașii săi”. Îl laudă și cronicarii turci, atât de reticenți când prezintă pe adversarii lor, Așâc-Pașa-Zade care moare, probabil, în anul 1484, îl caracterizează în versuri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Matei Corvin, îl laudă pe domn „însuflețit pentru lucruri frumoase și mândru, pe lângă acestea harnic și strașnic în război”. Și cronicarul ungur Istvanffi îl laudă pe Ștefan „care s-a arătat mai presus de toți vrășmașii săi”. Îl laudă și cronicarii turci, atât de reticenți când prezintă pe adversarii lor, Așâc-Pașa-Zade care moare, probabil, în anul 1484, îl caracterizează în versuri astfel pe Ștefan: „El călcase pe craiul unguresc, Frânse și arcul lui Suleimanbei. Speriase și pe cel din Țara Românească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și agentul Kominternului. Numai Mircea Eliade i-ar expedia, din Nirvana, o epistolă gratulatorie, așa cum va fi procedat cu Vintilă Horia, în 1960, când înșfăca acesta un Goncourt... de neatins (Oare nu s-ar putea exige, cu titlu postum, pentru Cronicarii Moldoveni și Munteni, pentru Budai-Deleanu, pentru Hașdeu, pentru Ion Barbu, pentru Omul din Ipotești, pentru Veteranul de la Păltiniș? Ar prii sănătății celor vii, augmentându-le și pofta de mâncare). Brucan a dat nației noastre un termen de grație, de douăzeci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Hus (Husul sau Husea), cel care apare în unele documente. Mărturiile arheologice demonstrează că orașul Huși a fost întemeiat în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), în prima jumătate a veacului al XV-lea, deci înaintea anului 1460, menționat de cronicarul maghiar. Este mai probabil anul 1430. Ion Gugiuman și-a exprimat părerea că domnitorul moldovean a permis stabilirea la acea dată în Moldova a unor grupuri husite de origine slovaco-maghiară. Având în vedere faptul că o parte dintre aceștia s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fără îndoială, se depozitau și arme, curtea fiind apărată de o garnizoană. (În numeroase orașe ale Moldovei este evidentă dualitatea curte-nucleu comercial-meșteșugăresc: Iași, Suceava, Roman, Piatra Neamț, Huși, Bacău, Vaslui, Hârlău). Transcriind Letopisețul lui Grigore Ureche, în secolul al XVII-lea, cronicarul Simion Dascălul nota că ruinele curții domnești de la Huși se aflau pe locurile de astăzi ale Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopiei un loc special, căci adeseori au poposit, s-au așezat vremelnic ori au căutat adăpost aici. În Letopisețul său, ce se încheia la 1743, Ion Neculce (1672-1745) amintește Hușii doar în trecere: povestind odiseea lui Nicolae Milescu Spătarul (1636-1708), cronicarul evocă pe țarul Petru cel Mare, „carele au vinit aice în țară, în Moldova, de s-au bătut cu turcii la Prut, la Stănilești, din gios de Huși, în ținutul Fălciiului”. Și tot la Huși voise Dimitrie Cantemir să se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Huși, în ținutul Fălciiului”. Și tot la Huși voise Dimitrie Cantemir să se adăpostească în vremuri de restriște, după ce-și va fi trimis doamna în Transilvania, dar răscoala seimenilor neplătiți i-a stricat planurile. Acolo îl îndemnase și cronicarul să se îndrepte, în calitatea lui de hatman, deci orașul era suficient de mare în 1711 pentru a adăposti domnitorul în drum spre Muntenia. Cronicarul este martor al invaziei tătarilor („iară tătărâmea tot trecea în sus spre Huși, pre la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
doamna în Transilvania, dar răscoala seimenilor neplătiți i-a stricat planurile. Acolo îl îndemnase și cronicarul să se îndrepte, în calitatea lui de hatman, deci orașul era suficient de mare în 1711 pentru a adăposti domnitorul în drum spre Muntenia. Cronicarul este martor al invaziei tătarilor („iară tătărâmea tot trecea în sus spre Huși, pre la bejenii, dreptu pradă, ca lupii”); mulțimea năvălitorilor, tătari și turci, înaintea bătăliei de la Stănilești, cuprindea „costișa pănă pre suptu pădure, tot câmpul acela, pănă la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Întreprinderea de Prelucrare Industrială a Legumelor și Fructelor, Fabrica de Confecții, Fabrica de Încălțăminte „Hușana”, Filatura de Bumbac, PETAL ș.a. * Administrația târgului medieval. Asemeni celorlalte orașe moldave, târgul Hușilor a respectat schema de organizare cunoscută, despre care avem informații de la cronicarii noștri, de la unii cronicari străini și din documentele medievale referitoare la orașul nostru. Ținutul Fălciu apare în lista solului Mikolai Brzeski (1566), secretarul regelui polon („powiati”), publicată în 1895 de Ioan Bogdan, pe lista ținuturilor de la sfârșitul Poemei polone de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a Legumelor și Fructelor, Fabrica de Confecții, Fabrica de Încălțăminte „Hușana”, Filatura de Bumbac, PETAL ș.a. * Administrația târgului medieval. Asemeni celorlalte orașe moldave, târgul Hușilor a respectat schema de organizare cunoscută, despre care avem informații de la cronicarii noștri, de la unii cronicari străini și din documentele medievale referitoare la orașul nostru. Ținutul Fălciu apare în lista solului Mikolai Brzeski (1566), secretarul regelui polon („powiati”), publicată în 1895 de Ioan Bogdan, pe lista ținuturilor de la sfârșitul Poemei polone de Miron Costin (1684), și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
9 luni. „După aceea a fost voievod sau domn fiul său Ștefan, în vremea căruia țara a fost în pace din toate părțile.” Amintirea morții voievodului la Huși s-a păstrat. Despre Bogdan al III-lea (cel Grozavu) au scris cronicarii, admirându-i înainte de toate curajul dovedit în lupte pentru apărarea hotarelor țării. Grigore Ureche, compilat de Simion Dascălul, nota: „Și domnindu 12 ani și 9 luni și 3 săptămâni, multe lucruri bune au făcut. Și decii cu mare cinste l-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înlăuntru sau în țară la noi, dispre partea judeților și a direptății, nu aflăm, ci cunoaștem că unde nu-s pravile, din voia domnilor multe strâmbătăți să faac”. Cu mare admirație pentru fiul marelui voievod avea să scrie mai târziu cronicarul Nicolae Costin: „Plinindu-se domniei lui Bogdan Vodă ani 12 și luni 9, datu-s'au datoria omenească, murind în târg în Huși, și de acolo i-au adus oasele cu mare cinste în mănăstirea Putna, lângă tată-său, Ștefan
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un străjeriu în toate părți au priveghiat, ca să nu știrbască țara ce-i rămăsesă dela tată-său. Multe lucruri a făcut... Cunoaște-să că unde nu-s pravile, den voia Domnilor, multe strâmbătăți să fac” (subl. ns.). La destulă vreme după cronicarii moldoveni, apreciind și el domnia lui Bogdan cel Orb, Th. Codrescu scria: „După o domnie strălucită de 12 ani și 9 luni, Bogdan moare la Huși în 18 Avril, și se îngroapă cu întristarea țării la Putna, lăsând doi fii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși ? Cauzele pot fi de ordin militar (strategic), dar și economic (comerțul). În 1533, polonii au prădat Moldova până la Botoșani, iar domnul s-a retras pentru scurtă vreme la Huși și la Vaslui. Oștile moldovene s-au regrupat - după cum nota cronicarul Nicolae Costin - și au trecut în sudul Poloniei (Podolia), în luna februarie 1534, unde adversarul a fost înfrânt: „Vădzindu atîta pagubă Pătru vodă despre leși, s-au gătit cu oaste și au intrat în Podoliia în luna lui fevrar și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care lega Vasluiul de Huși și, mai departe, de Iași și de Hârlău. Cei doi fii ai lui Petru Rareș, Ilie (Iliaș, 1546-1551) și Ștefan Rareș (1551-1552), care i-au succedat la tron, au fost aspru condamnați în istorie de cronicarul Eftimie, nemulțumit de măsurile luate de domni împotriva boierimii și a clerului. Iliaș Rareș, care trăise la Constantinopol ca ostatic, avea să dovedească aplecare spre religia islamică; or, acest lucru era absolut condamnabil în țările române, state de veche tradiție
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
episcopi, dar abia la 1 aprilie 1547, ajunge la Huși. Nu știm cât a stat domnul aici, dar a revenit în anul următor (21 martie - 7 aprilie), pentru a sărbători Paștele și pentru nelipsita judecată domnească: „sâmbătă după Paști - scrie cronicarul Grigore Ureche - au tăiat capul lui Vartic hatmanul în târgu în Huși și l-au dus de l-au îngropat în mânăstire, în Pobrata, în anii 7056 (1548), aprilie 7”. Creșterea obligațiilor față de Poartă, l-a determinat pe Ilie Rareș
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Ștefan Rareș, ales de boieri ca domn, după tradiția Țării, a fost cumnatul acestuia, Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568), ales de „tot poporul, căpeteniile oștilor, episcopi și boieri și tot sfatul”, dar și cu „ajutorul de la craiul leșesc”, după cum menționau cronicarii Eftimie și Azarie. În prima domnie, voievodul a stat mai mult în Țara de Jos. Pe când se găsea la Huși, și-a pus pecetea pe două documente, unul din 4 aprilie 1552, al doilea din 9 mai 1555, ambele scrise
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tragice. În luptele pentru redobândirea tronului Moldovei, Vasile Lupu a primit ajutor de la cazaci, conduși de ginerele său, Timuș Hmelnițki. Însă, aceștia, în loc să-l sprijine pe domnul Moldovei, au început să jefuiască zona Iașilor. „Iară pînă a sosi Vasilie-Vodă - relatează cronicarul Miron Costin -, au prădat cazacii codrii Iașilor de la drumul Căpoteștilor până aproape de Huși (subl. ns.), și scosesă fără număr vită, care apoi, dacă a venit ‹sosit› Vasile-Vodă, pre cîtă au aflat nemîncată, tot cîte un zlot a dat cazacilor pre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși” (subl. ns.). Atacați în dese rânduri de tătari, armata polonă s-a oprit la Vetrișoaia („Weritza”) pe Prut. Acesta a fost punctul maxim al înaintării în campania antiotomană, căci s-a hotărât întoarcerea în direcția Iași. Marți, 3 septembrie, cronicarul nota: „tătarii ardeau totul în calea noastră și ei au capturat pe părintele dominican și pe un lt. din Lipka”. „Ne-am oprit - continuă autorul - chiar lângă Huși (subl. ns.), înainte de locul unde se afla podul nostru.”. Atacați de tătari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Costache Negruzzi. Vechea cetate a lui Ștefan cel Mare, unde voievodul se adăpostise după înfrângerea de la Războieni-Valea Albă (1476), cucerită acum de armata polonă după rezistența eroică a doar 16 străjeri, nu a putut fi multă vreme păstrată. Însuși cronicarul campaniei, Fr. Gaston de Béthune, remarca faptul că „fusese părăsită din cauza dezertării garnizoanei noastre, dar au fost trimise alte trupe din ordinul regelui pentru a lua din nou în stăpânire această cetate” (14 noiembrie 1686, Stryj). Nu însă pentru multă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și nemărire, începură toți a să lipi și a-l lăuda. Era om învățat. Numai la giudecăți nu pre pute lua samă bine, poate-fi trăind mult la Țarigrad în steinătate. Lăcomie nu ave mare, lucrurile lui poftie să fie lăudate”. Cronicarul Nicolae Costin îl descrie ca „fiind el om istețu, știindu-și carte turcească bine, să vestisă acmu în tot Țarigradul numele lui, de-l chemau agii la ospețele lor cele turcești, pentru prietenșug ce avea cu dânșii. Alții dzic, știindu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
evenimentele la care au participat sau au asistat. Jurnalul lui Petru cel Mare acoperă perioada 1698-1721 (până la Pacea de la Nystadt, care punea capăt în mod strălucit îndelungatului război ruso-suedez). Relatarea campaniei din 1711 completează și confirmă în multe privințe știrile cronicarilor români și, mai ales, ale lui Ion Neculce, care a fost un martor ocular fidel. Campania de la Prut a fost cunoscută în întreaga Europă: Rusia era o putere est-europeană în ascensiune și era o chestiune de timp până când cele trei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]