6,268 matches
-
celor patru etape de activitate. În acest sens, specificul relației jurnalist-cititor modelează mijloacele de exprimare utilizate, generând efecte variate la nivel de receptare: avertizare, confesiune, infirmare, dezvăluire, evaluare, revoltă ș.a. Astfel, dacă perioada debutului jurnalistic și a activității desfășurate la Curierul de Iași sunt guvernate de intențiile informative ale jurnalistului, odată cu intrarea în redacția Timpului se face simțită conștiința valorii performative a scrisului jurnalistic. Articolele semnate în publicația conservatorilor relevă o relație specială cu cititorul, oglindită în adresarea directă, în formulările
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Gârbea, „Trepte sub mare”, LCF, 1991, 11; Dana Popescu, Pisica și șarpele, O, 1991, 34; Const. M. Popa, Tandrețe și orgoliu, R, 1991, 10-11; Al. Cistelecan, Rețeta optzecistă rapidă, LCF, 1992, 38; Cornelia Maria Savu, Un joc (secund) cu moartea..., „Curierul național”, 1994, 1042; Ioan Holban, Cât de poematic poate fi realul, CRC, 1994, 19; Andreea Deciu, Tot moderniștii, RL, 1994, 26; Const. M. Popa, Arta singurătății, R, 1998, 2; Dicț. scriit. rom., II, 276-277; Cristina Ionică, Scrisul profesionist, RL, 2002
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
El aranjează astfel lucrurile Încît În preajma lui să fie totdeauna cineva, un martor. Cel mai fidel este, desigur, natura. Conachi Îi asociază marele univers: „Munții, stîncile răsună de cumplitul meu suspin, Ceriul stă la Îndoială...”. Martorii sînt, În fapt, niște curieri sentimentali. Ei duc cui trebuie mesajul fugii În pustiu: „Duceți spuneți cu putere Că amorezatul piere În pustiuri, plin de durere”... O primă imagine a peisajului liric se profilează aici: un loc plin de jele, un spațiu-martor, În care pustiul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe inventator, ba chiar s-au făcut și multe glume pe seama “sticlei” sale. Până într-o zi, însă, când o bilă a căzut, cu toate că nimeni din apropierea seismoscopului nu a simțit nici cea mai mică trepidație. Deabia peste 10 zile (!!), un curier a adus vestea că un cutremur a avut loc într-o provincie îndepărtată din vestul Chinei. Pentru invenția sa uimitoare, Chan Heng a fost recompensat cu bani și investit cu funcția de secretar responsabil cu înregistrarea și studiul cutremurelor. în
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
un cutremur foarte mare, care cutremur cu puțin lucru s-au potrivit cu cutremurul din anul 1802, ce s-au făcut înainte de acesta, cu 27 de ani și o lună, tocmai în venirea (!) domnului Constantin Ipsilanti”. Despre acest seism scrie și Curierul român (prima gazetă românească apărută în București): “Miercuri noaptea, la ora 13 către 14 ale zilei, între 3 și 4 ceasuri după miezul nopții, s-a întâmplat în Capitala noastră un mare cutremur, care venea dinspre apus și care a
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
15; Irina Petraș, „Orizontul rustic în literatura română”, ST, 1985, 10; Paul Dugneanu, „Orizontul rustic în literatura română”, LCF, 1985, 50; Radu G. Țeposu, „Orizontul rustic în literatura română”, FLC, 1986, 16; Valeriu Râpeanu, „Vis și reverie în literatura română”, „Curierul național. Magazin”, 1994, 9; Petraș, Panorama, 227-231; Teodor Vârgolici, „Îngeri, demoni și muieri”, ALA, 2002, 624; Roxana Olteanu-Roșu, „Zaharia Stancu sau Aventura memoriei”, „Meandre” (Alexandria), 2003, 1. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
Limba și Literatura Română (1969-1970). Din 1991 ocupă un post de conferențiar, fiind ulterior șef de catedră la Facultatea de Filosofie-Jurnalistică de la Universitatea „Spiru Haret” din București. Paralel cu activitatea publicistică la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „România liberă”, „Flacăra”, „Curierul național”, „Curierul național magazin” ș.a., a colaborat la multe emisiuni de radio și televiziune. A participat la colocvii și reuniuni științifice din țară și de peste hotare cu comunicări privind epoci ale culturii române și personalități ale vieții spirituale românești (Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
Literatura Română (1969-1970). Din 1991 ocupă un post de conferențiar, fiind ulterior șef de catedră la Facultatea de Filosofie-Jurnalistică de la Universitatea „Spiru Haret” din București. Paralel cu activitatea publicistică la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „România liberă”, „Flacăra”, „Curierul național”, „Curierul național magazin” ș.a., a colaborat la multe emisiuni de radio și televiziune. A participat la colocvii și reuniuni științifice din țară și de peste hotare cu comunicări privind epoci ale culturii române și personalități ale vieții spirituale românești (Mihai Eminescu, George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
punct de vedere filologic și istoric. Studiile, notele și comentariile la aceste ediții reprezintă un dialog incitant cu opera tipărită și aduc frecvent puncte de vedere noi. În ultimii ani critica sa, exercitată mai ales în pagina săptămânală a cotidianului „Curierul național”, supune unui examen interdisciplinar lucrări din toate domeniile, propunând noi perspective asupra unor figuri marcante ale literaturii și istoriografiei naționale și străine și asupra unor epoci ale culturii românești. SCRIERI: George Mihail Zamfirescu, București, 1958; Alexandru Vlahuță și epoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
Diaconovici-Loga, Chiemare la tipărirea cărților românești, p. 8. 85. G.Dem. Teodorescu, Vieața și operile lui Eufrosin poteca (București, 1889), p. 57. 86. Iordache Mălinescu, precuvântare, in: petru Maior, Istoria pentru începutul Românilor în Dachia, (Buda, 1834). 87. I. Heliade-Rădulescu, Curierul românesc, no. 1, 8/20 april 1829. 88. N. Iorga, Istoria presei românești (București, 1922), p. 67. 89. N. Iorga, Contribuții la istoria literaturii române în veacul al XVIII-lea și al XIX-lea, II, Scriitori mireni, An. Ac. Rom
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1966) * Consiliul Culturii (1971); * Asociația Scriitorilor din Iași (1973 si 1978); * In 1985 a primit „Premio Mediterraneo”(Italia). Debut în publicistica literară: revista "Luminița" din Pașcani (1931) Colaborări: a reînceput să publice din 1950 în „Iașul nou”, „Cronica”, "Curentul literar", "Curier ieșean", "Viața Basarabiei". Volume publicate: * „Calistrat Hogaș“, București 1960; * „George Topârceanu“, București 1966; * „Mihail Sadoveanu“, București 1966; * „Portrete și reflecții literare“, București 1967; * „Literatura română între 1900-1918“, Iași 1970; * „Hortensia Papadat-Bengescu“, București 1973; * „Personalitatea literaturii române“, Iași 1973 (versiune franceză
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
compasiune față de situația locuitorilor năpăstuiți. Prin intermediul trimișilor speciali, principalele ziare naționale au relatat cu lux de amănunte tragicul eveniment. Incendiul neronian din Bacău a creat un adevărat fenomen media. Timp de aproape o săptămână ziare precum „Universul”, „Dimineața”, „Adevărul” și „Curierul Israelit” și-au deschis edițiile având pe prima pagină titluri precum „Catastrofa din orașul Bacău - Noi dezvăluiri” sau „În ajutorul sinistraților din Bacău - Opera de binefacere”. Treptat, compasiunea a cedat locul solidarității, tradusă în fapt prin completarea listelor de subscripție
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai tarziu director al Teatrului Național ieșean (1937-1939) și secretar literar (1954-1960), decorat în 1957 cu Ordinul Muncii clasa a III-a. Se numără printre inițiatorii Societății Autorilor Dramatici Români. Începe să publice versuri, schițe literare și articole în revistă „Curierul liceului” din Ploiești,iar în 1912-1913 scrie la „Cuvântul nostru”. La Iași editează, împreună cu un grup de scriitori, pictori, actori și publiciști, revista „Gândul nostru” (1921-1928) al cărei director e în ultimii doi ani de apariție. Aici găzduiește primele poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
de propagandă; o recunosc toți, Kogălniceanu, în Dacia literară, Alecsandri, în prefața Teatrului său etc.), așa încît teoriile lingvistice devin un reflex al luptelor naționale și sociale. 1 Scrieri, I, p. 267. 2 "Romînia literară", p. 226. 3 Eliade în "Curier de ambe sexe", 1844, Literații români, are această clasificare: "regaliști", "juste-milieu" și "radicali". Eminescu denumește și el curente lingvistice cu termeni politici. Vezi mai departe capitolul consacrat lui. Și de aceea "liberalii" în politică au fost și "liberali", cum zice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
specific național pe care trebuie să-l aibă literatura (vezi M. Eminescu, Poezii populare cu o prefață de Il. Chendi). Și Eminescu poate nici n-ar fi vorbit de literatură, dacă, în calitatea sa de redactor al părții neoficiale a Curierului de Iași, n-ar fi fost oarecum silit să-și spună cuvântul asupra activității Teatrului Național din capitala Moldovei, cu care ocazie el dă dovadă de o mare pricepere și de o serioasă cultură estetică, căci paginile sale asupra genurilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Influența austriacă asupra românilor din Principate, conferință ținută în cadrul "Junimii" la 14.III.1876, publicată în "Convorbiri literare", 1876, 1.VIII; articolul Grigore Ghica voievod.î 2 Ibidem, p. 223. ăArticolul Descreșterea populației.î 3 Ibidem, p.127, 297, 93. "Curier de Iași", "Convorbiri literare", anii 1874, 1876. ăArticolul Influența austriacă.î însă pe Anglia și făcând anacronisme), tăria țărilor apusene se datorește absolutismului. Dar Eminescu, acum, nu mai e împotriva constituționalismului, sau nu mai e consecvent împotriva constituționalismului. Deși, într-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1840, cu al său Paralelism 1, ajunge unul dintre cei mai aprigi și mai primejdioși propagandiști ai reformării limbii, încît persoana lui devine ținta atacurilor unui Russo, Alecsandri, Eminescu etc. 1 E vorba de Paralelism între dialectul român și italian ("Curierul de ambe sexe", IV, 1840-1842), în care e concentrată tendința spre purismul limbii a lui Eliade. Iar în literatură, importanța prea mare ce o dă Eliade traducătorilor din limbile străine (lucru de care, cum am văzut, nu s-a entuziasmat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
În paralel, este corespondent și, ulterior, redactor principal la ziarul „Informația Harghitei” (din 1978) și la „Adevărul Harghitei” (1990). Debutează publicistic în 1970. Colaborează cu reportaje, însemnări, articole și studii de istorie literară la „Transilvania”, „Vatra”, „Tribuna învățământului”, „Adevărul Harghitei”, „Curierul de Transilvania” (Târgu Mureș), „Totuși iubirea”, „Școala noastră” (Miercurea Ciuc). Debutează editorial în volumul colectiv Octavian C. Tăslăuanu (1978), iar prima carte de autor este Sub cumpăna veacului, apărută în 1995. Cronologia vieții și operei lui Octavian C. Tăslăuanu, studiul Bilborul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
7.I.1906, Craiova - ? ), poet, prozator, dramaturg și gazetar. Timp de douăzeci de ani, între 1927 și 1946, face parte din redacțiile mai multor periodice, pe unele chiar conducându-le. Astfel, este prim-redactor al ziarelor craiovene „Funcționarul” (1927) și „Curierul Olteniei” (1930-1931), director fondator al revistei „Poezia” (Craiova, 1934-1935) și director la „Făclia” (Timișoara, 1936-1946). Semnează articole pe teme literare și istorice, note și comentarii asupra actualității cultural-artistice, versuri, proză și poartă polemici politice în „Ramuri”, „Crainicul” (Târgu Jiu), „Făclia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
Icoane, Craiova, 1928; Cu duhuri rele, Craiova, 1928; Arabescuri, Craiova, 1929; Liniște, Craiova, 1934; Versuri, Craiova, 1934; Versuri, Timișoara, 1942. Antologii: Album, Craiova, 1935 (în colaborare cu Sergiu Cristian și C.S. Nicolăescu-Plopșor). Repere bibliografice: A. Ivanovici, Poezia lui Const. Jaleș, „Curierul Olteniei”, 1928, 1494; g.p. [George Popa], „Versuri”, „Lanuri”, 1934, 7-8; Paul I. Papadopol, „Arabescuri”, PL, 1936, 1; Metzulescu, Literile, I, 84-86; Grigore Bugarin, „Versuri”, „Dacia”, 1943, 4; Petru Sfetca, „Versuri”, „Dacia”, 1943, 35; Manu, Reviste, 35-36, 98-100; Firan, Macedonski-Arghezi, 277
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
000 22 Funcționar, arhivar; III M 3.687.000 3.867.000 23 Funcționar, arhivar; debutant M 3.503.000 - 24 Șef formație pază, pompieri 3.615.000 4.246.000 25 Portar, paznic, pompier, îngrijitor, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier; I 3.687.000 3.832.000 26 Portar, paznic, pompier, îngrijitor, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier; ÎI 3.615.000 3.760.000 27 Maistru I 3.760.000 5.226.000 28 Maistru ÎI 3.687.000 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164802_a_166131]
-
3.503.000 - 24 Șef formație pază, pompieri 3.615.000 4.246.000 25 Portar, paznic, pompier, îngrijitor, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier; I 3.687.000 3.832.000 26 Portar, paznic, pompier, îngrijitor, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier; ÎI 3.615.000 3.760.000 27 Maistru I 3.760.000 5.226.000 28 Maistru ÎI 3.687.000 4.847.000 29 Șofer IA***) 3.897.000 6.196.000 30 Șofer I***) 3.824.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164802_a_166131]
-
18% 20. Funcționar, arhivar; I M 18% 21. Funcționar, arhivar; ÎI M 18% 22. Funcționar, arhivar; III M 18% 23. Funcționar, arhivar; debutant M 18% 24. Șef formație pază, pompieri 18% 25. Portar, paznic, pompier, îngrijitor, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier; I 18% 26. Portar, paznic, pompier, îngrijitor, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier; ÎI 18% 27. Maistru I 18% 28. Maistru ÎI 18% 29. Șofer IA 20% 30. Șofer I 20% 31. Șofer ÎI 18% 32. Muncitor calificat I 18% 33
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164802_a_166131]
-
18% 22. Funcționar, arhivar; III M 18% 23. Funcționar, arhivar; debutant M 18% 24. Șef formație pază, pompieri 18% 25. Portar, paznic, pompier, îngrijitor, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier; I 18% 26. Portar, paznic, pompier, îngrijitor, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier; ÎI 18% 27. Maistru I 18% 28. Maistru ÎI 18% 29. Șofer IA 20% 30. Șofer I 20% 31. Șofer ÎI 18% 32. Muncitor calificat I 18% 33. Muncitor calificat ÎI 18% 34. Muncitor calificat III 18% 35. Muncitor calificat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164802_a_166131]
-
000 22 Funcționar, arhivar; III M 2.600.000 2.675.000 23 Funcționar, arhivar; debutant M 2.550.000 - 24 Șef formație pază, pompieri 2.500.000 2.936.000 25 Portar, paznic, pompier, îngrijitor, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier; I 2.550.000 2.650.000 26 Portar, paznic, pompier, îngrijitor, guard, bufetier, manipulant bunuri, curier; ÎI 2.500.000 2.600.000 27 Maistru I 2.600.000 3.614.000 28 Maistru ÎI 2.550.000 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165356_a_166685]