8,648 matches
-
se poate instaură prin decret; institu?iile care administreaz? activitatea oamenilor (biserică, familia, corpora?iile) se dezvolt? lent; societatea ordinii a reu?it s? prezerve o ierarhie echilibrat? a func?iilor, o unitate organic? cu drepturi ?i obligă?îi reciproce); ��dac? individul �?i pierde brusc reperele ca urmare a dispari?iei ?es?turilor sociale realizate de-a lungul secolelor, situa?ia este tulbur?toare pentru to?i (de aceea oamenii pot �ncerca s? recapete gustul de a tr?i �mpreun? pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
leplaysienii, de exemplu, sau cum f?ceau anchete cercet?torii ?colii de la Chicago). Traducerea acestei lucr?ri umple un gol �n literatura sociologic? de la noi, venind �n sprijinul studen?ilor dar ?i al tuturor celor care nu dispre?uiesc sociologia (dac? nu fac efortul de a se apropia de ea ?i de a o cunoa?te). Studen?îi de la sociologie (?i de la alte discipline socioumane) au primit �n anii din urm? cantit??i impresionante de informa?îi, dar poate c? n-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rile sociologice de la noi �n ansamblul condi?iilor ?i mizelor politice, sociale, institu?ionale ?i intelectuale pe parcursul ultimelor dou? secole. Na?terea sociologiei a fost ?i la noi �preg?țiț?� de �reflexiile sociale� asupra faptelor, fenomenelor, proceselor, institu?iilor sociale. Dac? urm?resc ceea ce are �identitate rom�neasc?� �n sim?irea ?i ac?iunea social?, dac? m? opresc mai mult asupra �scrierilor c?rturarilor� ?i mai pu?în asupra �altor documente� (interne ?i externe), nu �nseamn? c? s�nt de neglijat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
intelectuale pe parcursul ultimelor dou? secole. Na?terea sociologiei a fost ?i la noi �preg?țiț?� de �reflexiile sociale� asupra faptelor, fenomenelor, proceselor, institu?iilor sociale. Dac? urm?resc ceea ce are �identitate rom�neasc?� �n sim?irea ?i ac?iunea social?, dac? m? opresc mai mult asupra �scrierilor c?rturarilor� ?i mai pu?în asupra �altor documente� (interne ?i externe), nu �nseamn? c? s�nt de neglijat m?rturiile etnografice, epigrafice, numismatice, cronografice, administrative etc., ci c? ele nu au loc aici
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mare alt?dat? dec�ț ast?zi? Este greu de spus acum c�nd c?r?ile, studiile, informa?iile de tot felul au invadat societatea. c? societatea rom�neasc? nu a r?mas neschimbat? dup? difuzarea ideilor c?rturarilor. Dac? am prezenta � sine îra et studio � multitudinea ideilor despre societate, om ?i comportamentul lui emise �n trecut la noi, am riscă s? fim acuză?i c? gener?m scepticism �n privin?a �rolului ideilor �n societate� (�n sensul c? ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se poate fondă industria �n Rom�nia (1881). �Situa?ia societ??îi rom�ne?ți este grea fiindc? nu avem o adev?raț? clas? mijlocie�, spunea Ion Heliade R?dulescu (1802-1872), autorul Echilibrului �ntre antiteze (binele este echilibrul �ntre antiteze: dac? guvernul este atotputernic avem despotism, tiranie; dac? poporul e atotputernic poate s? apar? anarhia, libertinajul, demagogia). O dezvoltare armonioas? cere cooperarea �ntre to?i actorii implică?i, �n mai multe etape: descrierea problemelor sociale cu ajutorul �categoriilor duale� ?i relevarea caracterului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1881). �Situa?ia societ??îi rom�ne?ți este grea fiindc? nu avem o adev?raț? clas? mijlocie�, spunea Ion Heliade R?dulescu (1802-1872), autorul Echilibrului �ntre antiteze (binele este echilibrul �ntre antiteze: dac? guvernul este atotputernic avem despotism, tiranie; dac? poporul e atotputernic poate s? apar? anarhia, libertinajul, demagogia). O dezvoltare armonioas? cere cooperarea �ntre to?i actorii implică?i, �n mai multe etape: descrierea problemelor sociale cu ajutorul �categoriilor duale� ?i relevarea caracterului lor istoric; prezentarea institu?iilor ?i actorilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
francez? �mpletit? �ns? cu romantismul rom�nesc ?i cu militantismul na?ional tradi?ional. �ntors �n ?ar?, Kog?lniceanu spunea c? �se tr?ie?te repede la Paris�, constată �larma ideilor noi�, �v?lm??agul vremii� etc., dar se �ntreba dac?-s bune schimb?rile repezi, dac?-i bun? �r?s�pirea cea iute a trecutului�� O na?iune nu se poate izola, spunea Bari?iu, �hr?nind ură unora asupra altora�, fiindc? această �amiroas? a egoism �nghesuit�. �n societatea rom
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nesc ?i cu militantismul na?ional tradi?ional. �ntors �n ?ar?, Kog?lniceanu spunea c? �se tr?ie?te repede la Paris�, constată �larma ideilor noi�, �v?lm??agul vremii� etc., dar se �ntreba dac?-s bune schimb?rile repezi, dac?-i bun? �r?s�pirea cea iute a trecutului�� O na?iune nu se poate izola, spunea Bari?iu, �hr?nind ură unora asupra altora�, fiindc? această �amiroas? a egoism �nghesuit�. �n societatea rom�neasc? a vremii, unii au f
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rîi culturale ?i ?tiin?ifice. Sf�r?ițul secolului al XIX-lea a fost prielnic p?trunderii sociologiei �n universitate. Aveam o Societate de medici ?i naturali?ți �nc? de la 1830 (dup? model german, cu bibliotec?, muzeu, revist? de specialitate). Dac? la �nceputul secolului existau 100 de periodice, la sf�r?ițul lui s-a ajuns la 10�000 (Istoria g�ndirii ?i crea?iei ?tiin?ifice ?i tehnice rom�ne?ți, Editura Academiei, Bucure?ți, 1982, p.�10). Kog?lniceanu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
asemenea, de studiul sociologic al tradi?iei, solidarit??îi, claselor sociale, evolu?iei. �n Problemele metodei �n sociologie (1927) că ?i �n Sociologie general? (1936) sociologul ie?ean a realizat o serioas? prezentare a sociologiei lui Max Weber. Sociologia captiv? Dac? opteaz? pentru democra?ie, dezvoltare economic?, social? ?i cultural?, societatea caut? s? se cunoasc? sociologic. Hartă cercet?rilor sociologice � care fundamenteaz? deciziile ?i ac?iunile � se suprapune �n �ntregime cu hartă societ??ilor democratice. Silin?ele individuale de a promova
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
concret? ceea ce �?i propuneau prin statute). Dup? Unirea Principatelor, Independen?? ?i Marea Unire starea de spirit �ntreprinz?tor a prins s? se nasc?, noi speran?e re-n?scute au �ntre?inut elanul �ntreprinz?torilor din economie, politic? ?i cultur?. Dac? ar fi s? c?ut?m ?i la noi o �v�rst? de aur� a sociologiei rom�ne?ți, am afla-o �n perioadă interbelic?. Ar fi de ajuns s? semnal?m recunoa?terea ei internă?ional? , amintind c? �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe trafican?i, pe intermediari etc., s? ne integr?n �n NATO ?i UE. E o �ru?ine antropologic?� s? ne plec?m capul sub vremi, spunea Cioran, este o ofens? adus? �elanului prometeic al spiritului�. Nimeni nu ne ajut? dac? nu ne ajut?m singuri. Nimeni nu se bate pentru noi dac? noi �n?ine n-o facem. C�nd corabia ia ap? comandan?îi au misia de a (re)de?tepta con?tiin?ele tuturor ?i de a mobiliza
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? muncim cu cap, pentru a ne tr?i demn ?i frumos via?a. Nu putem s? ne umilim ?i s? ne supralicit?m viciile f?r? a ne umple de ru?ine �n fă?a str?în?ț??îi. Dac? este sus?inut? ea poate �ntemeia decizia ?i ac?iunea constructiv? ?i acest fapt poate fi un semn c? societatea rom�neasc? vrea s? se cunoasc? pe șine, s? ac?ioneze asupra ei �ns??i pentru a fi �n r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mari dar care nu s�nt mai pu?în importan?i � pe care ne interzicem s?-i (moderniz?m( prea mult; echilibrul, dificil de aflat, �ntre expunerea doctrinelor ?i a condi?iilor sociale de emergen??. ?i lista nu este �nchis?! Dac? sociologii se consider? destul de aviză?i pentru a nu pică �n capcanele naturalismului ?i ale dificult??ilor constante de obiectivare a cunoa?terii, ei nu s�nt cu siguran?? mai asigura?i dec�ț al?îi c? nu vor c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sensul solidarit??îi, nici sentimentul securit??îi, care s�nt ingredientele necesare oric?rei vie?i �n societate. Liberalismul caracterizeaz? ?i pe Ideologii care au o leg?tur? mai direct? cu Revolu?ia. Ei s�nt liberali poate din oportunism, dac? ne g�ndim c? s-au aranjat la timpul potrivit printre cei care erau ostili maximalismului revolu?ionar �n general ?i lui Robespierre �n particular, dar poate ?i din convingere, �n m?sura �n care voiau s? o rup? cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mprumut? din secolul precedent, Saint-Simon insist? c?, �n societatea pe care o cheam? dup? dorin?ele sale ?i o nume?te industrial? (1816, apoi 1822), ra?ionalitatea economic? va birui asupra celei politice, antren�nd eliminarea formelor sociale vechi. Dar dac? fenomenele economice s�nt privilegiate de analiz?, bulversarea �n curs prive?te �n mod egal ?i domeniile simbolic ?i religios; vechile credin?e trebuie s? dispar?, �n locul lor desf??ur�ndu-se un sistem pozitiv, fondat pe av�ntul ?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
solidarit??îi sociale. Conformitatea intereselor� oamenilor nu declan?eaz? spontan solidaritatea lor efectiv?. Dimpotriv?, aceasta nu putea fi pus? �n practic? dec�ț prin constr�ngerea unei doctrine morale fondate pe ?tiin??. Evolu?ia g�ndirii comtiste apare mai clar, dac? ne raport?m la primele scrieri, mai ales dup? 1847, c�nd este lansat? ideea unei religii a umanit??îi. �ntre timp � �n toamnă lui 1844 mai precis � Comte a f?cut cuno?țin?? cu Clotilde de Vaux, de care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
confundat cu ra?ionalitatea din care se reclam? cu ț?rie) ?i nu se mul?ume?te nici s? pun? din principiu unitatea ?tiin?ei. �ntr-un mod cu totul nou, el clasific? ?tiin?ele dup? gradul lor de pozitivitate sau, dac? prefer?m, �n func?ie de capacitatea lor de a da seama de fapte (de legile lor intrinseci) f?c�nd abstrac?ie de cauzele lor posibile. Dac? ?tiin?ele s�nt solidare unele cu altele, atunci trebuie s? le
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
totul nou, el clasific? ?tiin?ele dup? gradul lor de pozitivitate sau, dac? prefer?m, �n func?ie de capacitatea lor de a da seama de fapte (de legile lor intrinseci) f?c�nd abstrac?ie de cauzele lor posibile. Dac? ?tiin?ele s�nt solidare unele cu altele, atunci trebuie s? le abord?m �n ordinea dificult??ilor cresc�nde, merg�nd de la simplu la complex, de la matematic? la biologie, care marcheaz? o cotitur? important? deoarece odat? cu ea, punctul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i cu cortegiul s?u de nenorociri sociale, precum exodul rural, lenea, spargerea celulei familiale sau disolu?ia moravurilor; cel pu?în sub acest unghi erau �nf??i?ațe atunci schimb?rile sociale, ceea ce f?cea s? creasc? nel?muririle, dac? nu nelini?tea claselor conduc?toare. (Bunul( ??ran al satelor apare tot mai ?ters undeva �n urma muncitorului (s?lbatic( al oră?elor; clasele populare, �n ansamblul lor, tind s? devin? clase periculoase. Astfel, nu e de mirare c? ?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
general? cu o dubl? finalitate, economic? ?i demografic?. Acest birou va lua numele de Statistică general? a Fran?ei �n 1840 ?i, printre primii colaboratori, vă figură inginerul Fr�d�ric le Play, despre care vom vorbi �ndat?. Matematică social? Dac? obiectul statisticii se diversific? pe m?sur? ce secolul �nainteaz?, nu trebuie s? pierdem totu?i din vedere c? plec�nd de la faptele delincvente ?i de la presupusele lor regularit??i se afirm? voin?a de a degajă legi mai generale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
noble?e ingineriei sociale. Dup? un sejur la Paris (1823) care i-a dat ocazia s? frecventeze statisticienii ?i economi?ții cei mai de vaz?, decide s? publice un buletin numit Correspondence math�matique et physique, el fiind principalul redactor, dac? nu unicul. Inspir�ndu-se din Laplace, de la care ia principiile mecanicii cere?ți ?i le transpune la faptele sociale, el �ncearc? s? degaje indicii revelatori � dat? fiind constan?a lor �n timp � ai �nclina?iei spre crim? la diferitele categorii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din dou? motive: pentru c? beneficiarii noului regim economic s�nt din ce �n ce mai numero?i ?i pentru c? o lupt? nesf�r?it? opune pe membrii diferitelor straturi ale societ??îi pentru acapararea bog??iilor nou create. �Dac? egalitatea condi?iilor d? tuturor cet??enilor c�teva resurse, ea �mpiedic? pe vreunul dintre ei s? aib? resurse foarte mari; La popoarele democratice ambi?ia este arz?toare ?i conținu?, dar ea nu ?inte?te �n mod obi?nuit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tiin?ific� dorit de Proudhon, ?i care �?i va afla �n marxism sursă principal? de inspiră?ie. Aportul lui Karl Marx a fost esen?ial pentru toate ?tiin?ele umane ?i sociale. Opera să nu se reduce �ns? la sociologie. Dac? exist? un Marx �sociolog�, cu toate c? el nu s-a considerat niciodat? ca atare, exist? de asemenea c�te un Marx filosof, economist, om politic ?i sindicalist. Că sociolog, originalitatea să rezid? mai �nt�i �n faptul c? reu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]