27,244 matches
-
și instructiv, din care pot fi desprinse elemente de conduită etică, profesiuni de credință, observații psihologice și sociale, mărturii biografice semnificative, informații științifice și literare. Convins de prețul sufletesc și intelectual pe care îl au, mă bucur că am fost destinatarul lor, că pe majoritatea . am reușit să le păstrez și că le pot acum restitui. Această acțiune nu e nici simplă, nici lipsită de riscuri. Ca și paginile de jurnal, scrisorile sînt pline cîteodată de „otrăvuri”, de vorbe mînioase, de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mele aversiuni, dar mi-am folosit „calitatea de martor” și nu m-am abținut să menționez ceea ce trebuia relatat cu această ocazie. Spre deosebire de un editor neutru, am avantajul că pot să includ, pe lîngă informațiile de natură biobibliografică, amintirile de destinatar, de ins implicat - moral și afectiv - cu voie și fără de voie - în unele din „povești”. Scopul e clarificarea mobilurilor care le-au generat. Scrisorile sînt nu numai oglinzi ale autorilor lor, ci și ale celor ce le primesc. Lîngă autoportretul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și între cele de față se găsesc de acestea. Ediția cuprinde toate scrisorile pe care le am de la cei numiți pe copertă. „Toate” - adică și cărți poștale, vederi, cărți de vizită, telegrame - pentru că ele atestă menținerea relațiilor dintre expeditori și destinatar și în perioadele în care cealaltă corespondență a fost intermitentă, cu goluri derutante. Reproducerea textelor s-a făcut integral, cu excepția unei fraze și a unui cuvînt, omisiuni marcate cu obișnuitele „croșete”. Dificultăți majore de lecțiune n-au fost decît într-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
barem o dată hohotind. În schimb, cu fruntea plecată, concentrat - mai mereu. Scrisorile sale sînt rareori (și atunci, ici-colo, prin cîte o observație) înveselitoare; din contra, multe din ele induc o tensiune, ca să nu zic o nevroză. Transferă neliniștile expeditorului asupra destinatarului, căruia i se cere să acționeze într-o chestiune sau alta și să răspundă „neapărat”, „urgent”, categoric. Chiar și cînd aduc vești bune au niște note alarmiste. Toate sînt scrise de mînă, cu stiloul, pe coli întregi (numai la începutul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
fluent, ținîndu-se, parcă, de o partitură complexă și variată. Vorbea și scria în largi volute, dar nu pierdea ținta. Acorda, ce-i drept, foarte mult spațiu ceremonialului. Era stăpîn deplin pe arta de a fi protocolar. Flata auditoriul (sau pe destinatar, în corespondență) fără să-l ironizeze și, în același timp, fără să se umilească. și-l atașa pentru o părere sau alta, îl lăsa să creadă că-i face confidențe, că are nevoie de consimțămîntul lui și-l conducea către
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
caligrafic, uniform, ordonat în paragrafe distincte, numerotate cu cifre arabe ori romane. Suprafețele folosite sînt cam mereu aceleași: o jumătate de coală - recto și (ceva din) verso. De obicei, el comunica datele pe care le considera de interes imediat pentru destinatar. Avea însă prea multe pe suflet ca să nu dea drumul și „ofurilor” legate de presă (revistele de cultură ieșene) și de învățămînt. Marea lui dezamăgire o reprezenta lipsa solidarității de corp, iar una din „învățăturile” pe care mi le-a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
critice, m-au îndrumat spre muncă și seriozitate. Conțin adevăruri pe care rareori le găsești exprimate de alții atît de net. H. Mihăescu era un corespondent prompt și punctual, clar și concis. Forma scrisorilor sale atestă atît starea raporturilor cu destinatarul, cît și deprinderea cu cutumele epistolare (de proveniență anglo-saxonă) menite să „targheteze” (cum se zice acum) persoana abordată. Cu o excepție, scrisorile redactate în București sînt dactilografiate, celelalte sînt „de mînă”. Primele cinci au în antet, în loc de titlu, adresa mea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
adopta opiniile, ritmurile și gusturile zilei. Monotone, repetitive, scrisorile primite de la el de-a lungul a peste un sfert de veac au, din cînd în cînd, note profunde: dezvăluie un om calm, modest, migălos, atent (inclusiv la data onomastică a destinatarului), surîzător, dispus să compună urări în stil popular, să-și etaleze scepticismul și melancoliile, să se declare „vechi” ori să se amuze improvizînd belferește cronici rimate. în ciuda vetusteții sale, l-am respectat, iar în cîteva privințe l-am luat și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
o mașină cu literă măruntă (asemănătoare cu aceea folosită de Al. Husar) și cu spații minime între rînduri, pentru ca lucrurile de comunicat să încapă într-o jumătate de pagină. Din ele se deduce un dublu portret: al său și al destinatarului. Al său - de om cu stil concis, mereu sobru, răbdător; al destinatarului - de ins care lungește o treabă, deloc insistent, fără relații în „sferele înalte”. Recitindu-le, îmi zic însă că dacă n-aș fi trenat lucrul meu, n-aș
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și cu spații minime între rînduri, pentru ca lucrurile de comunicat să încapă într-o jumătate de pagină. Din ele se deduce un dublu portret: al său și al destinatarului. Al său - de om cu stil concis, mereu sobru, răbdător; al destinatarului - de ins care lungește o treabă, deloc insistent, fără relații în „sferele înalte”. Recitindu-le, îmi zic însă că dacă n-aș fi trenat lucrul meu, n-aș fi avut această corespondență. Pe lîngă povestea unor amînări în predarea unei
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pierdute), era să-l recreez (ba chiar să-l îmbogățesc, dezvoltînd și completînd unele episoade și figuri de personaje care-mi excitaseră în mod deosebit imaginația), în scopul de a-l oferi și altora (deși nu mă gîndisem la un destinatar anume), ca să-l trăiască la fel de intens cum îl trăisem eu. Nu eram singurul care-l trăise intens ; seara difuzării Corsarului fusese o seară mare pentru toți băieții de la mine din clasă. N-aveam atîtea ocazii de a ne umple ochii
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
mass media un document autentic, dar compromițător pentru o personalitate, mișcare ori partid. 2. FALSURILE SAU DIVULGĂRILE INVOLUNTARE (accidentale), ale unor documente fabricate în laboratoarele KGB-ului, având aparent toate datele autenticității, lansate să ajungă întâmplător și anonim la un destinatar (ziar, radio, post de televizlune), capabil să le exploateze public. Că de pildă, publicarea în facsimil, în ziarul italian "Sette Giorni" (o publicație obscură) la 13 martie 1983, a unei așa-zise scrisori purtând antetul sindicatului american AFL CIO, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
miniere, care a murit înainte de a se naște. Tot de la Lima ni s-a tras că am devenit celebri în zonă printr-o acțiune de piraterie comercială: aveam în vamă un lot de Dacii pe care, din rațiuni de contract, destinatarul le abandonase. După doi ani de depreciere în condițiile climatice din Peru, s-a găsit un alt partener interesat să importe Dacii și cei de la Uzina din Pitești s-au gândit să le vândă pe cele abandonate în vamă. Zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ceva putred în... Brazilia"! Pe negrul respectiv eu l-am văzut în carne și oase la Macaubas, o localitate de 60000 de locuitori din statul Bahia! Aici aveam să am, după Bauru, cea de a doua "revelație" a Braziliei. Între destinatarii "Buletinului" redactat lunar la Rio de subsemnatul se afla și Atico Vilas Boas da Mota, fost profesor la Universitatea din Goiania, acum retras la pensie în orașul său natal, Macaubas. Era un amic declarat al României, purtam cu el o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
state din Europa occidentală. Las la o parte culoarea roz-bonbon a plicurilor, dar când mă uit la mesaje să fac infarct-textul felicitărilor pentru regele Belgiei și Președintele Franței era în... engleză! Sunt convins că la primirea distinselor felicitări cei doi destinatari, născuți și crescuți în limba lui Voltaire, dirijând onorabile state membre ale Francofoniei, ar fi returnat plicurile mandatarului dâmbovițean și el , de când cu "furculiționul " Coanei Chirița, pilon al Francofoniei. Nu spun că Președintele și Doamna Consilier prezidențial ar fi direct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un traseu sinuos, care dura ceva timp: după obținerea avizelor de la toate direcțiile interesate din MAE, de la directorii generali, secretarul de stat coordonator și ministrul de externe, propunerea ajungea pe la "organe", poposind apoi la prim-ministru și la Parlament, ultimul destinatar fiind președintele statului. Pentru ca până la ieșirea Decretului prezidențial ambasada să nu rămână fără conducere, am plecat în noiembrie ca însărcinat cu afaceri, urmând ca ulterior să funcționez ca ambasador. Nu eram primul caz angrenat într-o atare situație, așa că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
o tură care lipsea - și sentimentul produs de părăsirea Rusiei era total eclipsat de chinuitorul gând că fără Roșii sau cu Roșii, scrisorile de la Tamara vor continua să sosească, În mod miraculos și inutil, În sudul Crimeii, căutând acolo un destinatar care evadase și vor bate ostenite din aripi ca niște fluturi nedumeriți lăsați În libertate Într-o regiune nefamiliară, la o altitudine nepotrivită, Într-o floră necunoscută. Capitolul 13 1 În 1919, o mulțime de Nabokovi - de fapt trei familii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
lui până în ultima clipă. În afară de însemnări strict private, nimeni nu scrie „numai pentru sine”, cum, cu sinceritate afectată, pretind diletanții. Când e vorba de creație propriu-zisă, mai cu seamă una conștientă și de lungă respirație, este exclus să fie fără destinatar, măcar ipotetic. Există totdeauna, cât de cătrănit ar fi sufletul autorului și de sumbră viziunea sa, o bucurie a creației, enormă, irezistibilă, eventual o bucurie „rea”, care se impune a fi împărtășită. De altminteri, pentru ca naratorul să poată prețui ca
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a fi „sinucisă”, idee convenind tradiției sinucigașe din familia mea. Cinismul cunoscuților colegi m-a zguduit cel mai mult. Jucam o partidă de șah cu miza vieții. Scrisorile mele, foarte scurte, dar cu un desen simbolic, nu ajungeau toate la destinatar. Dosarul meu (pe care vreau să-l citesc într-o zi) trebuie să fie nu numai voluminos, dar și altfel decât altele, dat fiind obiceiul meu de atunci: a desena mai mult decât a scrie, a folosi primul alfabet al
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
este total interzisă, este greu accesibila. Oficialitățile din România au făcut donații apreciabile de cărți, reviste, manuale școlare, Înzestrează biserici și mănăstiri subvenționează tipărirea de cărți. Materialele pe adresa oficialităților comunale, orășenești sau republicane de regulă nu ajung În posesia destinatarului; distribuirea prin membrii organizațiilor civile este mai sigură. A devenit foarte necesară crearea unei edituri pentru reviste și cărți elaborate de Asociațiile și colectivele culturale din țările În care se află grupuri de români. Sprijinirea sectorului audio-vizual ar Însemna crearea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și după, o concurență acerbă între "servicii" și MAE pentru prioritatea informării "forurilor superioare", "panglica" la sosire rupând-o în cele mai dese cazuri "serviciile", care-și subordonau atât "Serviciul de Transmisiuni Speciale", cât și "Poșta militară" ce purta la destinatar, "sus", corespondența strict secretă în "pas alergător" când provenea de la Cooperativă și "în pas de voie" când provenea de la MAE). Despre "pânza de păianjen" care fusese țesută cu abilitate și perseverență de "Cooperativă" peste Ministerul Afacerilor Externe, dar și peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
a dat aprobarea, toate cheltuielile aferente suportându-le personal. Demersurile mele pe lângă conducerea MAE în sensul celor de mai sus, sunt semnalate într-o telegramă transmisă "Cooperativei" la 22.09.1981, de către "un colaborator" de la Ambasadă: TELEGRAMĂ Expeditor SALCIA URGENT DESTINATAR VG/A20: Selectez (NB: informez) că șeful primăriei (Ambasadei) a solicitat aprobarea ca în drum spre Ceahlău (România) să se oprească pentru câteva zile în Midia (Spania) ... În răspunsul dat de colegiu (MAE) se indica ruta Slănic ( Santiago), Remetea ( Rio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
sincere mulțumiri și mi-au făcut un frumos cadou integrala simfoniilor lui Beethoven. Subțiri, băieții! Despre unele probleme ivite ulterior în raporturile Ambasadei cu cei doi "diplomați" RDG, aveam să aflu detalii din "Dosar": TELEGRAMĂ Strict Secret Expeditor SLĂNIC Urgent Destinatar VG/A-20 Cu ocazia vizitei de rămas bun efectuată sâmbătă, 6.09.1981 de fostul șef al primăriei (NB: cifrat, primărie = Ambasadă) la reprezentanța Bâlea (NB: RDG) din Slănic (NB: Santiago), acesta i-a confirmat lui... șeful colegiului (NB
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în colivie, fie ea și aurită, a străinătății și având, în misiunile anterioare, suficiente ocazii să "EXCURSIONĂM", dar n-am făcut-o, spre blamul și apostrofările neamurilor, prietenilor și a altor "oameni de bine". TELEGRAMĂ Strict Secret Expeditor SLĂNIC URGENT DESTINATAR VG/ A-20 25.09.1981 Șeful primăriei va pleca spre Ceahlău (NB: România), sâmbăta 26.09.1981, pe ruta Slănic, Remetea, Zorleni, Bușteni (NB: Santiago Rio de Janeiro Madrid Zurich București), conform aprobării colegiului (NB: conform aprobării comunicate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
adoptat o atitudine rezervată, întrucât "la Colegiu" te știam cu alt nume și reținusem că aveai ochi negri și nu "bleu". Sorry! Gelu & company s-au conformat "ordinelor" și la 02.10.1981 raportau: TELEGRAMĂ STRICT SECRET Expeditor MIDIA Urgent Destinatar VG/A-20 Referitor la setul Săvescu selectez următoarele: În seara zilei de 01.10.1981, împreună cu Gelu, ne-am deplasat la hotel, unde ne-am întâlnit cu familia Săvescu. așa cum stabilise Gelu cu aceștia, am vizitat împreună orașul, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]