5,988 matches
-
distanță a locului de exil și asprimea acestuia constituiau de fapt tot atâtea aspecte care agravau pedeapsa lui. Chiar și cu riscul de a-l deranja pe împărat, Ovidiu o spune cu o anumită forță și, aș zice, cu un dispreț fățiș: Dacă la rugămintea mea, îmi acorzi un loc de exil mai ușor și mai aproape, mare parte din pedeapsa mea se va fi ușurat. Îmi este foarte rău, căci sunt aruncat în mijlocul popoarelor dușmane; nu există nici un exilat care
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
reușeau să-l creeze în jurul lui Augustus și al guvernanților. Însăși legislația demonstra clar că adulațiile nu erau de ajuns, a fost nevoie de pedepse, pentru ca cei mai încăpățânați să cedeze și să iasă din adăpostul lor de mândrie și dispreț pentru a se dedica din nou vieții publice: nici măcar perspectiva penală nu avea nici un efect asupra rigidității spiritului republican al clasei conducătoare. E posibil ca reticența de a colabora cu regimul augustan să se datoreze unui fel de egoism personal
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cărora Ovidiu se adresează, cu încredere, cu insistență și cu speranță, pentru a-l ajuta să obțină un loc de exil mai puțin aspru. Primii vor fi blamați de sulmonez cu cuvinte de foc: Ce voi spune se întreabă cu dispreț și amărăciune despre tovarășii perfizi și despre servitorii răutăcioși?" "Quod referam comitumque nefas famulosque nocentes?"156 Unora dintre ei le dedică elegii întregi și până și un poem Ibis157. Din câte se pare, acești comites și famuli nu trebuie să
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ezită între ideile și idealurile sale de a căror inactualitate începe, în sfârșit, să-și dea seama și realitatea contingentă și pare mai hotărât ca niciodată să ajungă la un acord. Și totuși ceva și mai profund decât amărăciunea și disprețul său față de o soartă atât de tenax și insidiosa se ivește din nou în descrierea asprelor condiții de viață în care trăiește la Tomis. Îi cere să depună mărturie și lui Flaccus, care a fost nevoit să experimenteze duritatea acelor
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în sălbatica Sciție! Ovidiu avea o cu totul altă formație spirituală decât Horațiu sau Virgiliu, care au manifestat dintotdeauna o sensibilitate campestră profundă și rafinată. Ovidiu părea mai degrabă tipul mondenului prin excelență și, de aceea, manifesta un fel de dispreț superior față de tot ceea ce avea un "aer deprimant" în comparație cu minunățiile Romei: și din acest punct de vedere, se situa pe o poziție net opusă politicii augustiene care, cu ajutorul unor poeți precum Horațiu și Virgiliu, încerca să retrezească contemporanilor săi afecțiunea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
La rândul său, Ovidiu scrisese poemul său Getico sermone țesând spune el elogiile lui Augustus, învățase limba getică, devenind până și poeta paene Getes 302: a fost asimilat treptat de populația inhumana a Geților, care îi provocase atâta teamă și dispreț, dar totuși, în străfundul sufletul său, tânjea cu disperare după Roma sa de neuitat. Dorim să adăugăm la acești destinatari, mai mult sau mai puțin siguri din punct de vedere critic și istoric, un alt prieten de-al lui Ovidiu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ovidiu nu numai față de Augustus și de politica lui de "sufocare a libertății literare" (cum se va vedea în cele ce urmează), ci și față de poetul oficial al acestei politici, Vergiliu. Sintagma "Eneida ta" spusă de Ovidiu reunește în același dispreț pe însuși Augustus și pe poetul preferat! Mai mult, referirea la începutul Eneidei: Arma virumque (cano) în acel context puțin măgulitor pentru noblețea morală a Eneidei și a autorului său, dă impresia unei parodii atroce, care frizează obscenitatea. Între timp
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
critica cuprinsă la adresa sa în versul lui Naevius. Faptul este consemnat și de alți literați (a se vedea, de exemplu, Plaut). Se poate imagina că o critică asemănătoare, aplicată de Ovidiu lui Augustus, trebuia să trezească în sufletul Împăratului același dispreț pe care l-a provocat versul lui Naevius fraților Metellus: din nefericire (pentru poporul roman) cei doi consuli au căzut în aceeași zi (lăsând, din păcate, drumul liber tiraniei lui Augustus: pare să continue poetul). Prin versul citat, sulmonezul intenționează
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
la oase Și cu brațe sănătoase, Ca mămăliga cea mare S-o poată-nvîrti-n căldare, Să poată ridica sapa Și vadra În cap cu apa, Cum ș-n mîini orce apucă Să fie-n stare să-l ducă.” Nu este un dispreț În acest portret, ci o mentalitate pe care Pann, critic al leneviei și al fățăriilor orășenești, o Îmbrățișează fără ezitare. Femeia are În gospodărie un rol precis, crosul este eliminat din discuție. Dragostea s-a stins, a rămas doar Îndatorirea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fi Moshe Idel, Lawrence Sullivan, Michael Fishbane etc.. Tratatul se dorea a fi o replică dură și definitivă lucrării în opt volume a lui Lynn Thorndike, History of Magic and Experimental Science (1923-1958), căreia Culianu îi reproșa superficialitatea și chiar disprețul pentru tema abordată. Conform viziunii lui Thorndike, magia ar fi un fel de bazar cultural care ar cuprinde totul "de la negustorii ambulanți de carnaval la șamanii aborigeni", fapt care astăzi este - pentru noua lume științifică - o imensă gafă. Dimpotrivă, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a Drepturilor Omului. Este nevoie să-ți limitezi libertatea de expresie, să renunți "la o parte din libertate pentru a câștiga mai multă securitate"207. Trebuiau anticipate consecințele tragice ale maculării figurii Profetului. ,,Dacă reprezinți obscen figura Profetului, manifești un dispreț implicit față de toate comunitățile de musulmani. Or, responsabilitatea civică și bunul simț ar trebui să intervină tocmai în acest punct: a nu te aștepta ca aceia care aderă la o credință religioasă să aibă atâta ,,toleranță" încât să înghită politicos
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
foame, în frig, în mizerie, fără un anumit confort și securitate materială. și într-o țară unde într-o așa-zisă papetărie nu se putea cumpăra nici măcar un... pix, să mi se dea voie să resping categoric întreg acest afectat dispreț filozofic antieuropean. El echivalează cu o adevărată sfidare a unei imense suferințe colective și mult mai grav cu o justificare a economiei comuniste de cazan și cazarmă. Va fi fiind ea filozofică, dar nu mă consolează. și pe cine consolează
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
română, prin ruperea oricăror legături cu tradiția culturală originară. Este soluția, nu mai puțin tipică, a lui E. Cioran. și este dominată de un violent complex de inferioritate, tradus prin sarcasmul bombastic pentru condiția, pretins oribilă, de a fi român. Disprețul său pentru poporul român că nu este european atinge intensități nihiliste, maxime, aproape maladive. Semn de dezechilibru interior în orice caz. Ne aflăm chiar în fața unui caz. probabil însă și a unei poze. Singura reacție firească este doar aceea de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
deci că celui ce judecă nuvela noastră, În condițiile scurtei și impetuoasei ei cariere, În condițiile Însemnatului ei aport, pe care l-am arătat mai sus, nu-i mai e posibil căscatul și mânia orientală, nu-i mai e posibil disprețul și persiflarea „rafinată”. Înțelegând obiectivul tactic al momentului, care găsește nuvela noastră În plină cucerire a tematicei, În plină lărgire de conținut și la o normă cantitativă Încă redusă, nu putem nimici orbește nici o nuvelă, nu putem decreta cu ușurință
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
procent de 5 la sută ar putea să rămână În literatură, după părerea cronicarului Contemporanului care Îi și indică pe aceștia. În felul acesta s-ară «asigura calitatea» În nuvelistică. Oricât de revoltătoare s-ar părea această propunere plină de dispreț ciocoiesc pentru noile condeie care pătrund În literatura noastră, ea apare În adevărata ei lumină abia atunci când analizăm mai de aproape care sunt lucrările criticate și cine sunt cei pe care autorul Îi socotește nedemni de a scrie. Exemplele negative
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
e necesar ca nu numai scriitorii să pătrundă În realitate, ci și criticii literari. Ei trebuie să lichideze rămășițele vechiului turn de fildeș În care burghezia a ținut deopotrivă pe criticii literari și pe scriitori, rupți de masse, educați În disprețul față de massă, În disprețul și neîncredere a forțelor creatoare a maselor, În atitudinea nedemnă de ploconire față de Apus, de servilism față de cultura decadentă burgheză”. Contemporanul răspunde criticii Scânteii, În proximul număr, printr-o autocritică extinsă pe două pagini de revistă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
numai scriitorii să pătrundă În realitate, ci și criticii literari. Ei trebuie să lichideze rămășițele vechiului turn de fildeș În care burghezia a ținut deopotrivă pe criticii literari și pe scriitori, rupți de masse, educați În disprețul față de massă, În disprețul și neîncredere a forțelor creatoare a maselor, În atitudinea nedemnă de ploconire față de Apus, de servilism față de cultura decadentă burgheză”. Contemporanul răspunde criticii Scânteii, În proximul număr, printr-o autocritică extinsă pe două pagini de revistă, sub semnătura lui Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tov. Crohmălniceanu. A privi astfel lucrurile Înseamnă a te găsi pe poziția esteticii burgheze Împotriva realismului socialist. (Ă). Cu sau fără intenția celui care scrie odată cu batjocorirea unor nuvele, În care se oglindește clădirea socialismului În România noastră se strecoară disprețul chiar Împotriva realității zugrăvite, se Încearcă iar a se sădi iarba otrăvită a plecăciunii În fața putredului Apus (Ă)”. * Dar pentru a nu Încheia imaginea anului literar 1949 cu chipul „otrăvit al putredului Apus”, să enumărăm câțiva artiști și scriitori decorați
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a servi frontul (muncii, păcii, socialismului, cultural), a deservi, resturile (mentalității), a rânji, a lichida, a unelti, ș.a. Și iarăși: ură, armă, front, vigilență, sabotori, buruiană, chiabur, prăpastie, bandă, cosmopolitism, otravă, iminentă prăbușire, masă, chipul masei, muncă voluntară, belșug, fericire, dispreț, dușmănie, putreziciune, armă, Împilatori, triumful (proletariatului, socialismului), mocirlă. Dar să intrăm În subiect, demarând cu imaginea Înfloritoare a culturii din anul precedent, grație „Decretului pentru stimularea activității științifice, literare și artistice”, așa cum reiese din bilanțul Întocmit de secretarul Uniunii Scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fost deprinsă să ducă o viață inferioară, lipsită de gândire, stăpânită de instincte. În fine, o ultimă și Îndărătnică rămășiță a lumii vechi o Împiedică să pășească Înainte spre lumină: «omul cu care trăia», care «era nepăsător» și «vorbea cu dispreț despre ceea ce Încerca ea să-i spună». Crescută În asemenea condiții, purtând Întipărită În ea influențele negative ale mentalității mici burgheze, În Ana Roșculeț vor răbufni atitudini nesănătoase chiar și atunci când va fi eliberată de omul care o teroriza, și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
capitalistă de la noi și de peste hotare, Într-un spirit profund antirealist, de pe o poziție burgheză. Ea nu biciuie cu puterea năpraznică a urii de clasă chipul hâd al burghezo-moșierimii, deși, prin mijlocirea Mironei, afirmă deseori că nu merită decât un dispreț neîndurător. Dimpotrivă, Cella Serghi Îmbrobodește realitatea și În fond protejează burghezia, folosind tehnica confuziei. (Ă). Personajul romanului Cellei Serghi descoperă lupta de clasă abia la Paris, iar când trebuie să o surprindă În țara noastră, figura comunistului român Vasile este
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
capitaliștilor, a oportuniștilor, - patroni, Înalți funcționari, politicieni, tehnicieni, și câteva cozi de topor de-ale lor, rupte din masa muncitorimii. (Ă). În general, mediul și mentalitatea burgheziei sunt just prinse de scriitor, biciuite cu sarcasm, reușind să stârnească În cititor disprețul și antipatia față de exploatatori. De asemenea, scriitorul a surprins cu multă ascuțime chipul ipocrit al dușmanului de clasă (Ă). (Ă). În fine, scriitorul s-a străduit să cuprindă În paginile romanului său un aspect deosebit de important al realității În devenire
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de ce literatura semănătoristă și poporanistă, ca și cea a fascismului de mai târziu, este expresia urii exploatatorilor Împotriva acestei tradiții. Iată de ce naturalismul ca metodă de creație a burgheziei, este nu numai un dușman al realismului socialist, dar și expresia disprețului și dușmăniei față de popor, a burgheziei și moșierimii. Prezentarea țăranului ca Împăcat cu soarta sa, Îndatorat «bunăvoinței» boierești, redarea În literatură a unui țăran mistic, leneș, bețiv și bestial sunt semnele supunerii scriitorilor intereselor josnice ale dușmanilor țărănimii și ai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noștri - Împrumutate din istoria literară burgheză - autorul articolului amintit ajungea la concluzia că Slavici «rămâne un exponent al artei burgheze numai În aparență realistă (?), În fond romantică și idilizată». Tocmai prin lupta Împotriva cosmopolitismului, care privea de sus și cu dispreț pe creatorii noștri, tocmai prin lupta Împotriva Înțelegerii mecanice a raporturilor dintre scriitor și epoca sa, tocmai prin asimilarea strălucitului model de analiză leninistă a creației lui Tolstoi - izvor de indicații pentru analiza operelor scriitorilor noștri În epoca dezvoltării capitalismului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scurt reiese că: În cele două numere, ale respectivei reviste medicale apărute până atunci, În articolele publicate, a fost ignorată complet experiența românească și sovietică În domeniu, preferându-se „colaborarea specialiștilor din țările capitalist-apusene”, redacția vădind, În felul acesta, un „dispreț fățiș” mai ales față de cuceririle sovietice, pentru că „numai oftalmologii sovietici, călăuziți de concepția științifică - singura justă - a materialismului dialectic, sub Îndrumarea Partidului Comunist (bolșevic) din U.R.S.S. și cu sprijinul puternic al guvernului sovietic, au putut ridica știința oftalmologică la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]