14,427 matches
-
a usturoi de trăsnește! Plautius se retrage imediat și întreabă cu o afectare teatrală: — Mă comport cumva prea familiar cu șeful meu de pe câm pul de bătaie? Tiberius se preface că nu observă ironia. Nu are nevoie de încă un dușman. În plus, atât el, cât și maică-sa au rămas alături de Livia pe tot timpul exilului său la Rhodos. — Și tu ești un erou, murmură un pic crispat. Nici măcar nu minte. În bătălia de la mlaștinile Volcaean, Plautius Silvanus și-a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ajută pe Germanicus să se destindă. Gânduri mai calme încep să-i umble prin minte. Până la urmă, nu e neapărat vina evreilor că sunt siluiți, ridiculizați și batjocoriți. Ranchiuna grecilor se datorează în bună măsură protecției de care se bucură dușmanii lor din partea Romei. Surâde împăciuitor către Herodes Agrippa, după care oftează adânc. Expansiunea imperiului în estul Medite ranei a însemnat inevitabil și preluarea diasporei evreiești, cu toate problemele ei. Și sunt destule. Pentru că o asemenea mino ritate religioasă care nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și superstiția sunt doi termeni diametral opuși. Prin religia oficială se definesc ei înșiși și își onorează zeii. Nu contează că nu mai cred în puterea lor de a-i ajuta. Superstiția rămâne în continuare o vorbă de ocară aruncată dușmanilor. Mai rău chiar, o înjosire adusă divinităților Romei. Pentru moment, Germanicus nu sesizează că demonizarea astrologilor este legată de crearea unui sistem politic centralizat. Furia lui este îndreptată mai degrabă împotriva lui însuși decât a chaldeilor. Se luptă cu un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Mai rău chiar, o înjosire adusă divinităților Romei. Pentru moment, Germanicus nu sesizează că demonizarea astrologilor este legată de crearea unui sistem politic centralizat. Furia lui este îndreptată mai degrabă împotriva lui însuși decât a chaldeilor. Se luptă cu un dușman imaginar. De mic copil a fost învățat să traseze granițe bine definite între ce-i legitim și nelegitim și să considere orice transgresiune religioasă drept crimă. Pedepsită ca atare, cu stylus-ul, cu sabia, sau pradă animalelor din arenă. „La lei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
consulte sunt chemați după o rânduială cunoscută numai de el. Îi șoptește la ureche: Bănuiesc că nu vrea puhoi de lume adunată în fața porții lui care să atragă atenția autorităților... — Chiar! se înveselește Germanicus. Riscă să dea nas în nas dușmani care-l roagă să-i scape unul de altul... Pare că a scăpat de angoase. — Nu uita de ce am vorbit! îi amintește Iulius Herodes îna inte de a se despărți de el. CAPITOLUL XII Hai să coborâm acum! șuieră Plautius
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Templul lui Saturn Tiberius Claudius Nero - fiul Liviei; desemnat de Augustus ca moștenitor și adoptat pe 26 ianuarie 4 d.Hr.; prima lui misiune de general a fost în Armenia, 21-22 d.Hr. Thapsus (bătălia de la Thapsus) - în 46 î.Hr. dușmanii lui Cezar, printre care și fostul lui locotenent Labienus, au încercat să-l prindă în capcană în orașul Thapsus (Africa de Nord), care se afla pe un pinten de pământ între mare și o lagună; trupele lui Cezar au atacat prematur strigând
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
expusă la toate vânturile"2795, în timp ce, "plaja are o pantă așa slabă încât nici la 100 metri depărtare nu ai apă până la brâu"2796. Având în vedere toate acestea, concluzia jurnaliștilor oponenți ai primarului Ion Bănescu era că "numai un dușman al orașului putea să inventeze așa ceva; mulțumită consilierilor comunali pe care îi avem, același dușman a putut să săvârșească opera nefastă cu banii comunei"2797. Ca dovadă a cinstei și demnității lui Ion Bănescu, Mihai Ionescu-Dobrogeanu arăta că acesta "a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
100 metri depărtare nu ai apă până la brâu"2796. Având în vedere toate acestea, concluzia jurnaliștilor oponenți ai primarului Ion Bănescu era că "numai un dușman al orașului putea să inventeze așa ceva; mulțumită consilierilor comunali pe care îi avem, același dușman a putut să săvârșească opera nefastă cu banii comunei"2797. Ca dovadă a cinstei și demnității lui Ion Bănescu, Mihai Ionescu-Dobrogeanu arăta că acesta "a refuzat un teren ce i s-a oferit de consiliul comunal" al orașului Constanța 2798
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în favoarea guvernului. Printre cei care au votat împotriva ratificării protocolului de la Petersburg s-a aflat și Nicolae Iorga, în calitatea sa de deputat. Savantul era împotriva anexării de către România a orașului Silistra apreciind că, prin aceasta, România își făcea un dușman ireductibil peste Dunăre 3215. Guvernul român a luat măsuri pentru transpunerea în practică a protocolului, s-au desemnat comisiile mixte româno-bulgare, care au avut o serie de întruniri la Silistra și Rusciuc în lunile iulie-august 1913. Lucrările acestora au fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
oameni devină cel întîiu Ce mi-a răpi chiar piatra ce-oiu pune-o căpătîiu. {EminescuOpI 116} Gonit de toată lumea prin anii mei să trec, Pîn-ce-oiu simți că ochiu-mi de lacrime e sec, Că-n orice om din lume un dușman mi se naște, C-ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaște, Că chinul și durerea simțirea-mi a-mpietrit-o, Că pot să-mi blestem mama, pe care am iubit-o - Când ura cea mai crudă mi s-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
să-i smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinții biruință căta orice cavaler. Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul... Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este, Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste; N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta spaimă, Baiazid! " Și abia plecă bătrânul... Ce mai freamăt, ce mai sbucium
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
pare că se nărue tot cerul... Mircea însuși mînă-n luptă vijelia-ngrozitoare, Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare; Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliți, Printre cetele păgâne trec rupîndu-și large uliți; Risipite se-mprăștie a dușmanilor șiraguri, Și, gonind biruitoare, tot veneau a țării steaguri, Ca potop ce prăpădește, ca o mare turburată - Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată. Acea grindin-oțelită înspre Dunăre o mână, Iar în urma lor se-ntinde falnic armia română. Pe când
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
din vieața-mi să le spun? Ah! organele-s sfărmate și maestrul e nebun! {EminescuOpI 159} SCRISOAREA V Biblia ne povestește de Samson, cum că muierea Când dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea De l-au prins apoi dușmanii, l-au legat și i-au scos ochii, Ca dovadă de ce suflet stă în piepții unei rochii... Tinere, ce plin de visuri urmărești vre o femeie, Pe când luna, scut de aur, strălucește prin alee Și pătează umbra verde cu misterioase
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de-a călare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște; Sus la munte, jos pe vale, Și-au făcut dușmanii cale, Din Sătmar pîn-în Săcele Numai vaduri ca acele. Vai de biet Român săracul, Îndărăt tot dă ca racul, Nici îi merge, nici se-ndeamnă, Nici îi este toamna toamnă, Nici e vară vara lui Și-i străin în țara
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
vaduri ca acele. Vai de biet Român săracul, Îndărăt tot dă ca racul, Nici îi merge, nici se-ndeamnă, Nici îi este toamna toamnă, Nici e vară vara lui Și-i străin în țara lui. De la Turnu-n Dorohoi Curg dușmanii în puhoiu Și s-așează pe la noi; Și cum vin cu drum de fier, Toate cântecele pier, Sboară pasările toate De neagra străinătate; {EminescuOpI 183} Numai umbra spinului La ușa creștinului. Își desbracă țara sânul, Codrul - frate cu Românul - De
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
din mormânt Să te-aud din corn sunând Și Moldova adunând. De-i suna din corn odată Ai s-aduni Moldova toată, De-i suna de două ori Îți vin codri-n ajutor, De-i suna a treia oară Toți dușmanii or să piară, Din hotară în hotară - Îndrăgi-i-ar ciorile Și spînzurătorile! {EminescuOpI 184} S-A DUS AMORUL... S-a dus amorul, un amic Supus amândurora, Deci cânturilor mele zic Adio tuturora. Uitarea le închide-n scrin Cu mâna
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
era un orator ascuțit la minte și iscusit la vorbă. Trebuia să mă pregătesc temeinic, după cum mă sfătuia și unchiul. Întocmai ca un războinic care se pregătește gândindu-se în ce chip și din ce parte avea să-l atace dușmanul, trebuia să-mi pregătesc niște răspunsuri măiestrite la îndoielile cu care mă va lovi, la întrebările pe care le va ținti înspre mine. În întuneric am adormit cu capul pe masă fără să bag de seamă... CAPITOLUL VI Vasul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nobilii japonezi își trimit adesea frații în amândouă taberele ca să-și păstreze aliații. Oricare tabără ar câștiga, familia acelui nobil poate să se dezvinovățească astfel în fața învingătorului: „Familia noastră nu e de vină pentru că fratele nostru a trecut de partea dușmanului. A făcut asta de capul lui.” Aceleași uneltiri viclene i-au îndemnat pe japonezi să trimită încoace soli. Cu alte cuvinte, japonezii nu-și doresc propovăduirea Evangheliei, ci se folosesc de libertatea propovăduirii ca de o momeală, urmărind de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Tanaka grav, mă gândesc să mă fac și eu creștin o dată cu Nishi. Nu-mi plac creștinii. Dar după cum stau lucrurile acum... altă cale nu e. Eu m-am gândit așa: în luptă se mai întâmplă să îți pleci capul în fața dușmanului ca să-l păcălești. Însă n-o faci din suflet. Așa m-am gândit eu azi-noapte. — Matsuki Chūsaku spunea... — La ce bun să crezi ce zicea Matsuki? El spunea că Sfatul Bătrânilor ne-a trimis în această călătorie ca să pună capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
jalbelor venite din partea ostașilor care își cer înapoi domeniile de altădată. Eu însă nu cred că e așa. Ceea ce m-a îmbărbătat de-a lungul acestei călătorii a fost legământul făcut cu seniorul Shiraishi. Cred că Matsuki e sprijinit de dușmanii seniorului Shiraishi din Sfatul Bătrânilor... Ia spune, Hasekura, tu ce crezi? — Dacă o să mă fac creștin... fie și numai de dragul însărcinării noastre... mi se pare că le întorc spatele neamului și strămoșilor mei... — Și eu la fel. Nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
într-o parte a țării, dar această stare de fapt se va răspândi în toată Japonia. Până în urmă cu cincisprezece ani mai era o umbră de speranță, întrucât cârmuitorul de acum pe care l-a pomenit părintele Velasco avea un dușman puternic, pe nume Toyotomi. Dar clanul Toyotomi a tot pierdut din puterea sa, iar acum este izolat în orașul numit Osaka și în curând se va stinge, fără îndoială. În Japonia nu mai e nici un nobil care să-i poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mijloc uitându-se în dreapta și în stânga sa. Eu socotesc că scrisoarea merită citită. Se ridică din nou în picioare și începu să citească scrisoarea poticnindu-se la tot pasul: — În Japonia s-au petrecut două schimbări importante. În primul rând, dușmanii noștri, englezii, ne-au tot împroșcat țara cu ocări în fața regelui japonez, iar acum acesta a început să țină seama de învinuirile lor. În semn că se pregătește să rupă negoțul cu Luzon și Macao, regele japonez a recunoscut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
străduiește întotdeauna să ia hotărâri drepte și nepărtinitoare. Cunoaștem prea bine iscusința și înverșunarea cu care v-ați luptat tu și frații din Ordinul tău în Japonia și n-am plecat niciodată urechea la ocările cu care v-au împroșcat dușmanii voștri. Fluturându-și mantaua, își așeză pe umărul meu mâna lui mare și groasă ca pentru a-mi arăta încredere. Părea că mă cercetează cu privirea să vadă ce urmare avea asupra mea acest fapt. — Nici nu știți ce mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
acelea din delta Ebrului care semănau cu cele din Africa și mă-ntrebam când o să dăm ochii cu inamicul, Îmi țineam urechile ciulite, pândind primele zgomote care mi-ar fi anunțat acel eveniment mereu misterios care se numea contact cu dușmanul, și bătrânul stătea lângă mine. — Da’, totuși, de ce animale aveai grijă? — Păi erau trei, cu toate. Erau două capre și o pisică; și mai erau patru perechi de porumbei. Și a trebuit să le lași? — Da. Din cauza artileriei. Căpitanul mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
A și Canada . Scientism creștin - doctrină religioasă fondată pe principiile americancei Mary Baker Eddy . Revistă politică și literară . Ascultă (În ital. În orig.) . Friend or enema În original - joc de cuvinte intraductibil, pornit de la expresia friend or enemy - prieten sau dușman; În engleză, enema Înseamnă „clismă“ . Soldați italieni . Coasta de Aur - denumirea regiunii populate de dealuri cu podgorii din sudul orașului Dijon . barieră (În sp. În orig.). Este vorba de bariera de protecție, ridicată În mod rgulamentar de jur Împrejurul arenei. . Ploaia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]