12,690 matches
-
1987. 72. Roznoveanu, Mirela, Civilizația romanului. Arhitecturi epice, Editura Cartea Românească, București, 1991. 73. Russell, J. Stephen, Chaucer and the Trivium: The Mindsong of the Canterbury Tales, Gainesville University Press of Florida, 1998. 74. Russo, Luigi, Letture critiche del Decameron, Editori Laterza, RomaBari, 1973. 75. Sanctis, Francesco De, Boccaccio's Human Comedy, in Critical Perspectives on the Decameron, translated by Joan Redfern, edited by Robert S. Dombroski, London, Hodder and Stoughton, 1976, pp. 26-37. 76. Idem, Istoria literaturii italiene, traducere, studiu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
oameni fideli acesteia. Cel care a preluat această teză și a făcut din ea o adevărată teorie a fost White Wiliam H. Jr.<footnote Lucrarea lui White a fost elaborată În anul 1956 și reprodusă parțial În Readings in Sociology - editorii Schuler Edgar H., Toult Thomas F., Gibson Duane L., Brookover Vilb., New York, Thomas Y., Cornell Company, 1971, pp. 186-192. footnote> Ce reprezintă „omul organizațional” În viziunea lui White? „Dacă acest termen este vag, faptul se datorează considerentului că nu pot
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
publicului, dar comunicarea are un caracter foarte diversificat. Când la un post de televiziune se transmite o reclamă, aceasta face parte din relațiile publice. Activitatea mass-media (după cum am mai menționat) face parte din „spațiul public”<footnote Curtan James, Guerevich Michael (editori), Mass-media and Society, London, Routledge, 2001 (după Pop Doru, Mass-media și democrația, Iași, Polirom, 2001, p. 223. footnote>, dar doar o parte a activității sale intră În relațiile publice. Reclamele, comunicatele de presă, informațiile despre activitatea cu publicul a unor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
1978. 2. Alighieri, Dante, Sonete, traducere, studiu introductiv, note și comentarii de Leonida Maniu, Editura Institutul European, Iași, 1997. 3. Boccaccio, Giovanni, Amorosa visione, a cura di Vittore Branca, in Tutte le opere di Givanni Boccaccio, vol. III, Arnoldo Mondadori Editori, Milano,1974. 4. Idem, Comedia delle ninfe fiorentine, Edizione di riferimento: a cura di A. E. Quaglio, in Tutte le opere, vol. II, Mondadori, Milano, 1964. 5. Idem, Concerning Famous Women, translated by Guido Guarino, New Brunswick, N. J., 1963
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Humanitas, București, 2005. 17. Chaucer, Geoffrey, Povestirile din Canterbury, traducere de Dan Duțescu, studiu introductiv de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Editura Hyperion, Chișinău, 1993. 18. Idem, The Canterbury Tales, Harmondsworth, Middlesex, Penguin, 1973. 19. Idem, The Works of Geoffrey Chaucer, 2nd ed., editor F. N. Robinson, Boston, Houghton Mifflin, 1957. 20. Idem, Troilus și Cresida, traducere de Dan Duțescu, Editura Univers, București, 1978. 21. Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, în românește de Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, prefață de I. Fischer, Editura
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Essays, translated by Bernard Wall, New York, Farrar Straus & Giroux, 1965, pp. 143-55. 57. Morgan, Gwendolyn, Troilus And Criseyde: Overview, în Reference Guide to English Literature, 2nd ed., edited by D. L. Kirkpatrick, St. James Press, 1991. 58. Muscetta, Carlo, Giovanni Boccaccio, Editori Laterza, Bari, 1972. 59. Nissen, Christopher, Acquisition, Renunciation, and Retribution in the Decameron, in Ethics of Retribution in the Decameron and the Late Medieval Italian Novella: Beyond the Circle, Lewiston, N.Y: Mellon University Press, 1993, pp. 7-29. 60. Oțetea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1987. 72. Roznoveanu, Mirela, Civilizația romanului. Arhitecturi epice, Editura Cartea Românească, București, 1991. 73. Russell, J. Stephen, Chaucer and the Trivium: The Mindsong of the Canterbury Tales, Gainesville University Press of Florida, 1998. 74. Russo, Luigi, Letture critiche del Decameron, Editori Laterza, RomaBari, 1973. 75. Sanctis, Francesco De, Boccaccio's Human Comedy, in Critical Perspectives on the Decameron, translated by Joan Redfern, edited by Robert S. Dombroski, London, Hodder and Stoughton, 1976, pp. 26-37. 76. Idem, Istoria literaturii italiene, traducere, studiu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Alimentația preventivă Împotriva cancerului Avertismentul editorului Editorul ține să precizeze că sa ocupat de verificarea conținutului lucrării, dar că nu poate fi În nici un caz considerat responsabil de concluziile privind cel mai adesea studii trecute sau În curs de desfășurare, pe o temă atât de complexă
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
Alimentația preventivă Împotriva cancerului Avertismentul editorului Editorul ține să precizeze că sa ocupat de verificarea conținutului lucrării, dar că nu poate fi În nici un caz considerat responsabil de concluziile privind cel mai adesea studii trecute sau În curs de desfășurare, pe o temă atât de complexă precum
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
toarnă un pahar de apă caldă peste el și bea amestecul cu înghițituri mici”. E sigur, adaug eu, că după ce vei voma vei dormi ușurat(ă)! Dar, așa cum bine sună deviza unui articol: „minciuna e un fel de cod social”. Editorii revistelor codifică excelent! Foarte amuzant e sumarul unei reviste conceput astfel: titlul de rubrică în engleză, titlul articolului în română. De pildă: „Hot or not - accesorii de vacanță” sau, mai nostim: „Celeb spy - Vai, celulita!”. Vai, cerebelul! De fapt, asemenea
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
nu le lipsește pofta de mâncare”. E de subînțeles că pentru „bebeii mititei” și mai fără apetit, nu merită nici să te apuci. De fapt e o banală dar excelentă supă de roșii. Altfel, după aceste reviste, fără deosebire de editor, totul e permis, dacă nu e cumva interzis și în orice acțiune cât de simplă se va manifesta prudență și se va cere sfatul medicului sau al soacrei. Un fapt bizar: deși apar într-o țară declarat creștină (statistic 95
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
evolutive departe-de-echilibru generate de recombinare.” W. Brian Arthur, un alt lider al Școlii de la Santa Fe, vorbește despre trei moduri în care sistemele devin complexe atunci când ele evoluează (On the Evolution of Complexity - în Complexity by Cowens, Pines and Meltzer (editori), 1995). Mai întâi, el introduce „ecosistemele” care pot fi atât biologice (naturale) cât și organizaționale și în care indivizii găsesc nișe în cadrul unei rețele complexe pentru a supraviețui. Ca exemplu el utilizează industria transporturilor înainte și după apariția automobilului. Mai
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
complexitatea piețelor respective până când acestea au ajuns prea complicate pentru a putea fi reglementate. Una dintre cele mai importante contribuții la dezvoltarea teoriei sistemelor adaptive complexe o are Murray Gell-Mann (Complex Adaptive Systems - în Complexity de Cowens, Pines and Meltzer (editori), 1995). M. Gell-Mann are o concepție evoluționistă asupra sistemului adaptiv complex care parcurge, în opinia sa, un ciclu a cărui cunoaștere este necesară atunci când studiem un CAS, indiferent de natura sa fizică. „Când punem întrebări generale despre proprietățile CAS, spre deosebire de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
putem să definim un protocol multi-execuție JAS, util pentru automatizarea calibrării parametrilor. Panelul de control (figura 4.13) este principala fereastră prin care este posibil să: creăm un model specificând clasa, bibliotecile și parametrii pentru motorul de simulare cu ajutorul unui editor de modele; încărca și rula un model compilat (în format XML); edita un număr random, poziția unei ferestre etc. deschide o fereastră de rezultate controla starea motorului de simulare (lista de evenimente, modelele rulate, ferestre etc.) JAS este de fapt
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
au trimis articolele acelorași reviste care le publicaseră Înainte. Numai trei dintre ele au recunoscut textele. Cel mai rău a fost că opt dintre cele nouă articole rămase au fost respinse chiar de revistele În care apăruseră Înainte. Consultanții și editorii care le-au citit au afirmat că nu Întrunesc destule calități pentru a apărea (Peters, D.R. și Ceci, S.J., „Peer-review practices of learned journals: the fate of published articles submitted again”, Behavioral and Brain Science, 5, 1982). Acest lucru dovedește
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Națională a apărut câteva numere și era adversarul Ligii Poporului susține Tribuna Tuto vei din decembrie 1919. * Aurora Aurora, publicație săptămânală, cu caracter sio nist, editată începând cu 10 iulie 1899, la Tipografia „Progr esul” din Bârlad de către proprietarul și editorul Sigmund Cross, la care o contribuție importantă și‐a adus Adolf Axelrad, fost elev al Liceului „Codreanu”. Ce vroia săptămânalul? „Să ridicăm 23 prestigiul poporului evreu, față de el însuși ș i față de poporul în mijlocul căruia trăiește...” - se spune în capul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
singurul ziar din Județ, membru al Biroului Român de Audit al Tir ajelor, care are drept crez îndemnul „noi spunem lucrurilor pe nume”, în 16 pagini, ajuns la 3 octombrie 2003 la al 645‐ lea număr, director - Irina Sadici, director editor - Clara Bisoc, Viorel Oprea. Editor - S.C. Media Grup Nord - Est S.R.L., Vaslui; Tipar Multiprint S.A. Iași, strada Sf. Lazăr nr. 49. Deși este un ziar județean, cu subredacții la V aslui, Bârlad și Huși, publicația acordă spații largi și evenimentelor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al Biroului Român de Audit al Tir ajelor, care are drept crez îndemnul „noi spunem lucrurilor pe nume”, în 16 pagini, ajuns la 3 octombrie 2003 la al 645‐ lea număr, director - Irina Sadici, director editor - Clara Bisoc, Viorel Oprea. Editor - S.C. Media Grup Nord - Est S.R.L., Vaslui; Tipar Multiprint S.A. Iași, strada Sf. Lazăr nr. 49. Deși este un ziar județean, cu subredacții la V aslui, Bârlad și Huși, publicația acordă spații largi și evenimentelor din Bârlad, numărul din 3
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poetul G. Tutoveanu”. Școala literară de la Paloda - stimulată și de G. Cațafany ‐ a creat atmosfera trebuitoare nașterii celor două reviste bârlădene: Paloda literară și Făt Frumo s. * Paloda, ziar la început liberal, fondat de Șt. Neagoe la 5 februarie 1881, editor și apoi proprietar și chiar director, fiind însuși patronul instituției; apare cu întrerupere de mai bine de un an la tipografia Cațafany, la numărul 106, având notat anul III (3 februarie 1883), iar în 1907 avea notat anul XXVI. A
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
scriu în „Periodicele românești”: „Red. Lascar Costin în 1881. Fondator: St. Neagoe și G. Cațafay, 48x32 cm, anual 12 lei. De la 2 iulie 1892 când reapare, se suprimă subtitlul „odată pe săptămână”, 48x33 cm., anual 6 lei, 10 bani numărul. Editor, proprietar și tipograf G. Cațafany. De la 4 august 1905 apare cu subtitlul „Organ al Societății Studenților Tutoveni”, pe care îl schimbă de la 29 septembrie 1905 în „Organ al intereselor generale.” De la 1 ianuarie 1899, anual 3 lei și de la 9
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
făgăduit multe ajutoare nenorociților localnici. ... Este cineva cuprins de jele uitându-se cum 150-200 ființe omenești, bărbați, femei și copii, șed prin colibe și pe sub corturi, cum vegetează pe lângă garduri zdrențuiți și muritori de foame, fără chiar pâine..." * George Cațafany, editorul și proprietarul Tipografiei unde se tipărea Paloda, era și un cunoscut om de cultură. „Din traducerile mele" de George Cațafany, volumul II, premiat cu „Mențiunea onorabilă" la Expoziția Universală din Paris 1900 (facsimil din această lucrare în fotografia alăturată). 118
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
general, săptămânal, apare în locul ziarului Paloda, după 1883, cum rezultă d in revenita Palodă din 1 iulie 1892. Tutova Diaru alu intereselor generale, Bârladu,, 15 martie 1884 - 25 iunie 1892, odată pe săptămână, 49x33 cm., anual 12 lei. Proprietar și editor G. Cațafany. Cel de al doilea număr poartă dată de 22 martie 1884, scriu Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu, indicând surse de documentare: „Fraternitatea”, București, 23 martie 1884; „Românulu”, București, 17 martie 1884; „România liberă”, București, 18 martie 1884
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
indicând surse de documentare: „Fraternitatea”, București, 23 martie 1884; „Românulu”, București, 17 martie 1884; „România liberă”, București, 18 martie 1884. Unele izvoare spun totuși că între 15 martie 1884 și 25 decembrie 1892, ziarul Tutova scos de tipografu l și editorul G. Cațafany a ființat și între 1910 - 1911 și la el au colaborat și prof. Ștefan Neagoe (1838 - 1897) și Theodor Riga - sub pseudonimul Herodot. De la 4 august 1905, ziarul apare cu subtitlul: „Organ al Societății Studenților Tutoveni”; apoi de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să-și găsească loc de confruntare publicistică iar o poștă a redacției încredințată unui om cu pricepere și deprindere în domeniu ar trebui să fie prezentă număr de număr. Cum arată în prezent și viitor revista lor este, întradevăr, treaba editorului - Primăria și redactorului 262 responsabil, dar ne permitem totuși a sublinia câteva lucruri. „Cu o impresie plăcută și durabilă a rămas Cronicarul de la Ochiul magic de la România literară, din 21 septembrie 2007 parcurgând paginile revistei „cu un titlu atât de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și priceput. 290 Apostol Nestor, impegat în Administrația financiară Tutova. Gherghe Zota, perceptor fiscal Unțești ‐ Tutova Gh. Chicoș, fost perceptor în Puiești - Tutova. Constantin Velisari Subșef de secție în Administrația Financiară Tutova. 291 Calendarul Tutovei Calendarul Tutovei pe anul 1920, editor Revista „România Administrativă” anul II, apare prin îngrijirea domnului V.C. Nicolau, Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. După lunile anului 1920, Calendarul cuprinde: Prefectura județului Tutova - prefect delegat N.N. Ciurea; director V. C. Nicolau - cu serviciul și personalul acestuia; Lista administratorilor de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]