22,987 matches
-
vor stabili pe aceia strict necesari, al căror procent nu va depăși 50% din totalul acelora existenți. Acest procent nu se aplică întreprinderilor care au 3-4 evrei, toți „specialiști” și absolut necesari. Evreii dela 18-23 ani împliniți, nu pot fi exceptați dela munca de interes obștesc; excepțiunile ce ar privi numai pe tehnicieni, vor fi soluționate de Marele Stat Major. 8) Activitatea Comisiunilor din provincie încetează la 15 Septembrie 1941, iar în București la 30 Septembrie 1941. După aceste date, orice
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de la autoritățile aliate. Aceste excepțiuni sunt verificate, în vederea lămuririi și statisticii cerute pentru 1 Septembrie 1941, de Cercurile de Recrutare, procedând astfel: - La supușii străini și cei ce au ordine de rechiziționare pentru lucru, li se pune ștampila pe livret: „exceptat dela munca de interes obștesc până la 31 Decem brie 1941”. - La cei cu diverse adeverințe, conform acordului încheiat cu autoritățile germane, se face aceeași mențiune, numai în cazul când aprobarea de a fi folosiți, a fost obținută prin Marele Stat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mobilizare: 134. - c. - Propuși de către Prefecturile de Județ și Comisia prevăzută la cap. I., punctul 2 al. c. din Instrucțiunile Generale Nr. 31.200/1941: 283. Din acest număr Comandamentul a respins un număr de 20 astfel că au rămas exceptați pentru întreprinderi comerciale, industriale și instituții financiare un număr de 263. Menționăm cu această ocaziune că la rândul lor Prefecții și Comisiile respective au triat foarte sever cererile primite și nu au propus Comandamentului decât după ce au tăiat foarte multe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și comandită simplă. 9/. Decretul-Lege No. 3847 (Monitorul Oficial No. 243 din 17 Octombrie 1940) reglementează drepturilor avocaților evrei, limitându-le pentru acei rămași în Barouri în urma revizuirilor, numai la practica profesiunei în folosul coreligionarilor lor, persoane fizice. Art. 2. exceptează invalizii de război, orfanii de război și cei decorați pentru fapte de arme, cu Virtutea Militară sau alte ordine cu panglica de Virtute Militară. 10/. Decretul-Lege No. 3758 (Monitorul Oficial No. 263 din 10 Noembrie 1940) anulează toate autorizațiile pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Oficial No. 65 din 18 Martie 1941) prevede că contractele de închiriere nu se prelungesc față de evrei. Decretul nu vorbește despre societățile evreești. Evreu este acela ai cărui părinți sunt ambii sau unul evreu, indiferent dacă a fost botezat. Se exceptează voluntarii și invalizii de război și cei ce au luptat pe linia de foc, precum și urmașii tuturor acestora. 20/. Decretul-Lege publicat în Monitorul Oficial No. 68 din 21 Martie 1941, privitor la modificarea art. 44 din Legea pentru regimul general
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Toate aceste bunuri trec în proprietatea Statului, pe data de 5 Octomvrie 1940, dimpreună cu folosința lor și cu întregul inventar viu și mort, precum și cu stocurile de cereale și nutrețuri aflătoare pe proprietățile evreești sau destinate exploatării lor. Sunt exceptate de la această măsură: - bunurile agricole strict indispensabile așezării și funcționării industriilor evreești (determinarea caracterului evreesc al întreprinderilor făcându-se de Ministerul Economiei Naționale); - grădinile imobilelor urbane și terenurile neconstruite; - terenurile din jurul locuințelor evreești situate în vetrele satelor și târgurilor, în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
urbane sau anumite drepturi reale asupra acestor imobile din 28 Martie 1941 (Monitorul Oficial No. 74). Prin această Lege se expropriază toate imobilele urbane care sunt proprietatea evreilor, persoane fizice sau societăți evreești, situate în comunele urbane sau suburbane. Se exceptează terenurile clădite, proprietatea întreprinderilor industriale și comerciale evreești, dacă sunt efectiv afectate exploatării întreprinderilor. Luarea în posesiune urmează să se facă de către delegații Centrului Național de Românizare, iar fostul proprietar rămâne mai departe în folosința imobilului expropriat până la data când
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
concedierea până cel mai târziu 31 Decembrie 1941 a salariaților evrei din toate întreprinderile civile sau comerciale de orice natură, aparținând persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fără scop lucrativ, precum și asociațiunilor, fundațiunilor și stabilimentelor de orice fel. Se exceptează instituțiile evreești cu caracter strict religios sau cultural, iar în ceea ce privește personalul, se exceptează: - urmașii direcți ai invalizilor, voluntarilor și morților din războiul din 1877, dacă actualmente sunt creștini; - invalizii din războiul întregirii neamului; - orfanii de războiu din 1916-1918. În locurile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
întreprinderile civile sau comerciale de orice natură, aparținând persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fără scop lucrativ, precum și asociațiunilor, fundațiunilor și stabilimentelor de orice fel. Se exceptează instituțiile evreești cu caracter strict religios sau cultural, iar în ceea ce privește personalul, se exceptează: - urmașii direcți ai invalizilor, voluntarilor și morților din războiul din 1877, dacă actualmente sunt creștini; - invalizii din războiul întregirii neamului; - orfanii de războiu din 1916-1918. În locurile devenite imediat vacante, se vor angaja numai români. În vederea pregătirii înlocuitorilor pentru salariații
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
publice, la cererea organelor respective; - Hrănirea, cazarea și procurarea uneltelor de lucru, cad în sarcina autorității ce-i folosește; - Evreii sunt constituiți pe detașamente, încadrați cu ofițeri de rezervă și având un medic evreu la fiecare 500 oameni. b. - Sunt exceptate de la munca de interes obștesc următoarele categorii de evrei: - De drept: supușii străini și cei cu ordine de rechiziționare pentru lucru; - Prin comisiuni speciale (câte una de fiecare Cerc de Recrutare): - Cei necesari în întreprinderi care figurează în planul de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
26-41 ani inclusiv, 2 luni pe an; - Evrei de la 41-50 ani inclusiv, 30 zile pe an Învoiri și permisii se vor da în condițiile în care se dau și trupei aflate în aceeași situație. Evreii până la 24 ani nu sunt exceptați, pentru nici un motiv, de la munca de interes obștesc; ceilalți vor putea fi exceptați în condițiunile arătate la capitolul III. b. - În timp de războiu, durata muncii de interes obștesc, pentru toate categoriile de evrei, este nelimitată, menținându-se însă excepțiunile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
zile pe an Învoiri și permisii se vor da în condițiile în care se dau și trupei aflate în aceeași situație. Evreii până la 24 ani nu sunt exceptați, pentru nici un motiv, de la munca de interes obștesc; ceilalți vor putea fi exceptați în condițiunile arătate la capitolul III. b. - În timp de războiu, durata muncii de interes obștesc, pentru toate categoriile de evrei, este nelimitată, menținându-se însă excepțiunile acordate în interesul bunei funcționări a economiei țării. Marele Stat Major poate suspenda
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ce au rămas în țară să fie întrebuințați în mod activ la munca de interes obștesc. II. ORDINE DATE DE MARELE STAT MAJOR: 1). Instrucțiunile Generale Nr. 31.200 din 8 August 1941, care cuprind în sinteză următoarele: a). Sunt exceptate de la munca de interes obștesc, următoarele categorii de evrei: - De drept: supușii străini și cei cu ordine de rechiziționare pentru lucru - Prin comisiuni speciale: Cei necesari în întreprinderile trecute în planul de mobilizare; Cei strict indispensabili vieții economice a țării
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
românizarea întreprinderilor evreiești trebuie astfel organizată, încât să fie conduse de specialiști români, nu de diletanți, care nu pot acționa fără sprijin evreiesc. 3). Niciodată „Opinia Publică” nu va putea face deosebire între evreii legali scutiți de muncile obștești ca exceptați la muncă, așa că bănuielile, zvonurile și colportajul va continua să compromită cinstea funcționarilor români civili sau militari. Aci poate fi și o ponegrire organizată de elemente dușmane neamului. Numai formarea de ghetto-uri, de zone pur evreiești, poate pune capăt acestei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
26-41 ani inclusiv 2 luni pe an - Evreii de la 41-50 ani inclusiv 30 zile pe an Învoiri și permisii se vor da în condițiile în care se dau și trupei aflate în aceeași situație. Evreii până la 24 ani nu sunt exceptați pentru nici un motiv de la munca de interes obștesc; ceilalți vor putea fi exceptați de munca de interes obștesc în condițiunile arătate la Cap. 3. b). În timp de războiu, durata muncii de interes obștesc pentru toate categoriile de evrei, este
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
zile pe an Învoiri și permisii se vor da în condițiile în care se dau și trupei aflate în aceeași situație. Evreii până la 24 ani nu sunt exceptați pentru nici un motiv de la munca de interes obștesc; ceilalți vor putea fi exceptați de munca de interes obștesc în condițiunile arătate la Cap. 3. b). În timp de războiu, durata muncii de interes obștesc pentru toate categoriile de evrei, este nelimitată, menținându-se însă excepțiunile acordate în interesul bunei funcționări a economiei țării
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
zilei de 4 Martie 1942, având asupra lor lopată sau târnăcop. Art. IV. - La finele celor 10 zile se va elibera evreilor o adeverință, semnată de către Comandantul sau Delegatul C.R. respectiv și de conducătorul militar al detașamentului. Art. V. - Sunt exceptați dela această muncă numai evreii cari au titluri academice - cari vor plăti în schimb o taxă totală de lei 10.000. Această taxă se va consemna la Cec, Cont. 515, pe seama și la dispoziția Inspectoratului General al Taberelor și Coloanelor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și următorul din Decretul-Lege pentru înființarea și organizarea Inspectoratului General al taberelor și coloanelor de muncă obligatorie de folos obștesc, Nr. 3.205 din 15 noiembrie 1941, Decidem: Art. I. Toți evreii, fără deosebire de sex sau categorie, inclusiv cei exceptați prin dis pozițiunile art. 7 din decretul lege pentru românizarea personalului din intreprinderi, din 16 noiembrie 1940, care lucrează sau sunt utilizați în intreprinderile civile sau comerciale de orice natură, aparținând persoanelor fizice sau juridice, precum și asociațiunile, fundațiunile sau stabilimentele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Major, etc., pe bază de rechiziție, etc., sunt obligați să se supună procedeului de revizuire, în vederea clarificării situației lor în câmpul muncii naționale. Art. II. Sunt supuși aceleiași proceduri de revizuire evreii, fără deosebire de sex sau categorie, inclusiv cei exceptați prin diferite legi organice, liber profesioniști (avocați, medici, ingineri, farmaciști, dentiști, arhitecți, pictori, sculptori, muzicanți, etc.) și salariații lor, precum și prepușii sau reprezentanții de comerț, comișii-voiajori, comișii pentru negoț, precum și lucrătorii independenți, lucrătorii la domiciliu, etc. Art. III. Pentru evreii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
negoț, precum și lucrătorii independenți, lucrătorii la domiciliu, etc. Art. III. Pentru evreii menținuți ca specialiști în intreprinderi se va avea în vedere autorizațiunea Oficiului Central de Românizare. Art. IV - Evreii supuși străini urmează procedura revizuirii instituțiilor prin legea specială, fiind exceptați dela dispozițiile prezente. Art. V - Revizuirea se va face de următoarele comisiuni: A.) În Capitală: O comisiune centrală, care va funcționa la sediul Inspectoratului Gene ral al Taberelor și Coloanelor de Muncă obligatorie de folos obștesc, din București, str. Sf.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
revizuire, ordonate de către Marele Stat Major cu Nr. 35.896 din 18.V.1942 și care anterior, au fost clasați ca improprii, reformați sau dispensați medical. 4. Evreii invalizi în timpul și din cauza serviciului militar, în războaiele precedente, ale României. II. Exceptați dela munca manuală în detașamente. 1. Evreii cu titluri academice. 2. Președinții comunităților evreiești și câte 3 membri de fiecare oficiu județean al Centralei Evreilor din România, care rămân cu obligațiunile și răspunderile prevăzute în legile și dispozițiunile speciale. III
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Document nr. 133 MARELE STAT MAJOR Nr. 962.915 din 29 MART. 1943 SECȚIA I-a Biroul 10 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a către CORPUL TERITORIAL Stat Major Cu onoare se face cunoscut următoarele: - Evreii care solicită să fie exceptați dela munca obligatorie pe motivul că sunt „supuși străini”, vor dovedi această calitate cu: 1. - pașaportul vizat de Consulatul țării a cărei supușenie o invocă și 2. - biletul de liberă petrecere, ambele acte, se înțelege, cumulativ. - Cei ce nu arată
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
numai carnetul de identitate roșu, nu sunt supuși străini, în înțelesul dispozițiilor cuprinse în Cap. B al. I. paragraf. 1 din Instrucțiunile Generale ale Marelui Stat Major Nr. 55.500/942, ci sunt numai sub protecție română, deci nu sunt exceptați dela munca obligatorie. - Evreii supuși străini nu se mai țin înscriși de Cercurile Teritoriale în registrul Control special, ci rămân înscriși numai la Serviciul de Siguranță (Biroul Controlul Străinilor). Rugăm dispuneți de urmare. D. O. ȘEFUL SECȚIEI I-a COLONEL
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei, în timp ce disponibilul de evrei existent în țară atinge abia numărul de 7.160, deci circa 45% din cereri. 4. - Totodată, s’a făcut cunoscut Primăriei Municipiu lui București că Marele Stat Major apreciind nevoile edilita re ale Capitalei, a exceptat detașamentul de evrei repartizat în prezent, de reducerea efectivelor efectuate în scopul creerii de disponibilități. În cazul când i s’ar fi aplicat procentul de redu cere, trebuia să predea Cercului Teritorial București un nu măr de 900 evrei. 5
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Oficiul Județean al Centralei Evreilor din România cu Nr. 2348 și 2054/943 roagă a se stabili regimul evreilor supuși streini. A. - Instr. M.St.M. Nr. 55.500/942 la cap B. Excepțiuni, prevede că: Evreii supuși streini sunt exceptați dela orice muncă obligatorie. B. - Instr. M.St.M. Nr. 98.500/942 la cap. III. punctul 4 prevede că evreii supuși streini sunt scutiți de m.o. indiferent dacă sunt ai țărilor aliate sau ai țărilor cu care suntem
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]