5,981 matches
-
viața și-a dedicat-o formării generațiilor de filologi. A studiat filologia română și rusă la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, cu profesori de marcă ce reușiseră să păstreze nealterat spiritul universitar interbelic. A devenit doctor în filologie cu teza " Circulația vechii cărți românești" (1971). În anul 1954 Octavian Șchiau devine primul lector român permanent la Universitatea din Leipzig, când cursurile de română sunt o parte integrantă a studiilor de licență ale filologiei romanice. Bazele studiilor române la
Octavian Șchiau () [Corola-website/Science/318756_a_320085]
-
interbelic. A devenit doctor în filologie cu teza " Circulația vechii cărți românești" (1971). În anul 1954 Octavian Șchiau devine primul lector român permanent la Universitatea din Leipzig, când cursurile de română sunt o parte integrantă a studiilor de licență ale filologiei romanice. Bazele studiilor române la această universitate fuseseră puse de Gustav Weigand (1860-1930), fondatorul Institutului de Limbă Română de la Leipzig.. În Leipzig Octavian Șchiau l-a avut elev la cursurile de limba română pe romanistul german Rudolf Windisch, care a
Octavian Șchiau () [Corola-website/Science/318756_a_320085]
-
Rudolf Windisch, care a studiat și cu Eugen Coșeriu și Paul Miron.. De-a lungul timpului, profesorul Octavian Șchiau a activat la Leipzig și la Tübingen mai bine de un deceniu. Din 1993, la Universitatea din Leipzig, s-a studiat filologia română (ca disciplină secundară) și traductologia de limbă română pentru nivelul de licență (ca disciplină principală sau secundară), cursurile și seminariile fiind predate mai ales de Sabine Krause și Octavian Șchiau, care este din nou lector de română la Leipzig
Octavian Șchiau () [Corola-website/Science/318756_a_320085]
-
ideilor și mentalităților, specialist în literatură comparată și teolog ortodox. Se naște la București în anul 1928. Umează Facultatea de Drept și pe cea de Litere (1945-1949) ale Universității București și cursurile Institutului Teologic Ortodox din București (1956-1958). Doctor în Filologie la Universitatea din București (1970). A participat la întâlnirile grupului de intelectuali, călugări, studenți numit al „Rugului Aprins” care se întrunea la Mănăstirea Antim din București în anii '40-'50 pentru o serie de conferințe duhovnicești, pentru învățarea și practicarea
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
Quarterly" (Colorado), "Revue de Littérature Comparée" (Paris), "Dix-Huitième Siècle" (Paris); al revistelor "Synthésis" (redactor-șef adjunct 1972-1989), "Studii și Cercetări de Istoria Artei", "Viața Românească". Colaborator important al revistelor românești "Cahiers Roumains d'Études Littéraires", "Luceafărul", "Mitropolia Olteniei", "Revista de Filologie Romanică și Germanică", "Revista de Istorie", "Revista de Istorie și Teorie Literară", "Revue Roumaine", "Revue Roumaine d'Histoire", "România literară", "Secolul XX", "Transilvania", "Viața Românească" etc., precum și al unor periodice și cotidiene precum "Dilema", "22", "România liberă" etc. Scrie studii
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
(n. 1 octombrie 1949, Gelu - d. 22 octombrie 2012) a fost un poet, scriitor, jurnalist si editor, licențiat în filologie al Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, doctorand cu teza "Spațiul epic în romanul românesc". Este prezent în antologiile: "Popas printre poeții tineri", Editura Dacia 1974, "Caietul debutanților", Editura Albatros 1978, "Afirmarea", 1978-1980, "Ierarhiile pergamentelor", Editura Panteon 1995. este fondatorul revistei: „Pleida” (1990
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]
-
redactor la revista "Steaua"; 1960-1968- redactor la "Contemporanul". Își continuă activitatea fiind Conferențiar universitar la Facultatea de Limbă și Literatură Română din București. Este lector de limba română la Universitatea din Montpellier (Franța) între anii 1960 -1971. Devine Doctor în filologie (1973) cu teza Hyperion 1. (Viața lui Eminescu). Debutează cu studiul "B.P. Hașdeu" (1963), publicând apoi volumul de articole "Atitudini" (1966); "Sub semnul lui Aristarc"(1975), "Introducere în opera lui Ion Creangă"(1976) și cursul universitar "Istoria literaturii române. Epoca
George Munteanu () [Corola-website/Science/316197_a_317526]
-
folclorist român, fratele istoricului Octavian Bârlea. a urmat școala primară în localitatea natală (1924-1928), ulterior gimnaziul la Baia de Arieș (1928-1929). Își continuă studiile absolvind liceul militar din Târgu Mureș (1929-1937), iar în 1942 termină studiile universitare de Litere (specializarea filologie modernă). Fiind mai apropiat prin afinități spirituale și preocupări de Dumitru Caracostea și Ion Mușlea, Ovidiu Bârlea definitivează, la cererea lor, și publică "Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hașdeu" (Buc., EM, 1971, 362 p.) de I. Mușlea
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
"", născut în 13 iulie 1946, în comuna Miceștii de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud. A urmat cursurile Universității „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca. Poet, jurnalist (corespondent pentru Radio România Actualități în Bistrița-Năsăud și director al cotidianului Mesagerul de BN), membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Debut literar în revista” Tribuna” de Cluj, cu poezii, 1964. Publică
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
Arthur Rimbaud ș.a.), rusă (O.Mandelstam, A. Ahmatova ș.a.), spaniolă (Federico Garcia Lorca ș.a.). Versurile sale au fost traduse în engleză, franceză, germană, spaniolă, rusă, greacă, suedeză, letonă, slovacă, maghiară, macedoneană, turcă ș.a. Soția Claudia (n. Postică) este doctor în filologie, cercetător științific la "Institutul de Filologie" al Academiei de Științe a Moldovei.
Valeriu Matei () [Corola-website/Science/320120_a_321449]
-
A. Ahmatova ș.a.), spaniolă (Federico Garcia Lorca ș.a.). Versurile sale au fost traduse în engleză, franceză, germană, spaniolă, rusă, greacă, suedeză, letonă, slovacă, maghiară, macedoneană, turcă ș.a. Soția Claudia (n. Postică) este doctor în filologie, cercetător științific la "Institutul de Filologie" al Academiei de Științe a Moldovei.
Valeriu Matei () [Corola-website/Science/320120_a_321449]
-
(n. 10 septembrie 1944, Paris) este o academiciană, istorică și psihanalistă franceză. A studiat Literele la Sorbona, cu opțiunea filologie. A luat licența cu Tzvetan Todorov la Paris 8, iar doctoratul (Ph.D.) în filologie în 1975. S-a specializat apoi în „istoria ideilor”. Începând cu anul 1991, ea susține un seminar despre istoria psihanalizei în cadrul "École doctorale du département
Élisabeth Roudinesco () [Corola-website/Science/320126_a_321455]
-
(n. 10 septembrie 1944, Paris) este o academiciană, istorică și psihanalistă franceză. A studiat Literele la Sorbona, cu opțiunea filologie. A luat licența cu Tzvetan Todorov la Paris 8, iar doctoratul (Ph.D.) în filologie în 1975. S-a specializat apoi în „istoria ideilor”. Începând cu anul 1991, ea susține un seminar despre istoria psihanalizei în cadrul "École doctorale du département d'Histoire", Universitatea Paris VII-Denis Diderot (Departamentul de Geografie, Istorie, Știință și Societate, G.H.S.S.) și
Élisabeth Roudinesco () [Corola-website/Science/320126_a_321455]
-
cade prizonier la ruși în 22 noiembrie 1942. Este eliberat din prizonierat în 23 noiembrie 1946. Se intoarce în București și își continuă studiile universitare. În 28 februarie 1947 susține și promovează examenul de licență în Litere și Filosofie, specialitatea Filologie modernă. Este angajat profesor de limba și literatura română la Școala Tehnică de Mecanică Agricolă din Slatina în 1 octombrie 1947. Un an mai târziu, refuză să se înscrie în Partidul Muncitoresc Român și este mutat la școala generală din
Florea Răgălie () [Corola-website/Science/321040_a_322369]
-
13 ani Dalia a fost dată în grija unei familii din Haifa.. La 18 ani s-a înrolat în armată, dar după 8 luni, având dificultăți de adaptare, a fost eliberată din motive de sănătate psihică. Dalia Ravikovich a studiat filologia, literatura ebraică și engleză la Universitatea Ebraică din Ierusalim, dar nu și a terminat studiile. În vremea studenției a predat literatura ebraică într-un liceu. Având calități de excepție, în 1972 ea a obținut o bursă cu care a plecat
Dalia Ravikovich () [Corola-website/Science/321042_a_322371]
-
accesului la profesiunea de scriitor. De la început, din 1950, școala a fost condusă de Mihai Novicov. A fost desființată în 1955. De fapt, în 1954 școala s-a transformat în institut, iar în 1955 s-a dizolvat în cadrul Facultății de Filologie din București. După desființarea Școlii de literatură, cei care aveau diplome și bacalaureat au fost primiți la Facultate. Școala de literatură, cum i se spunea pe scurt, aflată în subordinea Uniunii Scriitorilor, funcționa într-o clădire de pe șoseaua Kiseleff nr.
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
un filozof cunoscător al celor mai înalte idei ale timpului [...], spre care au deschis drum Marx, Engels, Lenin și Stalin [...], un activist în slujba respectivelor idei”". „Cartea de căpătâi“ a studenților de la Școala de Literatură Mihai Eminescu, din facultățile de filologie, în „obsedantul deceniu“, era o culegere de „studii“ staliniste, publicată în 1952, "Probleme ale literaturii noi din R. P. R.", (de 364 de pagini), unde, alături de Mihai Beniuc, apăreau Ovid S. Crohmălniceanu (cu „studiul“: "Un roman al industrializării socialiste"), Sergiu
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
scriitori câți au intrat". În general, după absolvire foștii cursanți ai Școlii de literatură au fost încadrați în redacții, în edituri sau în alte instituții culturale, dar au existat și unii care s-au hotărât să-și continue studiile la Filologie. O statistică oficială precizează că din 31 de absolvenți Școlii de literatură din prima serie (1951) s-au impus în literatura română 15 poeți, nouă prozatori și un critic literar, față de zece poeți, 12 prozatori și nouă critici literari din
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
31 de absolvenți Școlii de literatură din prima serie (1951) s-au impus în literatura română 15 poeți, nouă prozatori și un critic literar, față de zece poeți, 12 prozatori și nouă critici literari din 620 de absolvenți ai facultăților de filologie - limba și literatura română - din întreaga țară (București, Iași, Cluj, Timișoara) .
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
n. 10 noiembrie 1955, Gura Humorului) este un poet, eseist, publicist, istoric literar și critic literar român. Este doctor în științe filologice. Din 2004, este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău. este absolvent în 1978 al Facultății de Filologie (Universitatea ”Al.I.Cuza”-Iași ) iar în 1997 obține titlul de doctor în științe filologice - cu lucrarea Spirit și Logos, în poezia eminesciană (coord. științific: prof. univ. dr. DUMITRU IRIMIA, de la Universitatea “Al.I.Cuza”-Iași). În prezent este profesor
Adrian Botez () [Corola-website/Science/320606_a_321935]
-
(n. 6 ianuarie 1982, Tîrgu-Mureș) este un poet și critic literar român contemporan. Lector universitar la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, Catedra de Filologie. Este fiul Georgetei și al lui Mircea Buda, profesori de muzică. După încheierea studiilor gimnaziale la Liceul de Artă din Tîrgu-Mureș (secția pian), urmează cursurile Colegiului Național "Al. Papiu Ilarian" din aceeași localitate, liceu absolvit în anul 2000. În același
Dumitru-Mircea Buda () [Corola-website/Science/321511_a_322840]
-
țară și străinătate(„Luceafărul”, „Familia”, „Poesis”, „Discobolul”, „Transilvania”, „Bucovina Literară”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Limba română” - Republica Moldova etc. ), precum și în spațiul unor reviste și portaluri culturale on-line (Cultura.inmures.ro, Inmures.ro). Din 2004, predă la Universitatea Petru Maior, catedra de filologie, fiind pe rând cadru asociat (2004-2005), preparator (2005-2007) și asistent (2007-prezent). Printre seminariile pe care le coordonează se numără „Literatura română veche și premodernă” sau „Literatură română interbelică și contemporană”. Începând cu anul universitar 2010-2011 este titularul a două cursuri
Dumitru-Mircea Buda () [Corola-website/Science/321511_a_322840]
-
documentarist" urmând ca trei ani mai târziu - în 1967 - să fie angajat (prin concurs) la Institutul de Istorie și Teorie Literară "George Călinescu" ca cercetător științific unde rămâne până la pensionare în 1982. În 1973 își suține lucrarea de doctorat în filologie cu teza "Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc". Prieten de o viață cu Gheorghe Bulgăr și mai târziu - până la moarte - cu dramaturgul Dan Tărchilă. Este prezent în: Ion Minulescu, Tudor Arghezi, V. Demetrius, Ion Caraion. Rainer Maria Rilke - Rodin; Eminescu
Emil Manu () [Corola-website/Science/321565_a_322894]
-
Există o școală medie politehnică, o școală de muzică și una de medicină, în care învață peste 2 mii de persoane. Institutul pedagogic de Stat „Alecu Russo” la care își făceau studiile peste 6500 de studenți, avea numai patru facultăți: filologie, științe fizico-matematice, limbi străine și pedagogie. Până în 1969 suprafața fondului fondul locativ a crescut de 6,4 ori în comparație cu anul 1945. La periferia orașului cresc cartierele Jubliar și Comsomolist cu blocuri de 4 - 5 etaje. În jurul orașului se formează o
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Tibet a întocmit primul dicționar tibetano-sanscrito-englez. În 8 ianuarie 1849 colegiul a fost devastat și distrus de revoluționarii români conduși de Ioan Axente Sever. De la înființare și până în 1859 Colegiul a fost considerat instituție de rang academic cu trei facultăți: filologie, drept, teologie. După mutarea facultăților la Cluj în 1869, respectiv 1895, Colegiul Bethlen Gábor a fost considerat gimnaziu superior, în cadrul căruia din 1858 a funcționat și școala normală. În 1948, în urma naționalizării, colegiul și-a pierdut domeniile și baza materială
Colegiul Național Bethlen din Aiud () [Corola-website/Science/321715_a_323044]