8,564 matches
-
vita pastorale nella poesia romena cu o prefață de Giulio Bertoni, Roma, 1936. O lucrare de interes general a aceluiași autor; Folclorul. Cum trebuie înțeles, București, 1937, a apărut în același an la București, și în traducere franceză. Tache Papahagi Folclorul romanic și cel latin, București, 1923; idem, Folclor român comparat, București, 1929 ; idem, Aromînii, sinteză etnografică, istorică și filologică, București, 1932 (primele două lucrări ale lui Papahagi au rămas litografiate) ; Marcu Beza, Paganism in Rumanian Folklore, London, 1928 ; Adolf Schullerus
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de Giulio Bertoni, Roma, 1936. O lucrare de interes general a aceluiași autor; Folclorul. Cum trebuie înțeles, București, 1937, a apărut în același an la București, și în traducere franceză. Tache Papahagi Folclorul romanic și cel latin, București, 1923; idem, Folclor român comparat, București, 1929 ; idem, Aromînii, sinteză etnografică, istorică și filologică, București, 1932 (primele două lucrări ale lui Papahagi au rămas litografiate) ; Marcu Beza, Paganism in Rumanian Folklore, London, 1928 ; Adolf Schullerus, Verzeichnis der rumănischen Mărchen und Mărchen Varianten. Nach
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Btudes Roumaines. Paris, 1954 ; Petru Caraman, Considerații critice asupra genezei si răspîndirii baladei Meșterului Manole în Balcani, în Buletinul Institutului de Filologie Română, Iași, voi. l, 1934 ; v. și un art. despre balada Cîntecul lui Marcoș-Pașa în Anuarul Arhivei de folclor, voi. 1-2, București, 1932-1933 : Liviu Rusu, Le sens de l'existence dans la poesie populaire roumaine, Paris, 1935 ; ed. a Il-a, revăzută, în românește, București, 1967 ; Al. Dima Conceptul de artă populară, București, 1939, o lucrare de sinteză, estetică
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
folcloristică ; idem, Zăcăminte folcloristice în poezia noastră contemporană, București, 1936, prima încercare amplă de urmărire a acestor influențe (pe aceeași temă, vezi Ion Rotaru, Eminescu și poezia populară, București, 1965) ; Mircea Eliade, Comentarii la "Meșterul Manole", București, 1943 ; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1947, idem, Balada populară rn-m'~nd, București, 1966 ; C. I. Gtilian, Sensul vieții in folclorul românesc, București, 1957 ; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965 ; Mihai Pop, îndreptar pentru culegerea folclorului, București, 1967, ea și capitolul despre folclor in Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
acestor influențe (pe aceeași temă, vezi Ion Rotaru, Eminescu și poezia populară, București, 1965) ; Mircea Eliade, Comentarii la "Meșterul Manole", București, 1943 ; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1947, idem, Balada populară rn-m'~nd, București, 1966 ; C. I. Gtilian, Sensul vieții in folclorul românesc, București, 1957 ; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965 ; Mihai Pop, îndreptar pentru culegerea folclorului, București, 1967, ea și capitolul despre folclor in Istoria literaturii romane, voi. I, București, 1962. Dintre lucrările bibliografice menționăm : C. T. Niculescu-Varone, Bibliografia poeziei noastre populare
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Eliade, Comentarii la "Meșterul Manole", București, 1943 ; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1947, idem, Balada populară rn-m'~nd, București, 1966 ; C. I. Gtilian, Sensul vieții in folclorul românesc, București, 1957 ; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965 ; Mihai Pop, îndreptar pentru culegerea folclorului, București, 1967, ea și capitolul despre folclor in Istoria literaturii romane, voi. I, București, 1962. Dintre lucrările bibliografice menționăm : C. T. Niculescu-Varone, Bibliografia poeziei noastre populare 1330-1935, București, 1936 ; Ion Breazu, Folclorul în revistele "Familia" și "Șezătoarea", Sibiu, 1945; bibliografiile publicate
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1947, idem, Balada populară rn-m'~nd, București, 1966 ; C. I. Gtilian, Sensul vieții in folclorul românesc, București, 1957 ; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965 ; Mihai Pop, îndreptar pentru culegerea folclorului, București, 1967, ea și capitolul despre folclor in Istoria literaturii romane, voi. I, București, 1962. Dintre lucrările bibliografice menționăm : C. T. Niculescu-Varone, Bibliografia poeziei noastre populare 1330-1935, București, 1936 ; Ion Breazu, Folclorul în revistele "Familia" și "Șezătoarea", Sibiu, 1945; bibliografiile publicate de Ion Mușlea în Anuarul Arhivei de
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Estetica basmului, București, 1965 ; Mihai Pop, îndreptar pentru culegerea folclorului, București, 1967, ea și capitolul despre folclor in Istoria literaturii romane, voi. I, București, 1962. Dintre lucrările bibliografice menționăm : C. T. Niculescu-Varone, Bibliografia poeziei noastre populare 1330-1935, București, 1936 ; Ion Breazu, Folclorul în revistele "Familia" și "Șezătoarea", Sibiu, 1945; bibliografiile publicate de Ion Mușlea în Anuarul Arhivei de folclor și, începînd cu 1956, în Revista de folclor; Adrian Fochi, froiect pentru bibliografia generală a folclorului român, în Revista de folclor, 1960, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
in Istoria literaturii romane, voi. I, București, 1962. Dintre lucrările bibliografice menționăm : C. T. Niculescu-Varone, Bibliografia poeziei noastre populare 1330-1935, București, 1936 ; Ion Breazu, Folclorul în revistele "Familia" și "Șezătoarea", Sibiu, 1945; bibliografiile publicate de Ion Mușlea în Anuarul Arhivei de folclor și, începînd cu 1956, în Revista de folclor; Adrian Fochi, froiect pentru bibliografia generală a folclorului român, în Revista de folclor, 1960, nr. l-2 ; C. Bărbulescu, Catalogul poeziei populare românești (Note preliminarii), în Revista de folclor, 1960, nr. l-
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Dintre lucrările bibliografice menționăm : C. T. Niculescu-Varone, Bibliografia poeziei noastre populare 1330-1935, București, 1936 ; Ion Breazu, Folclorul în revistele "Familia" și "Șezătoarea", Sibiu, 1945; bibliografiile publicate de Ion Mușlea în Anuarul Arhivei de folclor și, începînd cu 1956, în Revista de folclor; Adrian Fochi, froiect pentru bibliografia generală a folclorului român, în Revista de folclor, 1960, nr. l-2 ; C. Bărbulescu, Catalogul poeziei populare românești (Note preliminarii), în Revista de folclor, 1960, nr. l-2. Integral, Revista de folclor si Studii și
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
noastre populare 1330-1935, București, 1936 ; Ion Breazu, Folclorul în revistele "Familia" și "Șezătoarea", Sibiu, 1945; bibliografiile publicate de Ion Mușlea în Anuarul Arhivei de folclor și, începînd cu 1956, în Revista de folclor; Adrian Fochi, froiect pentru bibliografia generală a folclorului român, în Revista de folclor, 1960, nr. l-2 ; C. Bărbulescu, Catalogul poeziei populare românești (Note preliminarii), în Revista de folclor, 1960, nr. l-2. Integral, Revista de folclor si Studii și cercetări de istorie literară și folclor, au publicat
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Ion Breazu, Folclorul în revistele "Familia" și "Șezătoarea", Sibiu, 1945; bibliografiile publicate de Ion Mușlea în Anuarul Arhivei de folclor și, începînd cu 1956, în Revista de folclor; Adrian Fochi, froiect pentru bibliografia generală a folclorului român, în Revista de folclor, 1960, nr. l-2 ; C. Bărbulescu, Catalogul poeziei populare românești (Note preliminarii), în Revista de folclor, 1960, nr. l-2. Integral, Revista de folclor si Studii și cercetări de istorie literară și folclor, au publicat studii și note bibliografice foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Anuarul Arhivei de folclor și, începînd cu 1956, în Revista de folclor; Adrian Fochi, froiect pentru bibliografia generală a folclorului român, în Revista de folclor, 1960, nr. l-2 ; C. Bărbulescu, Catalogul poeziei populare românești (Note preliminarii), în Revista de folclor, 1960, nr. l-2. Integral, Revista de folclor si Studii și cercetări de istorie literară și folclor, au publicat studii și note bibliografice foarte utile. (c) p. 79 Cf. si spiritualul volum al lui Rene Etiemble, €omparasion n'est pas
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
în Revista de folclor; Adrian Fochi, froiect pentru bibliografia generală a folclorului român, în Revista de folclor, 1960, nr. l-2 ; C. Bărbulescu, Catalogul poeziei populare românești (Note preliminarii), în Revista de folclor, 1960, nr. l-2. Integral, Revista de folclor si Studii și cercetări de istorie literară și folclor, au publicat studii și note bibliografice foarte utile. (c) p. 79 Cf. si spiritualul volum al lui Rene Etiemble, €omparasion n'est pas raison. La crise de la litterature comparee, Paris, 1963
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
generală a folclorului român, în Revista de folclor, 1960, nr. l-2 ; C. Bărbulescu, Catalogul poeziei populare românești (Note preliminarii), în Revista de folclor, 1960, nr. l-2. Integral, Revista de folclor si Studii și cercetări de istorie literară și folclor, au publicat studii și note bibliografice foarte utile. (c) p. 79 Cf. si spiritualul volum al lui Rene Etiemble, €omparasion n'est pas raison. La crise de la litterature comparee, Paris, 1963, care militează pentru "deseuropenizarea" literaturii comparate si pentru studierea
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Cercetările românești au început în 19b4, din inițiativa lui Al. Rosetti, Tudor Vianu și Mihai Pop, cînd a fost înființat Cercul de poetică al Academiei R.S.R., prin participarea benevolă a unor tineri cercetători de la Centrul de fonetică, de la Institutul de folclor al Academiei și de la Universitatea București. In ședințe aproximativ lunare, s-au ținut comunicări, urmate de discuții, realizîndu-se în bună măsură nu numai un contact mai strîns între lingviști, critici literari, folcloriști si matematicieni (mai ales Solomon Marcus), ci si
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
conjuncție copulativă cu sens general, alte elemente coordonatoare copulative au diverse valori semantice: - focalizantă: precum și; ca și; cât și; aceste elemente focalizează conjunctul pe care îl precedă: (91) Ion, Gheorghe, Dan, precum și Vasile au cântat pe scena Festivalului Național de folclor. - disociată și distributivă: și... și..., nici... nici..., atât... cât și... - aceste elemente determină o interpretare (lectură) disociată a conjuncților; prin urmare, ele nu sunt posibile dacă predicatul este unul colectiv sau reciproc: (92) a. *Și Ion, și Gheorghe au răpus
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
era ocupată de Armata Roșie, au fost organizate în stil sovietic, cu un candidat ce trebuia ales triumfal. Ele au fost complet contrafăcute. Într-o țară a cărei cultură era dominată ancestral de sentimentul antirusesc atestat de două secole de folclor și ai cărei țărani au fost forțați să-și vândă vitele sovieticilor pentru simple hârtii, cum ar fi putut embrionarul partid comunist, adus de tancurile Armatei Roșii, să câștige 90% din votul național în alegeri libere? Contextul geo-istoric al regimului
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Articolul 1 Se instituie, începînd cu data publicării în Monitorul Oficial a prezentei legi, "Timbrul folcloric " de 2 lei, în favoarea Institutului de etnografie și folclor al Academiei Române. Încasările vor fi folosite în exclusivitate pentru editarea "Discurilor - Document". Timbrul prevăzut la alin. 1 se va aplica pe fiecare bilet de spectacol vîndut la toate manifestările folclorice din țara și este inclus în prețul de vînzare al
LEGE Nr. 63 din 2 octombrie 1991 privind instituirea " Timbrului folcloric ". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107590_a_108919]
-
dacă are sau nu „inspirație” și mai ales dacă nu are, deoarece atunci se arată cu adevărat semnul profesionalismului autentic. Numai soldatul și ciobanul singuratic, sălbăticit de natură și de stricta apropiere a animalelor cântă când le este dor, născând folclorul oral și muzical; noi, scribii, spre deosebire de cei antici, babilonieni sau egipteni, consemnăm nu recoltele, birurile sau amenzile, ci „pictăm societatea și moravurile”, „purtăm o oglindă de-a lungul unui drum”, cum spunea postromanticul Stendhal sau, mai nou, Încercăm să plonjăm
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și a celei cosmologice. Theodor Codreanu le dă o replica pe cât de dârză pe atât de convingătoare, celor care contestă modernitatea lui Eminescu fixându-l în schema tradiționalistă. Hotărât lucru, poetul scrie modern: chiar și când apelează la formele folclorice ("folclor savant", zice G. Călinescu), și când recurge la "metrul antic". Împrospătarea formelor trebuie să vină din adâncul Ființei, nu prin împrumut sincronic. Formele particularizează, nu sunt universale: "Poziția lui Eminescu rezolvă cu suplețe relația dialectică de la național la universal. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
miză epistemică, nu picarescă, amintește de cea a lui Dante, însoțit de Virgiliu, prin Infern, Purgatoriu. Universul adâncurilor, în relatarea profesorului, e redat printr-un imaginar dens, compus din motive-clișeu, atribute imanente ale acestui spațiu, în mitologia biblică sau în folclor, printre care șobolanii, liliecii, făpturile demonice, în general, care alcătuiesc fauna trăind în preajma focului omniprezent, cu sensurile tradiționale, distrugător, dar și purificator, salvator etc. Amplul episod dantesc al romanului poate fi interpretat, în același timp, și ca un omagiu, indirect
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în lumea criticilor literari. Este instructivă această dezbatere pe seama unui personaj devenit omniprezent. Un alt motiv caragialian este "norocul", destinul, hazardul patronate de zeițe în mod special, credința în transcendența verticală, legătura cu divinitatea (p. 131). Motivul e prezent în folclor, e evocat de Eminescu în Luceafărul, în general, lumea (omul) se plânge de lipsa norocului, e pus în relație cu dragostea: "Și Caragiale se consideră un om fără noroc" (p. 132). Sunt citate cuvintele scriitorului: "...într-o bună zi Ecaterina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lor revenindu-le misiunea dificilă de a reabilita expresia literară care, după cel de-al doilea război, a fost ideologizată în mod abuziv. Autenticitatea interpretării fenomenului literar basarabean ține și de recunoașterea efortului scriitorilor din această generație. Să exemplificăm: influența folclorului asupra autorilor șaizeciști basarabeni poate fi "explicată" prin căutarea firescului și prin necesitatea de a corecta traiectoria expresiei artistice orientată spre domenii tot mai străine. Revolta împotriva artei ideologizate, precum și afirmarea culturii naționale pe fundalul internaționalismului sovietic sunt alte coordonate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de a fi o personalitate rezistentă prin cultura limbii și a poeziei sau un gazetar și tribun incomod pentru regimurile care s-au perindat la putere, ci, mai mult, a căutat să restaureze tezaurul arhaic al poporului său, "scormonind" în folclor cele mai frumoase cântece și idei. De aici Mihai Cimpoi va identifica în poezia și aforistica lui Vieru, existența unei veritabile fenomenologii a spiritului românesc. Stările liricii arhaice ale poetului vin din dureroasa sfâșiere geografică produsă de granița de pe Prut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]