5,879 matches
-
sunt de statut egal, și nu în orice ordine ierarhică ca în muzica vestică.-(Kubik 1999) Un guajeo este o melodie tipic-cubaneză ce cuprinde foarte mulți ostinati. Guajeo a fost cântat pentru prima data ca acompaniament la ansamblul unui cântec folcloric în gen changüí și cu muzică son. Guajeo este o componentă fundamentală a genului muzical salsa, și jazz latin. David Brackett (1999) definește riff-urile ca fraze scurte melodice, în timp ce Richard Middleton (1999) le definește ca figuri scurte ritmice, melodice, armonice
Ostinato () [Corola-website/Science/329975_a_331304]
-
impresionismului, devenind unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai modernismului. Szymanowski a dobândit un stil muzical propriu, foarte liric, sprijinit pe o orchestrație bogată și inovatoare. Timpul petrecut în Zakopane i-a influențat creația muzicală, introducând în muzică să motive folclorice poloneze, inclusiv din zonele Podhale și Kurpie.
Karol Szymanowski () [Corola-website/Science/328116_a_329445]
-
ani, refuzând orice colaborare ulterioară ca solist instrumentist cu ansambluri renumite din București ("Rapsodia Română", Ansamblul "Doina" al Armatei etc.) sau din țară, inclusiv turnee în străinătate. Traian Lăscuț-Făgărășanu a fost autorul a peste 20 de compoziții atât de inspirație folclorică (învârtite, hațegane, doine) cât și valsuri și romanțe, a cules și a promovat cântecele populare ardelenești și a fost recunoscut în toată țara ca fiind cel mai bun clarinetist al acestui gen de muzică. A avut numeroase înregistrări la radio
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
fiert, amestecat cu puțin zahăr. Aceste obiceiuri s-au păstrat până în preajma colectivizării satului din martie 1961, după care treptat au dispărut. Locul acestora a fost preluat de cinematograf întrucît tinerii din sat au cîștigat,la Gherla - în urma unui concurs folcloric din 1962 - un aparat de proiecție filme care a fost folosit până în anii "80. Putem spune că activitatea culturală a satului, după 1962, a gravitat în jurul acestui cinematograf, amplasat în incinta școlii. Particularitățile folclorice și tradițiile specifice Câmpiei Transilvaniei, zona
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
cîștigat,la Gherla - în urma unui concurs folcloric din 1962 - un aparat de proiecție filme care a fost folosit până în anii "80. Putem spune că activitatea culturală a satului, după 1962, a gravitat în jurul acestui cinematograf, amplasat în incinta școlii. Particularitățile folclorice și tradițiile specifice Câmpiei Transilvaniei, zona Aruncuta,Soporul de Câmpie,Frata etc. sunt descrise și explicate detaliat în corelație cu factorul istoric {cu referire și la perioada dacica } de către profesor Marta Alupului Rus { 1946 - 2005 }. Aceasta s-a născut și
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
vecin , respectiv Soporul de Câmpie, într-o perioadă în care folclorul din zona era bine conservat, astfel că în anul 1969,având la bază propria cercetare științifică { derulată în perioada 1965 - 1969 }, scrie o lucrare monumentala privind tradițiile și particularitățile folclorice ale zonei intitulată " Soporul de Câmpie : monografie folclorica ", lucrare publicată în 2012 de Fundația culturală "Vacante muzicale " din Piatră Neamț, Editura Capriccio Piatră Neamț ,ISBN -978-606-92873-47. De-a lungul timpului populația satului Aruncuta a evoluat astfel: Conform " Recesământul general al
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
în care folclorul din zona era bine conservat, astfel că în anul 1969,având la bază propria cercetare științifică { derulată în perioada 1965 - 1969 }, scrie o lucrare monumentala privind tradițiile și particularitățile folclorice ale zonei intitulată " Soporul de Câmpie : monografie folclorica ", lucrare publicată în 2012 de Fundația culturală "Vacante muzicale " din Piatră Neamț, Editura Capriccio Piatră Neamț ,ISBN -978-606-92873-47. De-a lungul timpului populația satului Aruncuta a evoluat astfel: Conform " Recesământul general al populației", editat de Institutul Central de Statistică București
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
Sabados, Iulian Mihu, etc. Pentru Compania de dans Contemp a semnat regia și coregrafia a peste 20 de spectacole de muzică românească și străină în țară și străinătate,printre care: Nisipuri mișcătoare, Ison ÎI - Muzică: Ștefan Niculescu; Seară latină - Colaj Folcloric; O ceașcă de fericire - Muzică: Tom Ze; Fereastră roz - Muzică: K. Jarete; Zi noapte zi - Chopin Virtual, Muzica: Adrian Enescu; Întâlniri ratate - Muzică etno; Tango 1930 - Muzică: Dinu Vasile Moscopol; Nopți Chiliene - Muzică: Folclor Chilian; La douășpe trecute fix - Muzică
Adina Cezar () [Corola-website/Science/328318_a_329647]
-
tinerii patrioți apar ca niște distorsii spectrale. Dar emfaza dialogului explicativo-speculativ și a manierei declamatorii a actorilor curmă, curând, fiorul. Filmul devine o lungă înșiruire de festivități, discursuri, cântece patriotice și baluri, întreruptă, din când în când, de superbe piese folclorice în interpretarea Sofiei Vicoveanca. Protagonistul e frumos și rece ca un arhanghel, iar Toma Caragiu zugrăvește un obtuz comisar de poliție habsburgic. Secv. rapel: hora din Stupca, explozie de energie populară spartă de poterașii trimiși cu arcanul.”" Regizorul Gheorghe Vitanidis
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
nou, care își propunea să aibă o extensie teritorială depășind limitele Gorjului - stilul „orășenesc”. Lăutarii l-au luat drept exemplu și au început să adopte cu curaj în propria lor muzică melodii, formule melodico-ritmice și ornamentale și armonii de ansamblu folcloric. Precum în celelalte zone ale Olteniei și ale Munteniei, cele mai vechi cântece din Gorj sunt cântecele epice bătrânești, cunoscute ca balade. Deși în literatura română baladele cunosc mii de subiecte și teme, în localitățile gorjene se regăsesc doar câteva
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
găsindu-se astfel „Cântecul lui Iovan-Iorgovan”. Dintre vechile balade, păstrătoare ale elementului eroico-fantastic, cu atmosferă de basm, se regăsește și varianta „Șarpele și voinicu”. Această baladă, cunoscută ca „Șarpele”, este foarte răspândită în sudul României, mai cu seamă în zona folclorică Vlașca-Teleorman. Numeroase și frecvent cântate până către mijlocul secolului al XX-lea la nunțile sătești, astăzi baladele s-au fărâmițat ori au dispărut de tot. Ele reprezintă niște „relicve” ale celor interpretate la curțile medievale. Ele se aseamănă cu doinele
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
a nunții. De foarte multe ori, în discursurile oficiale despre folclor, s-a afirmat că doina este genul muzical-poetic reprezentativ pentru cultura populară din Gorj. Aici doina nu s-a lăsat influențată de versiunile folclorizate ale comuniștilor prin imensele ansambluri folclorice, ea a rămas vie, purtată de lăutari și de rapsozi. Aceștia o execută în timpul oricăror petreceri populare în care participanții sunt adunați în jurul unei mese. Textele doinelor vechi din Gorj ilustrează mai alese teme de dragoste. Aceste texte au, în
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
restaurantele de lux din orașul Târgu Jiu. Jocurile au muzici destul de amestecate. Unele păstrează o amprentă gorjenească netă, altele resimt pe de o parte influența muzicilor din provinciile apropiate - Banat, Muntenia - pe de altă parte influența muzicii promovate de ansamblurile folclorice. În ele, lăutarii inovează și improvizează viguros și în deplină libertate. În primul rând, ei lărgesc și flexibilizează structura secțiunilor, care pe traseul discursului muzical reapar în forme mereu înnoite; în al doilea rând, ei extind forma globală a pieselor
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
„Fata căpitanului” este o nuvela de inspirație folclorică a lui Mircea Eliade. Ea a fost scrisă în iulie 1955 la Casa Gabriella din Ascona (Elveția) și publicată în anul 1963 în volumul "Nuvele", tipărit de Cercul de Studii «Destin» din Madrid. Nuvela a fost inclusă apoi în volumul
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
și nu în pilde. Discuția dintre cei doi decurge paralel, fiecare dintre ei neînțelegând ce povestește celălalt. Agripina cade pradă unei fantezii livrești și îi spune băiatului că i-ar fi putut revela sensul existenței lui "„nedesprinse încă din fabulosul folcloric”". Ea consideră că i-a fost revelată numai ei o taină printr-un har și a trebuit să fie pedepsită din acest motiv, fiind lăsată repetentă. Fata consideră că întâlnirea ei cu Brânduș este „ceva fantastic”, „o aventură extraordinară” prin
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de un fantastic de origine folclorică, ce încorporează elemente mitice și religioase. Academicianul Eugen Simion considera „Fata căpitanului” ca fiind o povestire admirabilă, situând-o în linia fantasticului folcloric, dezvoltat de autor mai întâi în nuvela "Domnișoara Christina" (1936). Nuvela conține multe asemănări, potrivit lui Ali Shehzad
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de un fantastic de origine folclorică, ce încorporează elemente mitice și religioase. Academicianul Eugen Simion considera „Fata căpitanului” ca fiind o povestire admirabilă, situând-o în linia fantasticului folcloric, dezvoltat de autor mai întâi în nuvela "Domnișoara Christina" (1936). Nuvela conține multe asemănări, potrivit lui Ali Shehzad Zaidi, profesor la State University of New York, atât cu romanul omonim al lui Pușkin, cât și cu poezia mistică a lui Hafiz. Astfel
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
libere și la asimilarea principiilor divine și o recunoaștere a dominației spiritului asupra gloriei lumești trecătoare. Gradul ridicat de teoretizare al nuvelei a atras și unele critici. Profesorul Sorin Alexandrescu considera că ea "„părăsește tiparele nuvelei fantastice, în ciuda unor elemente folclorice și lirice atractive”", nefiind susținută de o structură epică complexă și de un sistem de evenimente „incomprehensibile”. De asemenea, criticul Alex. Ștefănescu a afirmat că nuvela „Fata căpitanului” este mai puțin inteligibilă, în timp ce filologul Mihai Gheorghiu considera că nuvela nu
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
Dumnezeu. În anul 2005 este distins cu medalia „Pro Orăștie”. A colaborat cu prestigioși muzicieni precum: Filaret Barbu, Nicolae Kirculescu, D. D. Botez, I. D. Chirescu, Marius Cuteanu, Dumitru Jompan etc. Aproximativ 35 de compoziții, pentru cor, dintre care: Prelucrări folclorice; Zece suite corale (fiecare suită conține patru piese corale): Alte prelucrări folclorice: „Lele de la Orăștie”, „Pe din jos de Orăștie”, „Căciula” etc. Prelucrări religioase (aproximativ 30) dintre care: „Priceasna slăbănogului”, „Dragostea”, „O, Măicuță Sfântă”, „Spre Emaus”, „Din mormântu-ntunecat”, „Ridicat-am
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
cu prestigioși muzicieni precum: Filaret Barbu, Nicolae Kirculescu, D. D. Botez, I. D. Chirescu, Marius Cuteanu, Dumitru Jompan etc. Aproximativ 35 de compoziții, pentru cor, dintre care: Prelucrări folclorice; Zece suite corale (fiecare suită conține patru piese corale): Alte prelucrări folclorice: „Lele de la Orăștie”, „Pe din jos de Orăștie”, „Căciula” etc. Prelucrări religioase (aproximativ 30) dintre care: „Priceasna slăbănogului”, „Dragostea”, „O, Măicuță Sfântă”, „Spre Emaus”, „Din mormântu-ntunecat”, „Ridicat-am ochii mei la ceruri”, „Nădejdea mea”, „Troparul Bobotezei”, „Troparul Crucii”, diferite ectenii
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
actualmente Muzeul Etnografic), Biserica Sfânta Paraschiva, conacul Pamoutsoglou, mahalaua Șacal (cartierul turc Τσακάλ Μαχαλάς) ș.a. Manifestarea culturală cu cea mai mare popularitate este Carnavalul dinaintea Postului Paștilor, cu obiceiuri tradiționale, care culminează cu o paradă de care alegorice și măști folclorice. În ziua de Lăsatul Secului (Καθαρά Δευτέρα), obiceiul înălțării zmeielor atrage numeroși vizitatori din împrejurimi, cărora li se oferă o mâncare de fasole tradițională (φασολάδα) gătită în piața centrală a satului, pe tot timpul nopții precedente, într-un ceaun imens
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
Democritia" (în cinstea filosofului antic Democrit), cu seri culturale, spectacole teatrale și muzicale, întreceri sportive ș.a. În noaptea cu lună plină care se întâmplă să cadă în această perioadă, parcul arheologic rămâne deschis până în zori și se organizează o serbare folclorică. Festivalul culminează cu sărbătorirea hramului Bisericii Sfânta Paraschiva (pe 25 august, în ajun). Turismul estival se concentrează mai ales în zona litorală. Plajele cele mai frecventate sunt cele din satele: Skala Avdiron, Ai Yianni (Lefkippos), Porto Lagos, Mandra și Myrodato
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film de la momentul lansării filmului au apreciat fantezia creației și umorul lui Gopo. Într-un articol din 1965 publicat în „România literară”, Eugen Atanasiu remarca umorul de esență folclorică care leagă basmul lui Creangă de filmul lui Gopo, fără a altera nici basmul, nici direcția fundamentală a fanteziei comice. Dana Duma considera că ecranizarea acestui basm i-a solicitat cel mai mult imaginația lui Gopo. În lucrarea "„Istoria filmului
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
perioada liceului între anii 1978-1981 urmează cursurile școlii populare de Artă din Satu Mare (secția canto popular), obținînd diploma de interpret muzică populară. În anul 1998 devine profesor la catedra de folclor a Clubului Elevilor din Negrești Oaș, unde înființează Ansamblul Folcloric „Sânzienele” din Negrești Oaș, un ansamblu de copii și tineri, reprezentant al zonei etnografice Țara Oașului, printre membrii ansamblului se numără: E.S. Ionuț Silaghi de Oaș, Cristian Enache, Ionuț Tripon, Eugen Tripon, etc. Tot din anul 1998, începe colaborarea cu
Maria Tripon () [Corola-website/Science/330698_a_332027]
-
Cristian Enache, Ionuț Tripon, Eugen Tripon, etc. Tot din anul 1998, începe colaborarea cu Casa de Cultură a orașului Negrești Oaș în calitate de interpret vocal, iar din anul 2004 conduce activitatea artistică al celui mai prestigios ansamblu din Țara Oașului Ansamblul Folcloric Oașul Negrești Oaș În anul 2008 a fost actriță în filmul „Trupa de show” alături de Jean Constantin, Daniela Vitcu-Hanțiu, Nelu Bălășoiu, Florin Pretorian, Radu Niculescu, Nidia Moculescu, Eugen Ungureanu, Ileana Șipoteanu, Camelia Clavac, Alexandru Jula. Regia filmului a fost semnată
Maria Tripon () [Corola-website/Science/330698_a_332027]