5,845 matches
-
la români, Saeculum I.O., București Pamfile, Tudor, 1999, Boli și leacuri la oameni, vite și păsări, după datinile și credințele poporului român, Saeculum I.O., București Pamfile, Tudor, 2006, Mitologia poporului român, Vestala, București Papahagi, Tache, 1979, Mic dicționar folcloric, Minerva, București Park, George, 1967, „Divination and Its Social Context”, În John Middleton (coord.), Magic, Witchcraft and Curing, The National History Press, New York Păun, Radu, 2007, „Scenă și simbol: reprezentații ale puterii În Vechiul Regim românesc”, În Constanța Vintilă-Ghițulescu, Maria
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Japonia etc. M. a recurs la culegeri de folclor editate în diferite limbi, dar nu a dat simple traduceri, ci a repovestit expresiv, într-o formă accesibilă, menită să fie familiară publicului căruia i s-a adresat, motivele și temele folclorice selectate. Este și autorul unor piese de teatru - Sperietoarea veselă (1947), Sfânta Jane (1949) - reprezentate, dar needitate în volum. A scris și câteva scenarii de film documentar: Centenarul Teatrului Național „I.L. Caragiale” (1952), Bogății ascunse (1953), Cantemiriștii (1958). Împreună cu Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
Bacovia. P.-P. este însă, în primul rând, un eminescianizant. Lirismul lui, în care răzbate sunetul pur al ingenuității, cuprinde totuși atâta autentică simțire, câtă să nu facă din el un searbăd epigon. Versurile erotice, în care se percep inflexiuni folclorice, capătă uneori tonalitatea idilelor lui G. Coșbuc. E poezia de factură intimistă a unui confesiv, nu lipsit cu totul de umor și nici de autoironie. Alteori, aplecându-se spre necazurile altora, întristatul nu se mai abandonează doar propriilor pătimiri. Deși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
de istorie și teorie literară” (1974-1979). După 1990 a fost, între altele, președintele Partidului Pensionarilor. A editat și prefațat numeroase ediții ale unor scriitori precum A. Bădăuță, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Al. O. Teodoreanu ș.a., a alcătuit antologii de specii folclorice (proverbe, poezii etc.), de reportaje, literatură pentru copii. Colaborează cu articole, studii, cronici la „Analele Academiei Române”, „Cronica”, „Argeș”, „Familia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. Unele contribuții le-a semnat cu pseudonimele George M. Berger, G. Bilca, M. George, Radu Mavrodin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
sale, de preferință filosofice, chiar și scrierile lui David Strauss, susținătorul tezei că persoana și faptele lui Iisus sunt plăsmuiri mitice. Mama, Ana (n. Moga), tot dintr-o familie preoțească, de origine aromână, compensa puțina instrucție școlară cu bogate cunoștințe folclorice. Viitorul poet a început să vorbească abia la patru ani și n-a reușit niciodată să pronunțe ușor consoana r. Cursul primar îl începe în satul natal (1901), continuând la școala săsească din Sebeș (1902-1905). Urmează apoi Liceul „Andrei Șaguna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
fără a schița o narație a ei. Lirica lui B. conține, drept urmare, întotdeauna, ecouri epice îndepărtate, istorisește experiențe existențiale, sub formă de „basm” sau parabolă, lăsând dicțiunii principala funcție metaforică și reducând la minimum descripția. Din cauză că utilizează copios zăcăminte imaginative folclorice, credințe obscure, reminiscențe ale unor practici magice străvechi, în ciuda subiectivității extreme, poezia lui dă o impresie stranie de obiectivitate. Deformarea fabulatorie a realității trimite la reprezentări colective persistente, de unde senzația că relevă o natură veritabilă, profundă, esențială, a lucrurilor, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
copilărească; singularitatea, împinsă până la bizarerie, izbutește astfel să împrumute aspectul anonim al creației populare și nota ei națională atât de pregnantă. Din aliajul rar de cultură solidă, sensibilitate metafizică și fond arhaic rural, B. plăsmuiește o mitologie curioasă. De esență folclorică, aceasta are o notă autohtonă, pronunțat ardelenească, dar rămâne, totuși, strict personală și aparține poetului și numai lui. Fauna pe care o instituie, unicorni fără glas, urși împărați, păsări prefăcute în oameni, greieri cu apucături popești, fete lunatice, șerpi domestici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
pățanie a diavolului din povestirea Calul dracului, al cărei comic reiese din discrepanța dintre aparența de fragilitate și epuizare a bătrânei cerșetoare și nebănuita ei "virilitate" care-l vlăguiește pe Prichindel. Sub învelișul incontestabil de onorabil al fantasticului de tip folcloric, textul caragialian dezvăluie o surprinzătoare scenă erotică 82, perfect camuflată prin metafora călătoriei nocturne, echivalenta mult mai subtilă a acrobațiilor din idila lui Stamate. Fragmentul următor este elocvent în acest sens: Baba, adică fata de-mpărat, or zâna, cum poftiți
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
autor de romane apreciate (Waltzing Matilda, The Man From Snowy River). Exagerarea poveștii „tufișului australian”, pe de o parte, și dezgustul față de acesta, pe de altă parte, tradițiile masculine ale acestuia, datează din timpul poetului Henry Lawson, unul dintre eroii folclorici ai țării, de la Începutul secolului al XX-lea. Acesta ura asprul gri-verzui al eucalipților, monotonia și situația deznădăjduită a provinciei. Un exemplu Îl constituie poezia Past Carin (Dincolo de păsare): Acum În sus și-n jos pe drumul maroniu Imensele ciori
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
trepte ale apusului, iar Dumnezeu umplu În urma lui, cu Întuneric, cupa imensă a haosului său, de la cele mai de jos adâncuri ale pământului până la marginile cele mai deasupra ale cerului... În această atmosferă de beatitudine asistăm la un splendid spectacol folcloric indonezian. Privind mișcările grațioase ale dansatoarele și vivacitatea dansatorilor, tematica variată și sugestivă, frumusețea costumelor, sunetele de o mare melodicitate ale instrumentelor gamelanului, de la cele șoptite, tremurătoare, cu iz melancolic, romantic, la tonurile Înalte, repezi pline de viață și optimism
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
stațiune climaterică, specializată În montaje electronice și Máctan, pe insula CĂbu, posedând 119 ha spații de depozitare operațional pe trei nivele. 804 În insula Luzon sunt munți spectaculoși, vulcani (Pinatubo, Taal), orașe coloniale, plaje frumoase (San Miguel, Matabungkay, Nasugbu), festivaluri folclorice (San Fernando); Laguna de Bay, Baguio, vulcanul Mayon, orezării În terase și așezări Banaue realizate de populația ifugos În câteva mii de ani, orașul Vigan cu cea mai bine păstrată arhitectură spaniolă (Catedrala din 1691), Mindanao cu arealele Davon, stațiuni
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
este o descriere a luptei Între creștini și păgâni, din care ieșeau victorioși cei dintâi. Tradiția teatrului popular sa păstrat nealterată, astfel că pe afișele teatrului din Manila sunt 633 trecute atât piese din repertoriul universal, alături de lucrări din fondul folcloric local. În apropierea Centrului Cultural se află moderna clădire a Teatrului de Artă Populară, beneficiind parțial de decorul lumii din afară, de cer, apă și mișcare, ca pe un fundal În permanentă mișcare. Teatrul Mitropolitan este amplasat Într-o frumoasă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
gust. Arta populară, de o mare varietate de la o regiune la alta, are ca dominantă ilustrarea legendelor, realizate În lemn, piatră, figuri de idoli, decorații zoomorfe cu șerpi, dragoni, păsări fantastice, transfigurate În imagini simbolice. Duminicile se desfășoară, aici, spectacole folclorice de dansuri și cântece, care aduc În fața sutelor de vizitatori frumusețea melosului popular filipinez din toate regiunile țării. Pașii ne duc pe urmele poetului Rizal, În cunoscutul parc ce-i poartă numele. Parcul adăpostește statuia eroului național Josă Rizal, cel
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
discretă vigoare, pe tema vicisitudinilor veacului: e, în fond, un răzvrătit, probabil împotriva unor nedreptăți - neprecizate expozitiv - ale istoriei și ale actualității (obiectul revoltei rămâne relativ nebulos, dar tensiunea „insurecției” verbale denotă un sentiment poetic real). În asemenea ocazii filonul folcloric și haloul euforic sunt absente, tonul e rece, deloc calofil, stilul frust, cumva căznit și, în pofida aparenței artificiului și a afectării, demersul liric respiră aerul autenticității. SCRIERI: Tăcerineprimite, pref. I. Negoițescu, București, 1968; Almar, București, 1970; Țara fântânilor, București, 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
ce pot fi realizate pentru a le pune în valoare și a le proteja; 5. atracții antropice - cu un număr însemnat de subcomponente între care uneori este greu de făcut o delimitare riguroasă: • atracții istorice • atracții culturale • obiective de interes folcloric • obiective de interes religios • obiective, instalații și echipamente sportive • centre de sănătate și tratament; • obiective specifice divertismentului • obiective specifice odihnei și recreerii • centre comerciale. Se poate face aceeași delimitare ca și în cazul atracțiilor naturale - aceste atracții antropice pot fi
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
divertismentului • obiective specifice odihnei și recreerii • centre comerciale. Se poate face aceeași delimitare ca și în cazul atracțiilor naturale - aceste atracții antropice pot fi privite ca potențial (obiective deja existente, mai ales în cazul obiectivelor de interes istoric, cultural, religios, folcloric) și ca amenajări specifice ce au fost sau pot fi realizate pentru a le pune în valoare și a le proteja. Diferența față de resursele naturale constă în faptul că resursele antropice sunt rezultatul unor activități de amenajare realizate în trecut
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
anumită măsură o laudă și o celebrare a acestei distribuții trienale a recompenselor, iar trăinicia concursului îi conferă, de fapt, autenticitate și sens Sărbătorii. Organizată, în principiu, o dată la douăzeci și cinci de ani la Vevey, aceasta nu este, așadar, o manifestare folclorică obișnuită, ci o ceremonie menită să îi recompenseze pe cei mai buni lucrătorii ai viei. Sărbătoarea glorifică "marele ciclu natural", "eterna întoarcere" a anotimpurilor cu tot cu muncile și recompensele pe care acestea le aduc celei mai nobile și mai vechi meserii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cât mai multe din valorile culturii populare, amenințate să se piardă pentru totdeauna, și își propunea să îi unească pe toți aceia care aveau astfel de preocupări. Într-un Apel adresat intelectualității satelor, viitorii colaboratori sunt invitați să culeagă producțiile folclorice direct de la sursă și să le noteze „întocmai cum le știe poporul”. Respectându-și cu fidelitate programul, Ș. avea să devină o publicație de prestigiu, cea mai valoroasă revistă de folclor care a apărut la noi, spre care nu o dată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
Dimitrie Dan, ardelenii Nicolae Spirlea și Vasile Sala, muntenii Christea N. Țapu, Simion Crainic, M. T. Adameșteanu, I. G. Bibicescu, oltenii Teodor Bălășel, I. N. Popescu, C. N. Mateescu ș.a. Cei mai mulți aveau nevoie de un îndreptar metodologic privind culegerea producțiilor folclorice. În sprijinul lor, Artur Gorovei publică, după Paul Sébillot, încă din primele numere, un amplu chestionar, structurat pe mai multe capitole, adaptat la realitățile culturii populare românești. Rubricile Ș. indică o tendință de sistematizare a materialului trimis spre tipărire, dovadă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
Mușlea, Noima variantelor din poezia populară, Crăciunul și cei trei crai de la răsărit de J. Urban Jarník, Începuturile cântecelor populare românești în relație cu începutul cântecelor populare italiene, grecești, portugheze ș.a. de Stanislav Prato. Lipsesc, de asemenea, cercetările asupra producțiilor folclorice coregrafice, iar asupra celor plastice apar numai sporadic. În Ș. s-a tipărit o cronică în care erau comentate evenimentele folcloristice mai deosebite, interne și internaționale, alături de medalioanele unor personalități ce au activat pe acest tărâm, după cum a fost asigurată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
motive și tehnici de versificație din poezia epocii. Sinceritatea exprimării și dramatismul nesofisticat conferă versului său o sobrietate tulburătoare, cu inflexiuni incantatorii. Spectrul tematic tradițional - poezie erotică, poezie patriotică și de război - este completat cu versurile „de la Canal”, de tip folcloric, care, compuse într-un registru grav, au circulat oral printre deținuții gulagurilor comuniste. Poezia postbelică semnată de C. capătă tente filosofice, exprimate prin metafore elocvente. C. este și autor de versuri pentru copii: Micul meu atlas (1976), Imn pentru flacăra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
aceleiași sensibilități rafinate prin studiu, pe tragicii greci, pe Villon, Shakespeare și Poe. Teatrul lui B., poetic prin excelență, încearcă o sinteză de mijloace expresive și de motive legate de destin, așa cum s-au fixat în tradiția europeană cultă și folclorică, modelul absolut fiind tragedia greacă. O excepție pare să fie Comedia fantasmelor, a cărei acțiune, plasată în Renașterea italiană, aduce în scenă câteva personaje nonfictive și obligă la o minimă concretizare realistă; dar nici aici nu e urmărită reconstituirea unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
1967, 14; Biberi, Eseuri, 154-183; Manolescu, Metamorfozele, 104-106; Piru, Panorama, 114; Mincu, Critice, I, 39-57, II, 165-174; Ștefănescu, Momente, 145-146, 151; Piru, Varia, II, 444-452; Tomuș, Istorie, 117-130; Mircea Eliade, De Zamolxis à Gengis-Khan, Paris, 1970, 225-226; Viorica Nișcov, Temelii folclorice și orizont european în literatura română, îngr. și pref. Ovidiu Papadima, București, 1971, 310-313; Ist. comp. Rom., 189-190; Rotaru, O ist., II, 561-566; Ist. teatr. Rom., III, 172-174, 482-484; Const. Ciopraga, Marginalii la poezia lui Dan Botta, CRC, 1974, 14
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Al. Onaciu, C. Morariu, Pamfile Grapini (traduceri), I. Pop-Reteganul, Emilia Lungu, Aron Densușianu. De peste Carpați sunt tipărite opere de V. Alecsandri, B. P. Hasdeu, I. Negruzzi, G. Crețeanu, Gr. H. Grandea, D. C. Ollănescu-Ascanio, Gr. N. Lazu. Un bogat material folcloric au publicat S. Fl. Marian (titularul rubricii „Datine și credințe populare”) și T. V. Păcățian. S-au tradus aici numeroși scriitori străini. P. Dulfu transpune fragmente din Euripide (Ifigenia în Aulida), I. N. Șuluțiu din Aug. von Kotzebue, iar I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285321_a_286650]
-
Orăscu, D. Teleor, M. Gregoriady de Bonacchi, foarte adesea G. Coșbuc și, la începutul carierei literare, viitorul nuvelist I. Al. Brătescu-Voinești. D. Teleor și D. R. Rosetti-Max erau prezenți cu schițe și nuvele umoristice, iar G. I. Pitiș cu material folcloric. Se reproduc și basmele populare ale lui Petre Ispirescu. Din 1892, Nicolae Petrașcu a redactat o cronică literară, accidental intră în sumar și N. Iorga, cu o recenzie despre Al. Vlahuță, și deseori, spre sfârșitul secolului, se manifestă cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]