7,586 matches
-
unei ere burgheze ?i nu declinul ei. �nfr�ngerea din 1918 a pus cap?ț unei ordini politice �n care cea mai mare parte a inteligen?iei germane se temea mai pu?în de transformarea c�ț de dispari?ia fundamentelor culturale ?i sociale. Astfel, este semnificativ faptul c? opera lui Ț�nnies nu-?i �ncepe carieră intelectual? Problematică exprim? destul de bine nelini?tea german? �n fă?a proceselor de ra?ionalizare care au afectat societ??ile moderne ?i au pus
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1959; Revue fran�aise de sociologie (Stoetzel) ?i Archives europ�ennes de sociologie (Aron, de Dampierre) �n 1960 � �n sf�r?it, fondarea Societ??îi Franceze de Sociologie (care ia locul Institutului Francez de Sociologie), �n 1962, dau disciplinei solide fundamente institu?ionale. �n acela?i timp, cercetarea se diversific? ?i se dezvolt? rapid. Se creeaz? numeroase echipe �n cadrul CES (CNRS) sau �n cadrul EPHE care atac? noi c�mpuri: lumea rural? (Mendras, 1967b), educa?ia ?i �nv???m�ntul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1968, existau deja 26 de centre de cercetare, cu 282 de cercet?tori ?i auxiliari [63]). Totu?i, bilan?ul acestui deceniu r?m�ne slab: sociologia a utilizat, cu certitudine, oportunit??ile oferite pentru a se dota cu un fundament institu?ional indispensabil, dar nu a ajuns (dorea cu adev?raț?) s? se impun? că o ?tiin?? care ajut? decizia, a?a cum i se cerea, nu f?r? ambiguit??i [49]. Un empirism conjunctural Activitatea sociologiei franceze din aceast
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dezv?luie neputin?a unui sistem normativ care nu poate postula �n acela?i timp ?i caracterul institu?ionalizat ?i capacitatea de a se regla singure a conduitelor �n condi?îi diverse ?i schimb?toare. Homans propune sociologiei s? afle fundamentele �infra-institu?ionale� ale conduitelor, �n cadrul unei concep?îi utilitariste a comportamentului uman, inspirat? de economia clasic? ?i de behaviorism (Skinner). Teoria schimbului social (1961,1962) reduce realitatea social? la tranzac?îi �ntre indivizii care fac calcule ra?ionale ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tenitor al �?colii de la Frankfurt�, J�rgen Habermas [a c?rui controvers? cu neoparsonsianul Luhmann (1971) a r?mas faimoas?] renun?? la critică neomarxist? a �ra?iunii instrumentale� pentru a c?uta, �n lumină sociologilor clasici cei mai diver?i, fundamentele langajiere ale comunic?rîi intersubiective f?r? de care nu ar exista ac?iunea social? (1981). �n Italia, unde sociologia este recunoscut? ?i �nv??at?, temele de cercetare s�nt str�ns legate de evolu?ia politic? ?i de problemele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Din bogata categorie de surse referențiale antice pot fi enumerate: îndrumările morale lăsate de faraoni fiilor lor, codul de legi al lui Hammurabi, "Analectele" lui Confucius, criteriile de evaluare a conduitelor și performanțelor funcționarilor publici chinezi, scrierile filozofilor greci despre fundamentele legale și morale ale sistemului politic, economic sau social și, nu în ultimul rând, formularea unor principii de management responsabil social în actul de guvernare, în administrație și în afaceri, a căror validitate a fost reiterată de secolele care au
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ghildele și breslele. Mare parte din aceste organizații își elaborează și se conduc după coduri profesional-etice proprii. Perenitatea ideilor și standardele cu valoare normativă formulate de filozofii, moraliștii și liderii religioși contemporani acelor vremuri fac din Evul Mediu și Renaștere fundamente pentru orientările viitoarei culturi iudeo-creștine și ale eticii muncii, comune atât Europei, cât și Americii de mai târziu. 1.1.3. Societatea capitalistă Câteva dintre fenomenele socio-economice care debutează în capitalism vor marca istoric evoluția și progresul societății. Apar doctrine
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
financiar și pe o nouă treaptă a lui a avea. Poziționarea educației moderne pe pregătirea tinerilor pentru intrarea în lumea informației informatizate și a economiei bazată pe cunoștințe nu este greșită, ci doar fără consistență teleologică. Fără inițierea tinerilor în fundamentele axiologice sunt șanse mari ca viitorii experți să-și rătăcească cunoștințele în problematizări false sau, și mai grav, dăunătoare umanității. Iată unde ne poate duce lipsa de congruență cu valorile generic umane. Un sondaj realizat de Muzeul de Știință din
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
organizațională etică Etica afacerii este inextricabil legată de cultura organizațională. Cultura organizațională reprezintă totalitatea simbolurilor, convingerilor, atitudinilor și modelelor de comportament învățat, produs și recreat de membrii organizaționali și care se reflectă obiectual în bunuri și în relaționarea cu exteriorul. Fundamente definitorii pentru cultura organizațională, în genere, sunt considerate a fi: filozofia/viziunea organizației, regulile de comportament, normele și valorile. Aceste atribute ar putea induce ideea că etica afacerii și cultura organizațională sunt unul și același lucru. În realitate, nu numai
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
interesați de afacere. Argumentul moral, asemănător cu perspectiva cetățeniei corporatiste, este cunoscut în literatura de specialitate și ca management normativ al stakeholder-ilor (Donaldson & Preston, 1995; Jones & Wicks, 1999). Pentru a fi fezabile și eficiente, codurile etice au nevoie de un fundament și de câteva condiții cadru de desfășurare, cunoscute sub denumirea de "infrastructură etică". 3.3.2. Construcția unei infrastructuri organizaționale etice Infrastructura etică reprezintă ansamblul de elemente ori relații socioeconomice, interconectate și interdependente, care condiționează sau determină, îmbunătățește și consolidează
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
aceleași oportunități ca și comunitățile bogate; (2) abordarea centrată pe programe subliniază cooperarea dintre comunitățile sărace și cei care dețin resursele guvernele sau corporațiile pentru promovarea unor programe de ajutorare a persoanelor din comunitățile sărace. Aceste două abordări își au fundamentele în două teorii diferite asupra societății. Prima teorie consideră că societatea este împărțită între bogați și săraci și le cere celor din urmă să se organizeze pentru a contracara puterea politică sporită a celor avuți. Fără a ilustra neapărat această
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
distribuie și protejează aceste sisteme din care fac parte și procesele democratice deliberative asupra echității distribuției depinde asigurarea supraviețuirii speciei umane. Sustenabilitatea dezvoltării durabile implică reproiectarea modelelor de a trăi, de a munci și de a fi ale omului pe fundamentele unei etici holistice. Deși după primii zece ani de la Conferința de la Rio, rezultatele erau dramatice și, cu toate că Agenda 21 Locală a rămas în mod clar, în ceea ce privește gradul de răspândire și succesele repurtate, în urma așteptărilor inițiale, această mișcare a început să
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în seama unor decizii politice bazate pe criterii de performanță financiară sau interese conjuncturale. Socrates a ilustrat exemplar faptul că funcția principală a științei este aceea de a contribui la calitatea dezbaterilor în societate, precum și rolul ei de furnizor pentru fundamente argumentative și principii generale: esența și conceptele. Mimarea deciziei publice prin consultarea "științifică" a unui eșantion de cetățeni nu conferă substanța deliberativă programelor de dezvoltare a tendințelor de cercetare. "Democratizarea" cunoașterii și tehnologiei nu semnifică renunțarea la control și profituri
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de "parte interesată" de afacere. Companiile multinaționale au câștigat supremația din punct de vedere economic și au devenit incontrolabile, instituțiile internaționale guvernează politic lumea, iar societatea este setată pe valori consumatoriste. "Globalizarea" creată de acestea, pe lângă multiple beneficii a subminat fundamente, paradigme și idealuri sociale statuate illo tempore. Între statul, perceput ca inadecvat timpurilor, și companiile multinaționale, etichetate ca amorale și stimulatoare a darwinismului social, individul a simțit nevoia de a protesta social atunci când crede că îi sunt flagrant încălcate interesele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sistematizare a franciscanismului, instituind marea școală franciscană, mereu actuală care a evoluat și evoluează încă și în prezent. Dar important este să nu pierdem legătura între punctul de unde a pornit Sfântul Francisc și evoluția istorică. Punctul de pornire, care este fundamentul Regulei, este trăirea evangheliei după exemplul lui Cristos și în spiritul Sfântului Francisc, un spirit de iubire și de fraternitate, simplu, sărac și umil în suflet, cu dorința de a-i câștiga pe toți oamenii întru Domnul și în deplină
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
o străbătuse ea însăși, de la inhibițiile sale de gâsculiță neprihănită până la eliberarea totală, trecând prin etapa flirtului. Libertății sexuale și, în sens mai larg, libertății femeii pe care o întruchipează Simone de Beauvoir, scriitoarea îi conferă, odată cu Al doilea sex, fundamentele sale teoretice, soclul său filozofic. Această luare de poziție nu este agreată de toată lumea. Departe de asta. Primirea rezervată de care are parte lucrarea în 1949 este aproape unanimă. De la dreapta la stânga comunistă, ea șochează, dezgustă, indignează. Simonei de Beauvoir
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
evoluție, nu brutală și bruscă, ci tăcută și lentă, prin faptul că, încet-încet, căsătoria pe baza afinităților a câștigat teren în defavoarea căsătoriei din interes. În secolul al XIX-lea, vârstă a romantismului, dragostea s-a impus drept noul soclu, drept fundamentul modern al cuplului, căsătoriei și familiei. Însă asta nu e totul. În același timp, în secolul al XIX-lea, apoi în secolul XX, dorința și sexualitatea au început să se elibereze din strânsoarea menghinei de interdicții, a gangei de tabuuri
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
vârstnice în funcție de mediul de rezidență. 4. Cercetarea patologiei specifice a femeilor vârstnice. 5. Elaborarea recomandărilor pentru intervenție și asistență în scopul ameliorării stării sănătății femeilor după vârsta de 60 de ani în Republica Moldova. Suportul metodologic și teoretico-științific Studiul are ca fundament principiul asigurării accesului populației vârstnice la serviciile medicale și sociale prin utilizarea conștientă, explicită și judicioasă a celor mai valide dovezi în adoptarea deciziilor. În acest scop, s-au folosit următoarele metode de cercetare: istorică, statistică, matematică, sociologică, interviul standard
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
funcționarilor publici să fie responsabili pentru acțiunile întreprinse, să elaboreze legi clare, transparente și pe înțelesul cetățeanului, să aplice mecanisme de consultare și participare socială, iar serviciile pe care le oferă trebuie să asigure eficiență și eficacitate. Aceste principii reprezintă fundamentul pe care trebuie construit guvernul deschis - unul care e mult mai accesibil, responsabil, transparent în operațiuni și stimulează participarea socială. Implementarea conceptului de reformă a guvernării în contextul reformei sectorului public Implementarea conceptului de reformă a guvernării este un reper
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în regim de putere publică, se aduc la îndeplinire legile, procesele de acțiune, și/sau se planifică, organizează, coordonează, gestionează și controlează activități ce satisfac interesul public. Eficiența și eficacitatea sunt standarde importante în determinarea performanțelor administrației publice. Eficacitatea reprezintă fundamentul, baza succesului, iar eficiența este condiția minimă de supraviețuire, de continuare a funcționării după ce succesul a fost obținut. Este adevărat că există unele dificultăți în măsurarea performanțelor sectorului public, în comparație cu cel privat. În modelul tradițional s-a presupus că organizarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
El cere, între altele, introducerea legislației islamice vestita sharia, dedusă direct sau prin interpretare din Coran în toată rigoarea și puritatea ei. Unele prevederi ale acesteia încalcă, în mod flagrant, drepturile omului așa cum le înțelegem noi, europenii. Așadar, întoarcerea la "fundamente". Prin urmare, "fundamentaliști" au fost numiți doar acei teologi musulmani care propovăduiau readucerea doctrinei la fundamentele ei, la formele ei originare. Ulterior, termenul s-a extins la întreaga mișcare politico-religioasă care militează pentru o societate în care legea islamică (sharia
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în toată rigoarea și puritatea ei. Unele prevederi ale acesteia încalcă, în mod flagrant, drepturile omului așa cum le înțelegem noi, europenii. Așadar, întoarcerea la "fundamente". Prin urmare, "fundamentaliști" au fost numiți doar acei teologi musulmani care propovăduiau readucerea doctrinei la fundamentele ei, la formele ei originare. Ulterior, termenul s-a extins la întreaga mișcare politico-religioasă care militează pentru o societate în care legea islamică (sharia) să fie aplicată riguros în toate domeniile vieții. Un exemplu de astfel de societate ar fi
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cât o mișcare este mai radicală, mai agresivă și mai distructivă, cu atât are mai mare nevoie de o doctrină justificativă. Terorismul din Orientul Apropiat și Mijlociu a găsit-o nu atât în fundamentalismul islamic ca mișcare de revenire la fundamente, cât în unele interpretări forțate ale doctrinei (religiei) islamice ca atare. Mai exact, în unele pasaje din Coran interpretate convenabil (exemplu, djihadul ca război sfânt), dar mai ales într-o tradiție a exclusivismului și fanatismului musulman, trăsături apărute în timp
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și diferitele înclinații spre o viitoare profesie. În momentul în care copilul primește primele norme de socializare în cadrul familiei, va fi pregătit pentru admiterea într-o școală, unde în primii ani va studia cititul, scrierea și principalele reguli gramaticale, ca fundament pentru o vorbire corectă și logică. Parcurgerea eficientă și responsabilă a acestei etape îl face pe copil pregătit pentru a putea să treacă la lectura principalelor opere filosofice, cele care vor canaliza dezvoltarea intelectuală a viitorului orator. În formarea carierei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nu se poate realiza decât prin instituirea îndoielii metodologice universale, prin care se ajunge la calea reală în fundamentarea unei științe. Formulând principiul metodologic, conform căruia adevărul trebuie să fie o cunoștință clară și distinctă, Descartes provoca o lovitură adresată fundamentelor scolasticii. Ideile sale despre atotputernicia rațiunii omenești și despre posibilitatea transformării raționale a vieții umane au constituit, ca și ideile lui Bacon despre forța experimentului și valoarea observației, unul dintre izvoarele gândirii iluministe, poate din acest motiv lucrările sale filosofice
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]