6,037 matches
-
înalte din țiglă verde smălțuită. În perioada interbelică, locuințele orășenilor erau construite în spiritul modernismului românesc, cu calități estetice noi, bazat pe scoaterea în evidență a cromaticii și facturii materialelor de construcție, pe raporturi simple, clare, din elemente de forme geometrice. Aceste construcții au constituit opera arhitectei Etti-Rosa Spirer, singurul arhitect cu licență la acel timp, care activa în cadrul Primăriei Bălți. Din cauza densității mari a centrului urban, casele de locuit aveau fațadele înguste, cu volumul dezvoltat în adâncul parcelelor de pământ
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
a insulei : Cele trei grupuri de coloniști stabilite aici au dezvoltat culturi diferite a căror reminiscențe se întâlnesc și astăzi, iar cele trei provincii și-au păstrat importanța până în timpurile moderne, fiind prezente și în organizarea administrativă actuală. În perioada geometrică (cca. 1050 - 700 î.Hr.) acestor populații li s-au adăugat ionieni din Attica, aeolieni din Phthiotis, și dorieni din Peloponez . După ce s-au amestecat cu ionienii, zona centrală a insulei, "controlată" de abantes capătă pentru un timp o putere mai
Evia () [Corola-website/Science/297489_a_298818]
-
Muntenia, sud-vestul Transilvaniei, Moldova și nord-vestul Bulgariei) și Vinca (în fosta Iugoslavie). Decorul ceramicii culturii Vădastra era realizat la început prin caneluri fine, iar mai târziu executat în tehnica exciziei adânci, cu motive spiralo-meandrice, trasate admirabil și cu alte motive geometrice, toate încrustate cu multă pastă albă. Acestea reprezintă una dintre cele mai remarcabile realizări ale artei olăritului din întreaga epocă neo—eneolitică. Începând cu perioada eneoliticului, apar și așezările întărite cu val de pământ și șanț de apărare, de tip
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
fără a sublinia la exterior decât prezența altarului. Interiorul este împărțit în pronaos, naos și altar. Pridvorul de la apus reprezintă un adaos recent (1924). Chenarele ferestrelor și cel al ușii de la intrare sunt ornamentate cu încrustații dense, care alcătuiesc motive geometrice de o meticuloasă execuție. La ușă, frecventul decor al șnurului în relief reproduce simbolic torurile vechilor portaluri de la intrarea bisericilor lui Ștefan cel Mare. Boltirea semicilindrică a pronaosului este rezolvată în mod original, mai ales în ceea ce privește susținerea ce se realizează
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Intrarea se face printr-un portal ce are dispuse pe ambele rame ale ușii motive simetrice: o rozetă încadrată într-un cerc cu conturul marcat având deasupra sa o decorație geometrică din romburi și linii frânte. Aceleași elemente decorative din linii frânte și romburi sunt întâlnite și la ancadramentele ferestrelor. Pronaosul actual de formă dreptunghiulară (3.65x4.40 metri) a fost construit din bârne de brad încheiate în „amnare”. El are
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
aranjament era conform cu caietul de sarcini, care cerea ca toți credincioșii să poată vedea altarul și chivotul. Pereții, arcadele, balustradele și capitelurile coloanelor erau bogat decorate cu motive neo-maure. Suprafețele cupolei principale și ale cupolei absidei erau decorate cu modele geometrice formate din poligoane înlănțuite și numeroase stele ale lui David, de dimensiuni mici, iar tuburile erau decorate cu câte o scoică.
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
Tensiunea superficială este proprietatea generală a lichidelor de a lua o formă geometrică de arie minimă în lipsa forțelor externe, datorată acțiunii forțelor de coeziune dintre moleculele lichidului. Această proprietate face ca porțiunea de suprafață a lichidului să fie atrasă de altă suprafață, cum ar fi cea a unei alte suprafețe de lichid, ca
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
va împinge înapoi pentru a-și mimiza energia potențială gravitațională. Efectele tensiunii superficiale pot fi văzute în cazul apei: Tensiunea superficială apare și în alte fenomene comune, mai ales când se folosesc unele substanțe care o reduc: Dintre toate corpurile geometrice, forma sferică posedă, la un volum determinat, cea mai mică arie. Din acest motiv, schimbarea formei nesferice ale unei mase determinate de lichid într-o formă sferică, atrage după sine micșorarea ariei suprafeței de delimitare a lichidului de mediul înconjurător
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, fiind prezent la Biserică Sf. Nicolae din Bălinești, biserica Mănăstirii Neamț, precum și pe platoul Cetății de Scaun (sub formă de material arheologic). Deocamdată la acest monument discurile nu sunt figurative, ci au o formă geometrica simplă. În formă generală a edificiului se regăsesc caracteristici specifice bisericilor moldovenești: lipsa turlei, calota naosului, ocnițele oarbe și decorul ceramic sus-amintit. Pe fațada, la circa două treimi din înălțimea zidurilor, se află pe abside și pe fațada sudică până în
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
de mișcarea cubistă din Franța la începutul secolului XX. Doi artiști proeminenți, Pablo Picasso și prietenul lui, George Braque, au revoluționat această artă redând realitatea prin descompunerea ei în bucăți și reasamblarea ei, de multe ori sub forma unei mulțimi geometrice. Aceasta a condus la ideea fundamentală a artei moderne: arta este autonomă, creația nu reflectă realitatea ci este o nouă realitate care nu are nici o obligație față de lumea exterioară. Cubismul a fost la început o mișcare în pictură, dar a
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
menționa: Moscheea Selimiye de la Adrianopol, "Moscheea Albastră", Palatul Top Kapi. O primă caracteristică a construcțiilor monumentale islamice o constituie concepția unitară privind spațiul destinat cultului religios. Arta ornamentului ocupă un loc deosebit în decorarea construcțiilor. Acesta era alcătuit din motive geometrice sau florale denumite arabescuri. Lângă moschei, musulmanii construiau minarete în care urca muezinul pentru a chema oamenii la rugăciune. Forma minaretelor și cea a cupolelor, sau a domurilor cu forma unor cepe, așezate în vârful moscheii sunt caracteristice arhitecturii musulmane
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
în cazul incendiilor. Colectarea gunoiului și canalizarea nu apăruseră încă. Mobila din interiorul caselor era din lemn, cu sculpturi ornamentale. Pereții erau acoperiți cu panouri din lemn, iar tavanele erau decorate cu ipsos. S-au realizat primele parcuri cu planuri geometrice, cele mai apreciate fiind grădinile cu plante aromatice, de unde se obțineau condimente pentru mâncăruri și remedii ale afecțiunilor ușoare. În întreaga lume, multe dintre clădirile noi erau mai mari și mai impunătoare. Catedralele italiene, castelele japoneze, clădirile mogulilor din India
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
proiecte se abat de la compoziția comună a lumii antice și chiar mai puternic de la cea a Renașterii. Proclamat de generațiile următoare un revoluționar al arhitecturii, Borromini dezaproba abordarea antropomorfică a arhitecturii secolului al XVI-lea, bazându-și proiectele pe figuri geometrice complexe (module). Spațiul arhitectural creat de Borromini se dilată și se contractă după nevoie, demonstrând o afinitate pentru stilul târziu al lui Michelangelo. Opera sa reprezentativă este minuscula biserică San Carlo alle Quattro Fontane (1638-41), remarcată prin planul oval ondulat
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
structură, și nu pe elementele sale decorative. Arhitectul Claude-Nicolas Ledoux a scris mai târziu că edificiile ar trebui să conțină o arhitectură vorbitoare care să comunice privitorului funcțiile sale. Arhitectura Revoluției Franceze s-a caracterizat prin folosirea excesivă a formelor geometrice, cum ar fi sferele. Sfârșitul anilor 1700 și anii 1800 au reprezentat o perioadă plină de schimbări pentru Europa, mai ales pentru Anglia, marcată de colonialism și revoluția industrială. Arhitectura a folosit o varietate largă de stiluri arhitecturale, adoptate nu
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
în mișcarea deconstructivistă au fost influențați de scrierile filozofului francez Jacques Derrida și de ideea sa filozofică de deconstrucție, deși gradul concret de influențare al acestora este o problemă de dezbătut, în timp ce alți arhitecți au fost influențați de multiplele dezechilibre geometrice ale mișcării artistice sovietice programatice a anilor 1930, Constructivism. Există, de asemenea, referiri multiple ale deconstructivismului la alte mișcări artistice importante ale secolului XX: modernism, postmodernism, expresionism, cubism, minimalism și artă contemporană. Oricum, încercarea generală a mișcării deconstructiviste este de
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă dreptunghiulară (3.00x3.50 metri) și este deschis, având un parapet median din bârne. Stâlpi cu secțiunea pătrată susțin cosoroaba și sunt racordați la grinda superioară prin câte două umerașe cu decupaj geometric, fixate în cuie de lemn. Intrarea în biserică se face pe o ușă (0.95x2.00 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are formă dreptunghiulară (5.50x6.00 metri), cu o fereastră simplă pe latura de sud (0
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
ctitoririi. Pe stâlpul din stânga al aceluiași ancadrament este inscripționat numele meșterului constructor: "„Toader Olariu”". Pe stâlpii laterali sunt grupate decorații simetrice: câte trei rozete (la partea inferioară, la mijloc și la partea superioară) legate între ele prin multiplicarea unui motiv geometric curbiliniu, asemănător cifrei 8. Cele trei rozete de pe fiecare stâlp lateral sunt diferite: cea de la baza inferioară este o rozetă simplă (cu diametru de 0.28 metri), cu șase brațe; cea de la mijloc (cu diametru de 0.30 metri) are
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul construit în 1933 are formă pătrată. La intrarea în pronaos se află o ușă confecționată din trei scânduri masive de stejar, având elemente de feronerie decorate geometric. Deasupra ușii de la intrarea în pronaos se află pisania. Pronaosul are formă dreptunghiulară (3.65x8.10 metri), având la partea superioară o boltă semicilindrică. Trei stâlpi cilindrici susțin cafasul; pe ei se sprijină o bârnă cioplită, ce separă pronaosul de
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
latura de vest (0.85x1.15 metri). La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu trei deschideri inegale. Pe toată lungimea acestui perete se află o bandă decorată cu motive geometrice executate stângaci. Naosul are trei ferestre: câte o fereastră în axele absidelor laterale, care au fost lărgite la dimensiunile de 0.85x1.15 metri și o fereastră de aceleași dimensiuni formată prin blocarea fostului acces de pe latura sudică. El are
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
și alte slujbe religioase precum botezuri și cununii, dar nu și înmormântări. Biserica "Înălțarea Domnului" din Vama este construită din bârne de brad, cioplite în patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și fără rupere în pantă. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
ca Toma de Aquino și mai târziu pe René Descartes care în al său "Discurs asupra metodei" continuă aceste idei. Conform preceptelor Coranului, artiștilor le era interzisă utilizarea figurilor umane în arta religioasă. Acestia au dezvoltat un stil al figurilor geometrice și care continea versuri din Coran, sub forma caligrafică, ce vor îmbogăți moscheile. Punctul de plecare al arhitecturii arabe îl constituie arta bizantină. Sunt preluate domurile și arcadele, care înfrumusețează orașele arabe. Un exemplu grăitor îl constituie Domul din Ierusalim
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
vor îmbogăți moscheile. Punctul de plecare al arhitecturii arabe îl constituie arta bizantină. Sunt preluate domurile și arcadele, care înfrumusețează orașele arabe. Un exemplu grăitor îl constituie Domul din Ierusalim, una dintre cele mai vechi mari edificii islamice. În ceea ce privește ornamentele geometrice utilizate, artiștii arabi erau maeștri în aplicarea acelei geometrii cvasicristaline, domeniu care va fi inițiat de oamenii de știință occidentali abia în secolul al XIX-lea. Literatura are două direcții: Prin secolul al X-lea se configurează stilul epic, care
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
al registrului de reflexe un element capabil să înglobeze semnificații și sensuri poetice, să dea unei funcțiuni lirismul necesar, să facă din construcție arhitectură. Pentru a poetiza reflexul, arhitectura românească a liniat registrul de ferestre cu multiple și complicate forme geometrice. O rețea în care reflexul norilor, al vegetației, al caselor înconjurătoare se supune unui control numeric capabil să singularizeze și să fărâmițeze imaginile venite din exterior." „Echilibrat și calibrat cum este, decorul de lemn al pereților de sticlă și lemn
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
Parchetul este un mozaic geometric de bucăți de lemn utilizate pentru un efect decorativ. Cele două utilizări principale de parchet sunt la fel de modele de furnir de pe mobilier și modele de bloc pentru podele. Modele de parchet sunt complet geometrice și unghiulare pătrate, triunghiuri, pastile. Cel
Parchet (material de construcție) () [Corola-website/Science/317668_a_318997]
-
Parchetul este un mozaic geometric de bucăți de lemn utilizate pentru un efect decorativ. Cele două utilizări principale de parchet sunt la fel de modele de furnir de pe mobilier și modele de bloc pentru podele. Modele de parchet sunt complet geometrice și unghiulare pătrate, triunghiuri, pastile. Cel mai popular model parchet este spic. Cuvântul provine din limba franceză veche "parchet" (diminutiv pentru "parc"), literal înseamnând "un spațiu mic închis". Pătrate diagonale mari, cunoscute sub numele de "parchet de Versailles" au fost
Parchet (material de construcție) () [Corola-website/Science/317668_a_318997]