6,132 matches
-
să doarmă. Cum punea geană pe geană, îl vedea pe haiduc venind spre ea, gata s-o ia în brațe... Ba într-o noapte parcă... a și sărutat-o... Cât era ziua de lungă, ochii îi fugeau mereu spre intrarea hanului. Seara, când îi rămânea privirea lipită de ușă, parcă îl zărea în întunericul de afară privind-o ca un diavol... Oftând, își freca ochii pentru a alunga vedenia... Într-una din seri, însă, arătarea din fața intrării nu a mai dispărut
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
el ca și cum m-aș fi trezit dintr-un vis. Pe unde ai umblat, vere? Păi... Sunt sigur că „ședeai la o masă din paltin cioplită cu meșteșug”, colo într-un colț mai umbros, ca să poți privi în tihnă la mușteriii hanului tocmai când poiana își dezvelea obrazul înflorat sub mângâierea lunii, cu chip rumen, abia răsărită... Și cine alții dacă nu cotiugaragiii așezați la mese câte doi-trei gustau din ulcelele cu vin sporovăind cu glas domol, obosit... Uite ce înseamnă un
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sărbătorim noi astăzi?” - m-am gândit așa într-o doară. Dar cum mi se întâmplă foarte des că de la gând la faptă nu trece decât o bătaie de aripi a timpului, am și început să vorbesc: -Sper ca mai marele hanului să nu se supere pe noi că nu te lăsăm să-ți vezi de treburi. Ba pe deasupra participi și la veselia nostră. Hangița m-a ascultat cu luare aminte, fixându-mă cu ochii care semănau cu două viorele abia ieșite
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a încheiat vorba prietenul meu. Hangița a plecat ușor capul, clipind des, semn că vorbele ieșeanului și-au atins ținta. Dacă dumneavoastră... Păi cred că nu numai noi te vedem așa cum ți-am spus, ci toți mușteriii care calcă pragul hanului. Iaca că am aflat un cuvânt nou: „mușteriu” - s-a bucurat hangița. Nu-i altul decât banalul client. Și acum am să-l las pe vărul meu să-ți povestească din ce pricină ne aflăm noi aici. Dumnealui e vărul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pecetluită cu un zâmbet cald către masa noastră. Îi zâmbeam de fiecare dată cu ușoară înclinare a capului și mâna dusă la inimă... După o vreme, ieșeanul a prins glas: -Și dealul vale să făcu, iar cei doi mușterii ai hanului de la răscruce de drumuri unde în vremi de mult apuse au poposit voievozi sau călărași de Țarigrad sunt nevoiți să pună punct aventurii lor din această toamnă... Târziu ne ridicăm și trimițând bezele frumoasei hangițe, ieșim... Mergem de ceva vreme
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
elibera de povara care ne apăsa pe amândoi... Cu mers de melc, am ajuns și în locul fatidic al „rămasului bun”... Ne oprim și... „tac mă cheamă”... Câtă vreme om fi stat așa nu știu... Aburii vinului băut pe îndelete la han m-au luat în brațe și legănându-mă molatec m-au purtat pe drumuri ici cunoscute, dincolo nevăzute nici când... Din depărtare, cu mers bătrânesc, se apropie un călugăr prefirându-și mătăniile printre degete... Când ajunge aproape, îmi dă binețe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
el Își face numărul. RÎnjetele lui Ocky și al lui Estelle ascund niște măști cadaverice ale terorii și numai Lexo e impasibil, uitîndu-se pe fereastră. Ghostie clatină sumbru din cap. — Da nu. Nu iera nicio masă. Nui nicio cameră la han, ridică el din umeri. Da Le Petit Jardin s-a Închis pentro lună dupasta. În cîteva ore după ce niau dat afară, o gășculiță oarecare a făcut praf restaurantul și l-au Întors cu curun sus. Au terorizat clienții. Acum nam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
frig, iar eu am numai chiloții cu picior pe mine și halatul care e descheiat, dar e bine să vezi cum ninge iarăși. Ca În White Christmas cu Bing Crosby și Danny Kaye, cînd deschid ușile de la curtea interioară a hanului Generalului din Vermont, iar zăpada cade abundent, iar ei Încep să cînte și urmează genericul de final. Mai beau cu Înghițituri mici o cutie mov uitîndu-mă la cascada de nea. CÎnt În sinea mea: clooocotesc, iun Crăciun de rahat... Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Cântecul ciocârliei - nuvele și povestiri (1997); Răpirea de la Mânăstirea Capriana - roman (1998); Primarul din Poarta Țărnii - roman (2001); Lupul Alb (Sfârșitul domniei lui Vasile Lupu) - roman (2002); Sub sabia cu straja-n cruce I (Cetatea lui Duma Negru) roman (2003); Hanul răzeșilor - roman (2004); Sub sabia cu straja-n cruce II (Bătălia de la Valea Albă - roman (2004); Acvila neagră (Nunta domniței Olena) -roman (2006); Taina stejarului - roman (2006); Monografia Mânăstirii Bujoreni (2007); Osândă și izbândă (Viața voievodului martir Miron Barnovschi) - roman
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93064]
-
cu roata istoriei, cea care pe ei i-a călcat de fiecare dată, atunci când i s-a năzărit să se Întoarcă. Sau să meargă mai departe, trecând peste toți și peste toate. Și acest nou roman al lui Vasile Ilucă - „Hanul cercetașului” - conține, Întărind spusele mele, elementele acelei structuri de rezistență despre care scriam mai Înainte. Pomârla tradițională - istorico-culturală - Iașul spiritual, dar, mai ales, personajele - cu rădăcini rurale, unele trecute prin lumina Învățăturii - precum și experiențele triste, mai Întâi Într-un război
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
poporului român - toate acestea, dar și altele Încă, Îl pun pe cititor În fața unor realități istorice ilustrative pentru puterea acestui popor de a trece prin toate Încercările, conștient sau nu de menirea divină: supraviețuirea. Câteva din personajele principale ale romanului „Hanul cercetașului” sunt cunoscute cititorilor lui Vasile Ilucă din cărți anterioare. Este vorba de cei doi sergenți - cercetași, Înfrățiți În focul luptelor din primele linii, Toader Toaibă și Petrică Staniște, de doctorii Nicu Hliboceanu și Gruia Toaibă, În primul rând. De
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mișcat, ca o părere... undeva, aproape de magazii” Ce au avut de tras acești eroi, deloc anonimi, după ce dușmanul ne-a eliberat și ne-a pus jugul, se poate afla citind din scoarță-n scoarță acest roman al lui Vasile Ilucă, „Hanul cercetașului”. Regimul comunist - un surogat, În fond - le-a incriminat fapta eroică de apărare a patriei, Înlocuind-o cu sintagma de dușman al poporului și, cel mai grav, al Uniunii Sovietice, cea care a tăbărât peste noi, să ne bage
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Vasile Ilucă, de a ne Îndemna să nu uităm, să ne menținem În stare de cinstire eroii și să-i depistăm cu severitate pe potrivnici. Limpezirea stării de apartenență se cere a fi și conștientizată. Vasile Filip 1 august 2012 Hanul cercetașului ― Cine bate În poarta hanului cu așa Înverșunare la ceas de noapte? - s-a auzit Întrebând glas de oștean. ― Oameni buni. Deschide, că ne-a ajuns foamea și, cel mai rău, ne omoară o sete ca aceea - a răsunat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să nu uităm, să ne menținem În stare de cinstire eroii și să-i depistăm cu severitate pe potrivnici. Limpezirea stării de apartenență se cere a fi și conștientizată. Vasile Filip 1 august 2012 Hanul cercetașului ― Cine bate În poarta hanului cu așa Înverșunare la ceas de noapte? - s-a auzit Întrebând glas de oștean. ― Oameni buni. Deschide, că ne-a ajuns foamea și, cel mai rău, ne omoară o sete ca aceea - a răsunat răspunsul din afara porții. ― Zăboviți numai oleacă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vor veni ai mei la Iași? ―Păi, cum ai intrat În Sărărie, din strada Muzelor, o iei la vale și te oprești la prima străduță pe dreapta. Intri pe ea și a treia casă... Ce spun eu casă? La poarta „hanului” te oprești și bați cu „toiagul”... ― Acolo am să vă... am să te caut. Cu pas alignit, omul a plecat după ce, Însă, cu zâmbet larg, l-a Învăluit pe Gruia Într-o privire părintească... Răscolit de vorbele lui Petrică, a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
credeți că putem sta de vorbă În liniște, dragilor? ― Mai ferit de orice nechemat nu poate fi alt loc decât noastre. Știi bine, Nicule, În ce hardughie stau. În Încăperea din spate - care cred că era sala de mese a hanului - Încape un pluton Întreg! Mă mir că Încă n-au venit să mă scoată din ea... Întrebarea e când vor avea loc Întâlnirile noastre, că... Că cu una-două nu ne-om mulțumi... ― Păi, dacă musafirii noștri sosesc joi, atunci prima
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
că... Că cu una-două nu ne-om mulțumi... ― Păi, dacă musafirii noștri sosesc joi, atunci prima Întâlnire „În plen” - cum spun „bolșăvicii” - cred că poate avea loc sâmbătă seara. Așa cam pe la ora nouă. Ce părere aveți? - a Întrebat profesorul. „Hanul cerceta ului” - cum Îi spun eu și cu nevastă-mea casei ― E bine. Acum să facem socoata câți om fi, ca să știu cum mobilez „salonul” - a propus Petrică zâmbind. ― S-o luăm pe Îndelete: aici de față suntem trei. Cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pe soția mea, plus soția ta. În total ar fi nouă oameni. La aceștia, să-l adăugăm și pe nenea Mitru. Deci, zece - a făcut socotelile profesorul. ― Eu gândesc să comandăm de mâncare la un restaurant. De ce nu mai viază „Hanul lui Topor” așa ca pe vremuri? - s-a Întrebat Petrică cu nostalgie. ― Întrebarea e cine să le aducă? - a vorbit Gruia. ― Nenea Mitru. Cine altul? ― Numai să nu-l ia cineva la ochi, domnule profesor, și... ― Acest om a făcut
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
enigmă nedezlegată. Altfel cum ar pune un diagnostic? - a intervenit Gruia. ― Mulțumesc, pentru lămurirea lucrurilor. Și să nu uit. Sâmbătă seara, pe la ora douăzeci și treizeci de minute, va sosi nenea Mitru cu cele necesare. Să-i deschizi repede poarta Hanului tău. ― Ai de-a face cu un cercetaș, nu cu Mutu’ de la am să vă spun că eu sunt a treia generație care viețuiește În el - a găsit de cuviință să precizeze Petrică. ― Ce ar mai fi de pus la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cam fi timpul să plec. Vorba ceea: am să dispar ca măgarul În ceață. Vă Îmbrățișez cu mult drag. Să ne vedem sănătoși sâmbătă seară. Acum să vezi tu numai ce ochi o să Manutanță, Nicule. Și fiindcă veni vorba de „Hanul ”, cercetașului facă portarul! Am să-mi compun o figură marțială, de să-l treacă fiorii! ― Și nu te poți plânge că nu ai „recuzită”. Mustăți, slavă Domnului. Sprâncene, cât cuprinde. Privire de vultur, să nu fie de deochi... Iar pălăria
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
harabalele Încărcate cu droburi de sare adusă de la ocne... Așa există În Iași și strada Păcurari. ― Aha! Pi acolo veneau cei ci aduceu păcura cine știe de pe unde - a dedus tata Toader, prin analogie cu Sărăria... Când au ajuns În fața „hanului” lui Petrică, Gruia i-a oprit și l-a Întrebat pe tata Toader: ― Mai știi cum arată fratele matale Petrică? ― Apoi, după atâta amar di vremi, cini știe cum a mai arăta la chip? ― Întâi trebuie să batem zdravăn În
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
tata Toader... ― Bine ai venit, frate Toadere Nu speram să te mai văd vreodată Înainte de a trece dincolo... Acolo unde nu e suspin și nici durere... Ce faci, camarade? Ești gata de luptă? Dacă da, atunci bine ai venit la Hanul cercetașului... ― A cărui cercetaș spuneai? ― A cercetașului Petrică Staniște, dragul meu camarad și frate. Odată cu aceste cuvinte, s-au depărtat unul de altul atât cât să se poată privi cu aducere aminte... ― Dacă n-aș lua sama la mustățile aiestea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să iasă din chept... ― Și bine ai zice, frate. Că și eu văd că am În față pe unul care tare seamănă cercetașului Toader. Toader Toaibă, cel lângă care am Înfruntat urgia... Acolo, departe, În necuprinsul rusesc... Da’ poftiți În hanul nostru, care vă așteaptă cu ușile deschise... Spunând acestea, l-a luat de braț pe tata Toader și au pornit spre casă, urmați de ceilalți... De priveai la cei doi bătrâni, nu-ți puteai da seama câtă trăire dramatică din
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
absent - tot motivat - este tatăl meu. La vârsta lui, nu este apt oricând pentru vizite. Așa că Îl vom aștepta cu dragă inimă mâine seară - a răspuns profesorul Hliboceanu. ― Până la sosirea chelarului, hai să ne așezăm care și cum Îi place. Hanul nostru Îi Încăpător. În capul mesei, se cade să stea domnul profesor, fiindcă o dată Îi este musafir unei foste subalterne - a intervenit soția lui Petrică. ― Uite cum se lățește bucuria, fraților. Parcă o văd pe Elena. Se Învârtea ca un
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
erau foarte preocupați de ceea ce făceau... „Petrică. Tu Îl iei pe cel din fața ta, iar tu, Păpădie, pe cel de dincolo de pilon. Eu voi supraveghea terenul. Aveți un minut pentru a vă așeza În dispozitiv” - a stabilit Toader sarcinile. În Hanul Cercetașului era o liniște deplină. Aproape că se auzeau bătăile inimilor celor de față... Povestirea lui Petrică, Însă, Își urma firul: ― Păpădie, ca o pisică, a pornit să-l dibuie pe cel de dincolo de pilon. Eu am pășit ca zefirul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]