7,075 matches
-
sale? Cum puteți realiza acest lucru? Ce anume ați întreprins ca să vă facă să vă simțiți bine? Pasul 5: relaxați-vă și treceți la activitatea planificată. 6.3. Expunerea imaginară autoasistată Multor persoane le este greu să practice singuri expunerea imaginară la amintirile traumatice. Procesul este prea dureros și au nevoie de sprijinul și structura oferite de un terapeut. Totuși acest lucru nu este imposibil. Într-adevăr, multe persoane care și-au revenit după o traumă fără ajutor specializat au făcut
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
concludem: tot ceea ce a voit, a făcut-o, o face și va continua să o facă? Oare nu este o dezonoare pentru știință să confunde istoria cu mitul, un fapt cosmopolit care se perpetuează de-a lungul veacurilor cu creațiile imaginare ale vremurilor apuse, de a confunda monoteismul creștin cu aberațiile politeiste, de a apropia Întruparea lui Cristos de miturile păgâne, chiar și după formidabila reacție a lumii creștine împotriva arianismului? 60. Să revenim la metoda apostolică: lumea nu se poate
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
mai ales de către mulțime, este cel de a le face binele. Ar fi într-adevăr necesar ca, mai ales în zilele prevestitoare de furtună, inima preotului să aibă amplitudinea inimii lui Solomon, pe care Sf. Scriptură îl compară prin cuvinte imaginare cu plaja mării. Dar dacă nu ne este dată aceasta, să ne străduim cel puțin să facem binele atât cât putem, mai mult decât putem și dacă ni s-ar răsplăti binele cu răul, iubirea cu ura, binefacerea cu persecuția
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
acasă însetat și neliniștit). Obiceiul și la Costișa mai arată că cei rămași din familia celui plecat pentru vecie, cinstesc memoria mortului. Îngrijesc mormintele, crucile, pun covoare, flori, iar în sărbători ard lumânări, își bocesc morții și vorbesc cu ei (imaginar). În sat la noi, în fiecare an, la 8 septembrie, de Sf. Maria (Mică), urmașii aduc pomeni la mormânt (căni, lumânări și colăcei). Acasă se dau de pomană în vecini și rude colăcei și lumânări. La șase săptămâni, la un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
zilele de sărbători creștine: Sf.Gheorghe, Sf. Andrei, Crăciunul, Anul nou, Sânzienele, Sf. Ilie etc. Alte descântece Oriunde s-ar fi aflat și în orice timp ar fi fost, omul a simțit nevoia să viseze, să-și creeze o lume imaginară, cu spații feerice și personaje mirifice. De multe ori a apelat la puterea divină, pentru a-și vindeca rănile trupului sau ale sufletului. Așa au apărut și descântecele. Ca peste tot, la țară, se găseau bătrâne care-și asumau anumite
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
două prin teribila „cortină de fier”, iar în spatele ei, popoarele subjugate de dictatura comunistă, inclusiv cele din U.R.S.S., plătesc un preț înspăimântător pentru realizarea visului lui Petru cel Mare: milioane de oameni sunt uciși pentru opoziție anticomunistă reală sau imaginară, iar sărăcia, mizeria, propaganda terifiantă, otrăvesc viața celor din „lagărul socialist”. Influența internațională a acestuia sporește necontenit cuprinzând, după 1948, imensa Chină iar, după 1950, țări din America Latină, Africa, Orientul Apropiat și Îndepărtat. Numai formidabilul efort politic și militar al
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
orășelul faustian Stau fen, unde există ruinele fortăreței lor pe dealul numit până astăzi Stouf, despre crimele pastorului Adalbrecht sau ale bunicii sale, Mathilde. Despre conflictele lui Henric IV cu papa Grigore VII vorbesc toate cronicile istoriei. Există și personaje imaginare care Întregesc atmosfera, un fel de sare În bucate, figuri care să populeze istoria fră mântată a acelor vremuri, puțin cunoscută nouă. În orice caz, când am văzut la Taragona frumoasa statuie a Madonei, În grupul de statui așezate la
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
refuzate de normele gândirii umane. Era un nonsens. Pufăind și zvâcnind tot mai puternic, locomotiva îi târa pe nefericiții locatari ai vagoanelor tot mai repede și mai repede spre o destinație numai de ea știută. Din această încleștare mută și imaginară au învins îngerii lui Lucifer, rugile noastre n-au reușit să ajungă până la Cer. Trebuia să capitulăm. Mi se făcuse foame. Era liniște în vagon. Nu se auzeau decât păcăniturile ritmice produse de roți la îmbinarea șinelor de cale ferată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se cerea trăită și valorificată la parametri maximali. Nu trebuia pierdut niciun minut, nu trebuia irosită nicio secundă din acest prețios și irepetabil miracol al vieții. "Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit!" (Al. Macedonski) Pe fondul manifestării unui optimism imaginar cu puține șanse de iradiere socială, Silvia a fost cea dintâi care și-a dat seama că "fugit ireparabile tempus!" Gata, Titi, ne-am odihnit, acum hai să mergem la grădina zoologică, să vedem câteva animale sălbatice. Sper să-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de lanț, iar eu încheiam șirul acesta macabru, călcând prin praful gros al uliței cu măciuca pe umăr. Nu știam, nici nu bănuiam ce intenții are bunica: încotro mergeam și în ce scop. Era obositor; înaintam greu spre o Golgotă imaginară. Mai ales Haiduc. Țopăia pe cele trei picioare în niște salturi caraghioase, iar pe cel de-al patrulea picior cel beteag îl târșâia după el prin praful drumului, lăsând o dâră sinusoidală. Înainta mai mult forțat, târât de lanț, decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
o asemenea barbarie? Cum de puteai asista indiferent la drama unei familii?! Tata, arestat și schingiuit de călăii comuniști prin toate închisorile, fiind supus la cel mai draconic tratament de pușcăriaș: regimul de exterminare. Subnutrit, persecutat și torturat pentru acuzații imaginare, inventate. Mama cu cei șase copii, tratați precum cei mai periculoși criminali. Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care a fost pregătit diavolilor și îngerilor lui! (Matei 75:41) Cum, Doamne, aceasta este "mila" și "dragostea" pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
două vocabule e emblematică pentru Tine: "milă" ori "jertfă"? Dar cine-mi va lămuri această dilemă tulburătoare, când dialogul meu se reduce de fapt la un monolog pe care-l expediez spre înaltul cerului având ca destinatar o persoană inventată, imaginară și deci inexistentă. "Singuri, acum, în marea ta poveste Rămân cu Tine să mă mai măsor. Fără să vreau să ies biruitor Vreau să Te pipăi și să urlu: Este!" (T. Arghezi) Închiși în semiîntunericul vagonului de transportat animale, precum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mană cerească binefăcătoare, harul divin. Eram în transă. Eram teleportați fără voia noastră, fără să ne dăm seama, în lumea adamică și mirifică a perpetuului Eden. Era atâta concretețe în modul de expunere al mamei, atâta artă interpretativă, atâta realism imaginar, încât puteam atinge, fără probleme, pe oricare dintre ființele care populează Grădina la care visează să ajungă o lume întreagă, după ce moare... Dar din dar se face rai. Cred că, alături de binecunoscutul "Pater Noster" "Tatăl nostru", această poezie într-un vers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
doar Mircea, fratele nostru cel mai mare, emitea valuri-valuri de armonii distonante, amalgamate în tonalități discrepante, pe fondul cărora își mâna voinicește, harnic și conștiincios, ca de obicei, turma de godaci la ronțăit jir. Instrumentele de care dispunea mica orchestră imaginară a fratelui meu, care îndeplinea cu învârtoșare tripla ipostază de compozitor, interpret și dirijor, erau variate, mergând de la contrabas, la percuție, până la solo interpretat la vioară pe o singură coardă. Peste zumzăitul odihnitor și calmant al celor două organe fonatoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ne-a zis: Copii, eu mă duc până la moș Butu, să fiți cuminți. Da, mama. Bordeiul lor nu era departe de al nostru. Afară erau câteva bătrâne macedonene îmbrăcate în negru, care priveau cu ochi lipsiți de expresie spre linia imaginară a orizontului îndepărtat, peste miriștea țepoasă și pustie, pe deasupra bordeielor care se ridicau asemenea mușuroaielor noi de cârtiță. Moș Butu ieșea din bordei. Dumnezeu s-o ierte, moș Butu, pe mama dumneavoastră și să vă dea tăria să suportați această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
victorie asupra materiei amorfe... Acum aveam casa învelită. Ne aflam în a doua parte a lunii decembrie, se făcuse mai frig și nori negri, încărcați cu zăpadă zgrunțuroasă, se profilau amenințător pe dunga orizontului, neîndrăznind, încă, să depășească această linie imaginară, străduindu-se, parcă, să respecte un ipotetic tratat militar, în virtutea căruia se stipula admiterea invaziei hoardelor dezlănțuite, echipate în costume albe de camuflaj, de-abia în zilele din apropierea Crăciunului. Era, după cum vă dați seama, un armistițiu de scurtă durată. Ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fără de seamăn gingășie, poezia și rugăciunea, incantația și realitatea frustă, revolta și umilința, lamentația și micile bucurii, omenia și bestialitatea se amestecă de-a lungul paginilor. Dumnezeu a murit în Bărăgan de Victor Aciocîrlănoaiei nu este comparabilă decât cu o imaginară relatare a copilăriei lui Iov. Ion Mureșan Ca o gigantică insectă apocaliptică... Am parcurs manuscrisul acestei cărți într-o singură noapte, cu o curiozitate tot mai accentuată și care nu mi-a permis, în ciuda oboselii, să îl las din mână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cel care creditează ideea că, odată în viață, (trebuie să) știi totul despre nimic. Este cartea în care mă dezvălui cel mai mult, creând o mitologie personală (prieteni, călătorii, situații preferate, obiecte care mă obsedează, case în care-mi proiectez imaginar viitorul, etc.) umbrită de melancolii și neliniști la vedere, ca într-un jurnal de bord. Este o carte a bucuriei și umilinței de a fi în viață. Și cum să fie altfel când nu tu ți-ai ales viața, nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
alteia; drumul furnicilor reapărând de-adevăratelea în baia mea: veniseră pesemne să-mi aducă aminte că lor le aparține copyrightul volumului meu omonim... A.B.La ce lucrați în prezent? La volumul doi al insolitei cărți de proză intitulată Întâmplări imaginare pe străzile Bucureștiului. Carte ce reia alfabetic anuarul străzilor bucureștene și le agață fiecăreia câte-o întâmplare. Primul volum are vreo șapte ori opt sute de astfel de mici ori medii povestiri ciudate, absurde, pline de blândețe ori de cruzime și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acest vinovat de serviciu este fie femeia, fie evreul sau negrul. Și, ca să nu uit, ...vinovatul de serviciu este, după mulți, și...pisica. În culturi ca ale noastre, vinovații de serviciu sunt demonizați, minimalizați, în spatele lor se aruncă toate poverile imaginare ale unei majorități ce are nevoie, astfel, într-un mod foarte primitiv, de relegitimare prin... exorcizări. Prețul acestei relegitimări stă în limojarea publică și mentală a vinovaților de serviciu. De multe ori, procesele așa-zis purificatoare au loc în contextul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ca exercițiu de "împuns", face totdeauna bine spiritului. Iubesc într-un mod mistic poezia și poate de aceea mi-e frică... de ea A.B.Domnule Ștefan Ion Ghilimescu, începutul acestui an 2014 ne "prinde" într-o dimineață de iarnă imaginară, spunând o poveste despre oameni pentru oameni. Permiteți-mi, pentru început să va urez La mulți ani!, să aveți un an bun și inspirat. Mulțumesc! Et vous aussi! Une année merveilleuse! A.B.De ce poveste? Pentru că dialogul nostru de astăzi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
o carte așa în general, atunci Mărturisirile unui Clown de Heinrich Böll ar fi o astfel de carte dragă. Dar sunt mult mai multe. Poezia mi-a schimbat viața A.B.Suntem la începutul unui nou an, în fața unei cafele imaginare într-un ianuarie destul de călduros pentru această perioadă, permiteți-mi să va urez "La mulți ani!" Vă mulțumesc pentru urări! Asemenea, vă doresc și eu să aveți parte de un an cât mai bun. La mulți ani! Cafeaua aș fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
A.B.Felicitări pentru toate aceste reușite. În acest moment la ce lucrați? Prezentul devine prematur, trecut, asta durează cel mai mult, ca și viitorul îndepărtat... Lucrez în taină la o antologie Eminescu, încerc să mai fac ceva la Dicționarul imaginar cerut de marile edituri franceze, și mă gândesc la marele dicționar francez-român și român-francez, visul vieții mele, trebuie s-o recunosc. Sper să mai pot scrie și eu ceva, nu mai apuc de avalanșa de tâmpenii birocratice care ni se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mediatic găzduit de oficiosul Scânteia, care se îndrepta împotriva tuturor celor care erau de altă orientare politică, represiunea fizică a adversarilor politici s-a desfășurat în mai multe etape. Au fost constituite și arestate grupuri mai mult sau mai puțin imaginare, care opuneau o rezistență mai degrabă ideologică: colaboratorii generalului Rădescu, grupul generalului Aldea, liderii Partidului Național Țărănesc-grație înscenării fugii de la Tămădău. Ultimul obstacol important a fost regele Mihai I, forțat să abdice pe 30 decembrie 1947. 1948 a fost anul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să transmită mai departe acest lucru și să provoace astfel un al doilea efect de timorare. După proclamarea Republicii Populare Române și cucerirea definitivă a puterii, Partidul Comunist a declanșat o teroare sistematică împotriva opozanților politici, fie ei reali sau imaginari. Această teroare a fost îndreptată împotriva întregii societăți, 'dușmanii poporului' provenind atât din rândurile 'burgheziei', cât și ale țărănimii (categorie socială considerată aliată a clasei muncitoare în construirea societății socialiste). Sistemul carceral comunist a fost unul de exterminare a deținuților
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]