7,197 matches
-
cenzură totală, chiar dacă avem de-a face cu cenzura fizică a unui popor. Rămășițe ale imaginarului rămân și se reactivează atunci când este posibil. În acest caz putem exemplifica cu imaginarul amerindienilor care mai este încă activ. Dar, după momentul cenzurii imaginarul nu se află în postura unui zero absolut, ci dincolo de imaginile care au rămas datorită mecanismelor deja descrise există imagini generale ce nu sunt supuse cenzurii și care își continuă existența ca atare. Dar în urma unei cenzuri imaginarul în anumite
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
momentul cenzurii imaginarul nu se află în postura unui zero absolut, ci dincolo de imaginile care au rămas datorită mecanismelor deja descrise există imagini generale ce nu sunt supuse cenzurii și care își continuă existența ca atare. Dar în urma unei cenzuri imaginarul în anumite aspecte ale sale își reduce din consistența și își reia ciclul de reconstrucție. Acesta se va dezvolta până la atingerea unui nou maxim după care va fi din nou cenzurat. După aceea datorită limitărilor informaționale nu a existat o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reia ciclul de reconstrucție. Acesta se va dezvolta până la atingerea unui nou maxim după care va fi din nou cenzurat. După aceea datorită limitărilor informaționale nu a existat o cenzură la nivel global, ci doar la nivel regional. Capitolul 1 Imaginarul la începutul modernității și necesitatea cenzurii 1. 1. Imaginea lumii în secolul al XVII-lea, sinteză a peste un mileniu de transformări Secolul al XVII-lea reprezintă finalitatea unui ciclu de imagine și începutul unuia nou. Este momentul în care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
are apogeul în secolele XVI-XVII și începe împreună cu cenzura realizată în jurul secolului al V-lea, odată cu sintetizarea teologiei creștine și decăderea culturii greco-romane din imperiul roman de răsărit. Ca urmarea a acestui final s-a realizat o formă simplă de imaginar care putea juca rolul unui început pentru construcția ce va urma. Cenzura care a determinat acest nou început a fost de două tipuri: prima formă de cenzură este de natură istorică prin invazia popoarelor migratoare care vin cu o imagine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în primă etapă tolerată, apoi devenind una dintre religiile oficiale ale Imperiului Roman. Ulterior ea încearcă să se impună ca religie unică și să elimine orice imagine asupra lumii ce nu este conformă cu propria imagine. Cele două surse ale imaginarului ce au început să se dezvolte, cea a societății specifice popoarelor migratoare, care va fi sursa pentru structura socială, și cea a creștinismului pentru componenta culturală și teoretică. La acestea se mai adaugă componentele culturii greco-latine care inițial au fost
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dezvolte, cea a societății specifice popoarelor migratoare, care va fi sursa pentru structura socială, și cea a creștinismului pentru componenta culturală și teoretică. La acestea se mai adaugă componentele culturii greco-latine care inițial au fost ocultate pentru ca ulterior, odată cu dezvoltarea imaginarului să fie reactivate și reinterpretate din perspectiva noi imagini. Acesta este începutul simplu necesar oricărei noi construcții de imaginar, început care prin structura sa este într-o oarecare măsură pulsional. După instituirea acestui context social, cultura a început să se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
componenta culturală și teoretică. La acestea se mai adaugă componentele culturii greco-latine care inițial au fost ocultate pentru ca ulterior, odată cu dezvoltarea imaginarului să fie reactivate și reinterpretate din perspectiva noi imagini. Acesta este începutul simplu necesar oricărei noi construcții de imaginar, început care prin structura sa este într-o oarecare măsură pulsional. După instituirea acestui context social, cultura a început să se dezvolte prin intermediul religiei creștine care, prin creștinarea popoarelor păgâne, oferă un nou tip de "înțelepciune" și de "putere" la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se dezvolte prin intermediul religiei creștine care, prin creștinarea popoarelor păgâne, oferă un nou tip de "înțelepciune" și de "putere" la curțile diferitor regi "păgâni". De asemenea se adaugă construcția de mănăstiri care devin oaze de cultură într-un spațiu primar. Imaginarul rațional specific noului ciclu se dezvoltă în aceste spații închise. Aici se caută "adevărul", dar într-un alt mod, fără a se mai încerca doar relaționarea directă cu Dumnezeu, ci și folosindu-se și de intervenția rațiunii. În acest spațiu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și de intervenția rațiunii. În acest spațiu se dezvoltă raționalitatea științifică specifică perioadei medievale. Ca urmare a acumulărilor culturale și a schimburilor cu spațiul arab la care se adaugă și redescoperirea textelor aristotelice se ajunge la un nivel amplu al imaginarului. Imaginarul medieval se dezvoltă și se transformă din rațional într-unul de natură pulsională. Renașterea nu este altceva decât continuarea Evului Mediu, o dezvoltare și o reinterpretare a imaginarului specific acestuia. Acest lucru s-a realizat concomitent cu transferul culturii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de intervenția rațiunii. În acest spațiu se dezvoltă raționalitatea științifică specifică perioadei medievale. Ca urmare a acumulărilor culturale și a schimburilor cu spațiul arab la care se adaugă și redescoperirea textelor aristotelice se ajunge la un nivel amplu al imaginarului. Imaginarul medieval se dezvoltă și se transformă din rațional într-unul de natură pulsională. Renașterea nu este altceva decât continuarea Evului Mediu, o dezvoltare și o reinterpretare a imaginarului specific acestuia. Acest lucru s-a realizat concomitent cu transferul culturii din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și redescoperirea textelor aristotelice se ajunge la un nivel amplu al imaginarului. Imaginarul medieval se dezvoltă și se transformă din rațional într-unul de natură pulsională. Renașterea nu este altceva decât continuarea Evului Mediu, o dezvoltare și o reinterpretare a imaginarului specific acestuia. Acest lucru s-a realizat concomitent cu transferul culturii din spațiul închis al mănăstirii în cel deschis al universităților. La aceasta se mai adaugă și posibilitățile de popularizare a textului scris dezvoltate ca urmarea a descoperirii lui Guttenberg
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
descriem această perioadă pornind de la perioadele anterioare cele mai apropiate și cu impactul cel mai mare. În principal vom comenta dezvoltarea imaginii asupra lumii din diverse perioade pornind de la timpul cultural specific renașterii. Acesta a fost sursa pentru maximul de imaginar atins în secolul al XVII-lea și pentru cenzura corespunzătoare acestuia 1. 2. Europa între două războaie majore Perioada și spațiul structurii de imaginar pe care îl analizăm se dezvoltă în vestul Europei în perioada cuprinsă între două războaie majore
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din diverse perioade pornind de la timpul cultural specific renașterii. Acesta a fost sursa pentru maximul de imaginar atins în secolul al XVII-lea și pentru cenzura corespunzătoare acestuia 1. 2. Europa între două războaie majore Perioada și spațiul structurii de imaginar pe care îl analizăm se dezvoltă în vestul Europei în perioada cuprinsă între două războaie majore: războiul de 100 de ani și cel de 30 de ani. Primul a fost cel care a jucat un rol esențial în maturizarea Evului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a jucat un rol esențial în maturizarea Evului Mediu, dezvoltând o mentalitate centrată stabilitate teritorială în care populația este asociată unui teritoriu modificând imaginarul specific popoarelor migratoare, apărând primele semne ale ceea ce ulterior vor constitui statele naționale și ale unui imaginar național. În acest interval se construiește și se realizează un transfer de la rațional spre pulsional ajungându-se la perioada ce necesita în mod necesar intervenția prin cenzură. Analiza acestei perioade nu trebuie realizată fără precizarea unor evenimente ce au implicat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce au implicat schimbări de imagine fundamentale. Fiecare dintre aceste evenimente majore sunt acceptate ca atare și nu încercăm să identificăm alte modificări decât cele deja cunoscute, dar pe care este necesar să le punctăm pentru a putea urmări devenirea imaginarului. Astfel de momente majore ale istoriei determină schimbări care se realizează la nivelul întregii imagini. 1.2.1. Războiul de 100 de ani și începuturile emancipării medievale Perioada de maturizare a imaginarului medieval se termină odată cu războiul de 100 de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să le punctăm pentru a putea urmări devenirea imaginarului. Astfel de momente majore ale istoriei determină schimbări care se realizează la nivelul întregii imagini. 1.2.1. Războiul de 100 de ani și începuturile emancipării medievale Perioada de maturizare a imaginarului medieval se termină odată cu războiul de 100 de ani. Acesta reprezintă sinteza perioadei atât din punct de vedere militar, cât și politico-social. Imaginarul social a avut transformări majore în spațiul celor două țări (Franța și Anglia), dar și al nivelul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imagini. 1.2.1. Războiul de 100 de ani și începuturile emancipării medievale Perioada de maturizare a imaginarului medieval se termină odată cu războiul de 100 de ani. Acesta reprezintă sinteza perioadei atât din punct de vedere militar, cât și politico-social. Imaginarul social a avut transformări majore în spațiul celor două țări (Franța și Anglia), dar și al nivelul întregii Europe. Ordinea lumii s-a modificat introducând atitudini noi față de popor, schimbări de statut social, atitudini diferite ale populației față de evenimente. În
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și soldații simpli. Mai trebuie amintite și revoltele țărănești cum ar fi Jacqueria (1358) și a Caboșinilor (1413) din Franța. Toate aceste schimbări, nesiguranța apartenența la un spațiu bine delimitat, au determinat schimbări majore de imagine și, implicit, dezvoltarea unui imaginar al dorinței de libertate. Tot în aceeași perioadă se încearcă anumite reforme de ordin religios, cum ar fi cea a lui Wyclif 6 din Anglia care încearcă o îndepărtare față de direcția stabilită de Biserica Catolică. În acest context s-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și curentele religioase (numite de către bisericile oficiale erezii 7). Astfel, încercările de separare față de religia oficială face parte din încercările de inducere a unei imagini diferită de cea oficială. Războiul de 100 de ani este un moment de sinteză pentru imaginarul medieval unul dintre pașii care determină imaginarul secolului al XVII-lea. În cadrul acestei perioade nu sunt determinate doar modificări ale imaginarului social, ci și ale unor modalități de dezvoltare ale imaginarului științific. Este perioada în care se dezvoltă direcția rațională
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
erezii 7). Astfel, încercările de separare față de religia oficială face parte din încercările de inducere a unei imagini diferită de cea oficială. Războiul de 100 de ani este un moment de sinteză pentru imaginarul medieval unul dintre pașii care determină imaginarul secolului al XVII-lea. În cadrul acestei perioade nu sunt determinate doar modificări ale imaginarului social, ci și ale unor modalități de dezvoltare ale imaginarului științific. Este perioada în care se dezvoltă direcția rațională a imaginarului, prin analizele teoretice realizate asupra
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
inducere a unei imagini diferită de cea oficială. Războiul de 100 de ani este un moment de sinteză pentru imaginarul medieval unul dintre pașii care determină imaginarul secolului al XVII-lea. În cadrul acestei perioade nu sunt determinate doar modificări ale imaginarului social, ci și ale unor modalități de dezvoltare ale imaginarului științific. Este perioada în care se dezvoltă direcția rațională a imaginarului, prin analizele teoretice realizate asupra imaginii lui Dumnezeu și naturii. 1.2.2. Contactul civilizațiilor creștine și musulmane până la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
100 de ani este un moment de sinteză pentru imaginarul medieval unul dintre pașii care determină imaginarul secolului al XVII-lea. În cadrul acestei perioade nu sunt determinate doar modificări ale imaginarului social, ci și ale unor modalități de dezvoltare ale imaginarului științific. Este perioada în care se dezvoltă direcția rațională a imaginarului, prin analizele teoretice realizate asupra imaginii lui Dumnezeu și naturii. 1.2.2. Contactul civilizațiilor creștine și musulmane până la căderea Constantinopolului Conflictul dintre imaginarul european și cel oriental de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unul dintre pașii care determină imaginarul secolului al XVII-lea. În cadrul acestei perioade nu sunt determinate doar modificări ale imaginarului social, ci și ale unor modalități de dezvoltare ale imaginarului științific. Este perioada în care se dezvoltă direcția rațională a imaginarului, prin analizele teoretice realizate asupra imaginii lui Dumnezeu și naturii. 1.2.2. Contactul civilizațiilor creștine și musulmane până la căderea Constantinopolului Conflictul dintre imaginarul european și cel oriental de origine musulmană atinge apogeul în 1453, moment în care este cucerit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unor modalități de dezvoltare ale imaginarului științific. Este perioada în care se dezvoltă direcția rațională a imaginarului, prin analizele teoretice realizate asupra imaginii lui Dumnezeu și naturii. 1.2.2. Contactul civilizațiilor creștine și musulmane până la căderea Constantinopolului Conflictul dintre imaginarul european și cel oriental de origine musulmană atinge apogeul în 1453, moment în care este cucerit Constantinopolul 8, ultimul bastion al Imperiului Roman de răsărit. Începuturile conflictului se află în perioada de început a islamului când, pas cu pas, arabii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginea asupra lumii. Pentru filosofiile arabe, una dintre porțile de intrare în Europa a fost Peninsula Iberică. Influența acestora nu poate fi neglijată și din perspectiva noastră considerăm că este unul dintre pașii care realizează trecerea de la perspectiva rațională a imaginarului la cea pulsională. Prin intermediul aceleiași culturi este recuperată opera lui Aristotel împreună cu interpretările arabe ale acesteia. Trebuie să amintim câteva dintre numele a căror operă a fost determinantă pentru sfârșitul Evului Mediu și perioada Renașterii. În primul rând trebuie amintit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]