6,649 matches
-
Legătura explicativă dintre succesul empiric al teoriilor și aproximarea adevărului se rupe, atunci când ne uitam la istoria științei, doar dacă privim teoriile în întregul lor, dar este menținută dacă avem în vedere doar o parte din aceste teorii aceasta e intuiția care stă la baza pozițiilor lui Psillos și Worrall. Această intuiție devine, însă, plauzibilă doar dacă respingem explicațiile antirealiste ale succesului științei. Nici Psillos și nici Worrall nu fac acest lucru. 5.1.5. Ladyman și forma ontică de realism
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
rupe, atunci când ne uitam la istoria științei, doar dacă privim teoriile în întregul lor, dar este menținută dacă avem în vedere doar o parte din aceste teorii aceasta e intuiția care stă la baza pozițiilor lui Psillos și Worrall. Această intuiție devine, însă, plauzibilă doar dacă respingem explicațiile antirealiste ale succesului științei. Nici Psillos și nici Worrall nu fac acest lucru. 5.1.5. Ladyman și forma ontică de realism structural În fața dificultăților întâmpinate de realismul științific, Worrall propune drept cadru
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
să abandonăm angajamentul față de întreaga ontologie a teoriilor științifice. Atitudinea potrivita pe care trebuie să o adoptam față de ceea ce exista dincolo de structura este una agnostica. Ladyman 1998 și French și Ladyman 2003 sunt de părere că exista ceva corect în intuiția lui Worrall, dar că în forma ei epistemologică doctrina realismului structural nu poate scăpa de problemele semnalate (a se vedea 5.1.4.). Pentru a scăpa de aceste probleme, aceștia propun o forma ontologica de realism structural. Conform formei ontologice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
statisticii mecanicii clasice, aranjamentele (iii) și (iv) sunt considerate distincte și li se conferă aceeași greutate în atribuirea probabilităților. Pentru a obține, însă, statistica corecta în mecanica cuantica trebuie să tratam (iii) și (iv) ca aranjamente identice. Dar asta violează intuiția noastră că redistribuirea proprietăților între entități contează ca o schimbare în stările actuale de lucruri. Dacă luam aceasta intuiție ca fiind implicată pe principiul identității indiscernabililor atunci, asumând acest principiu, nu putem justifica tratarea lui (iii) și (iv) ca identice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Pentru a obține, însă, statistica corecta în mecanica cuantica trebuie să tratam (iii) și (iv) ca aranjamente identice. Dar asta violează intuiția noastră că redistribuirea proprietăților între entități contează ca o schimbare în stările actuale de lucruri. Dacă luam aceasta intuiție ca fiind implicată pe principiul identității indiscernabililor atunci, asumând acest principiu, nu putem justifica tratarea lui (iii) și (iv) ca identice. De asemenea, un alt lucru care contribuie la conflictul dintre principiul lui Leibniz și mecanica cuantica este acela că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
deloc în serios ideea că judecățile matematice ar putea fi falsificate de experiență și s-a așteptat ca cititorii săi să fie de acord cu el". 7 Friedman consideră că, atunci când susține că pentru demonstrația matematică este esențială construcția in intuiția pură "Kant face două afirmații care ne izbesc astăzi ca fiind foarte ciudate. În primul rând el susține că figura trasată (o versiune idealizată a acesteia) este necesară pentru demonstrație... Astfel demonstrațiile geometrice sunt ele însele obiecte spațiale. În al
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
unele după altele cinci puncte. 14 O altă interpretare se găsește în Shabel (2006: 107-113). Shabel pleacă aici de la un fragment de la începutul capitolului " Disciplina rațiunii pure în folosire dogmatică" pe care îl interpretează ca abordând problema felului cum o intuiție singulară poate reprezenta toate intuițiile posibile care cad sub același concept. În interpretarea de față, noi plecăm de la afirmația din "Despre schematismul conceptelor pure ale intelectului" și anume că: "nu există imagine a unui triunghi care să poată fi vreodată
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
14 O altă interpretare se găsește în Shabel (2006: 107-113). Shabel pleacă aici de la un fragment de la începutul capitolului " Disciplina rațiunii pure în folosire dogmatică" pe care îl interpretează ca abordând problema felului cum o intuiție singulară poate reprezenta toate intuițiile posibile care cad sub același concept. În interpretarea de față, noi plecăm de la afirmația din "Despre schematismul conceptelor pure ale intelectului" și anume că: "nu există imagine a unui triunghi care să poată fi vreodată adecvată conceptului de triunghi" (CRP
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
acestea, unul după altul, fiecare dintre aceste principii a fost pus la îndoială, sau chiar răsturnat, de cercetarea empirică." (Tim Maudlin 2005: 156); sau "Apariția geometriei neeuclidiene a fost mereu recunoscută ca una dintre provocările fundamentale la teoria kantiană a intuiției spațiale. Dacă geometriile neeuclidiene sunt posibile, atunci este cel puțin îndoielnic că postulatele lui Euclid au "necesitatea și universalitatea" pe care li le-a atribuit Kant ca aspecte ale formei intuiției externe." (DiSalle 2006a: 123). 18 În textele mai recente
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ca una dintre provocările fundamentale la teoria kantiană a intuiției spațiale. Dacă geometriile neeuclidiene sunt posibile, atunci este cel puțin îndoielnic că postulatele lui Euclid au "necesitatea și universalitatea" pe care li le-a atribuit Kant ca aspecte ale formei intuiției externe." (DiSalle 2006a: 123). 18 În textele mai recente se obișnuiește înlocuirea acestui postulat cu axioma lui Playfair (numita astfel după matematicianul scoțian John Playfair): "Printr-un punct exterior unei drepte se poate duce doar o singură paralelă la acea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
atât geometria euclidiană cât și geometriile neeuclidiene." (Friedman 1985: 502) 24 Friedman (op. cit. 504) consideră că ce ar putea a aproxima la Kant noțiunea noastră de posibilitate logică ar fi matematica pură (i.e. ceea ce este dat de condițiile gândirii plus intuiția pură) iar pe cea de posibilitate fizică ar fi ceea ce Kant numește posibilitate reală (ceea ce este dat de condițiile gândirii plus intuiția empirică). 25 După Kant, "imposibilitatea nu se bazează pe concept în sine, ci pe construcția lui în spațiu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Kant noțiunea noastră de posibilitate logică ar fi matematica pură (i.e. ceea ce este dat de condițiile gândirii plus intuiția pură) iar pe cea de posibilitate fizică ar fi ceea ce Kant numește posibilitate reală (ceea ce este dat de condițiile gândirii plus intuiția empirică). 25 După Kant, "imposibilitatea nu se bazează pe concept în sine, ci pe construcția lui în spațiu" (CRP, p. 224). 26 Pentru mai multe detalii legate de viziunea lui Helmholtz cu privire la geometriile neeuclidiene a se vedea DiSalle (2006b) și
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
tradiția epistemologică kantiană..." (ibidem, pg. 253). O altă interpretare este dată de Michael Dummett, care argumentează că, deși Frege a susținut că adevărurile geometriei sunt sintetice a priori, el nu a adoptat și teza kantiană că spațiul și timpul sunt intuiții a priori și, astfel, viziunea acestuia diferă de cea a lui Kant. (a se vedea Dummett 1991: 126-157). 65 A se vedea și secțiunea 1.2.1.2. de mai sus. 66 Acest citat nu reprezintă decât parafrazarea următoarei fraze
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
hotărât că masele au nevoie de certitudini - ca și el însuși, de altfel - a încropit un "program cu 25 de puncte, drept platformă a Partidului Național Socialist German al Clasei Muncitoare"464, refuzând, ulterior, cea mai mică modificare a acestuia. Intuiția îi spunea, pesemne, că "fixitatea platformei era mai importantă pentru scopurile propagandistice decât orice revizuire a sloganurilor"465, oricât ar fi fost aceasta de binevenită. Partea șocantă, zice Burke, este că, deși Hitler și-a mărturisit și aceste decizii în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ne impune, deopotrivă, aceleași obligații. Ea ne cere să ne comportăm în conformitate cu structura noastră umană. Iată de ce nimeni nu trebuie să ignore cerințele cele mai subtile ale naturii noastre omenești. Nouă, apusenilor, rațiunea ni se pare a fi mult superioară intuiției. Preferința noastră se îndreaptă mai mult către inteligență decât către sentiment. Știința înflorește, în timp ce religia stagnează. îl urmăm pe Descartes și-l părăsim pe Pascal. în acest sens, căutăm îndeosebi să ne dezvoltăm inteligența. Cât despre activitățile spirituale, morale, etice
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mod rușinos, Nietzsche. De fapt, nu este mai rușinos să te rogi decât să te hrănești, decât să bei apă sau decât să respiri. Omul are nevoie de Dumnezeu tot așa cum are nevoie de apă și de aer. Adăugat la intuiție, la simțul moral, la simțul frumosului și la lumina inteligenței, simțul sfințeniei dă personalității deplina sa dezvoltare. Este neîndoielnic că reușita vieții cere dezvoltarea integrală a fiecăreia dintre activitățile noastre fiziologice, intelectuale, afective și spirituale. Sufletul este, în același timp
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
doctorului nu este încă încredințată că acest fel de a vedea aduce și înțelegerea. Este înclinată să se îndoiască asupra vederii curate pe care o au acum oamenii. Ochii care rămân închiși s-ar putea să fie ochii sufletului, ochii intuiției. Capitolul 3 DORUL DE SION 1. DIALOGUL DINTRE MOSHE IDEL ȘI SORIN ANTOHI „Ceea ce ne unește” Lectura intensă e un mod de a săpa în căutarea talantului. Cum o personalitate își dospește energiile până ce acestea ies din matcă și trag
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și catifelarea, cu mâinile tale cu degete lungi și subțiri pe care aș vrea să le țin în căușul palmelor mele.” (op.cit, p.221) Când suntem reduși la gândire, suntem îndurerați peste măsură dar și activați afectiv peste măsură. Intuiția ia locul raționamentului, empatia aduce telepatie, funcționează ca o tehnică excelentă de comunicare, uneori au loc și uimitoare premoniții pe care abia timpul le-a confirmat. Iubirea dintre mamă și fiică aduce o apropiere sufletească și spirituală care aduce din
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Sinteza rămâne, în esență, valabilă. între timp, au apărut o serie de noi date, reflexii și puncte de vedere pe aceeași temă. Mereu incitantă, provocatoare, tema indică, de fapt, o criză permanentă a conștiinței civice, obscură în resorturile sale profunde. Intuiția și convingerea acestei conștiințe îi spun că ea a existat efectiv, dar încă fără suficiente dovezi documentare. Toate contribuțiile sunt deci bine venite, deoarece numai în acest mod conceptul de rezistență literară și culturală poate fi definit cu mai multă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al românilor după 1989 pare, la prima vedere, straniu și aberant: Un mister românesc. Autoarea, medic psihiatru de formație, pune un diagnostic exact, direct, chiar brutal, pentru unii greu de suportat, dar de o luciditate salutară. Simplele mele impresii și intuiții sporadice, fragmentare, anterioare, inclusiv a nu mai puțini români cu simțul realității (de precizat cu toată claritatea: deloc comuniști, dimpotrivă), sunt acum organizate într-un sistem strâns argumentat, de o rigoare documentară indubitabilă. El dă o satisfacție ce nu poate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
trecut va trebui să facă saltul în ordinea spiritului, de la imagine, simbol, mit, la idee, teorie, sistem. De la concretul poetic, la abstracția gândirii. Suntem încă mult prea lirici, prea poeți în toate. Și rezolvăm mult prea multe, încă, doar prin intuiții și imagini. Avem nevoie de o nouă cultură: teoretică, mai sistematică, mai rece, mai raționalistă, mai pătrunsă de spirit critic, de luciditate, de un superior bun simț. Iraționalismul, misticismul au făcut destule ravagii și la noi. Avem prea mulți filozofi-mit
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Insuficiențele organizării culturale, care nu cunoaște încă nici continuitate, nici marele efort constructiv, sunt dublate de un dezechilibru profund, de substanță, care explică foarte multe alte aspecte negative ale culturii actuale. Este vorba, în esență, de predominarea sentimentelor asupra ideilor, intuiției și gustului asupra analizei raționale, adeziunilor pur sentimentale asupra deciziilor reci, lucide, argumentate logic și obiectiv. Ni se va răspunde, desigur, cu un formidabil aparat de referințe și citate din moraliști celebri, că omul, în genere, nu este o ființă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și adevărurile definitive, inspirațiile efemere, inconsistente, bizare și, nu rareori, funeste. Orientează, selectează și proiectează construcții ideatice argumentate, inteligibile, organizate, sistematizate și deschise criticii și corectărilor. Prea se mizează mult, în cultura română actuală, doar pe inspirația de moment, pe intuiție, impresie și improvizația scrisă (sau pretins bine scrisă). în această fază intelectuală imediată, rigoarea raționalistă, abstractă, rece și sistematică tinde să corecteze, în mod necesar și salutar, abuzurile dogmatismului marxist, dar și toate exagerările lirico-intuitive-bombastice venite din direcția opusă. Chiar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vorba într-o carte și dacă are vreo importanță, nu mai interesează în realitate pe nimeni. Criticii literari, și încă de prim ordin, care după 1989 au devenit jurnaliști, comentatori politici și ideologi notabili, au avut o mult mai exactă intuiție a momentului istoric și un instinct publicistic mult mai sigur. Și deci, o prezență mult mai utilă în cultura actuală. A funcționat, am spune, un admirabil fenomen de autoreglare culturală spontană, de compensare și reechilibrare a unei mari absențe. Activitatea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
A funcționat, am spune, un admirabil fenomen de autoreglare culturală spontană, de compensare și reechilibrare a unei mari absențe. Activitatea lor dovedește, în același timp, și o altă realitate esențială: o cultură care mizează doar pe imagini și lirisme, pe intuiții și reacții de gust, pe impresii și nu pe idei, care nu cunoaște măcar iluzia sau seducția construcției, operei de durată, ca să nu spunem și a sistemului, va rămâne veșnic minoră și iremediabil marginală. Insistența asupra acestei teme este necesară
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]