6,703 matches
-
cosmice (Copernic). Prin explicarea intuitivă a acestor fenomene a fost creată imaginea științifică a universului (Newton) și din nou ca urmare a studierii mai intense a luminii a trebuit să sufere modificări imaginea aceasta, iar fizica, refugiindu-se atît în intuiția revelatoare, cît și în observarea exactă, a elaborat concepții unificatoare asupra universului (teoria relativității) și asupra atomului (teoria cuantică), concepții ale căror consecințe pentru întreaga știință, care reclamă o revizuire a bazei sale metodice (principiul cauzalității), riscă să depășească orice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
restul prin cele verbale și vocale, în acest capitol vom analiza un domeniu aproape complet neglijat, cel al metalimbajului cuvintele și expresiile care pot releva adevăratele atitudini ale unei persoane. Ca și limbajul trupului, și metalimbajul poate trezi "sentimentul instinctiv", "intuiția", "cel de-al șaptelea simț", "presimțirea" că vorbitorul nu spune ceea ce gândește. Deși metalimbajul constituie încă o zonă neclară a comunicării interpersonale, capitolul de față încearcă să simplifice multe din cuvintele, locuțiunile și expresiile de bază, pe care majoritatea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
om al pământului, având rosturi, calități și defecte general umane. Personalitatea artistică a scriitoarei se manifestă într-un amplu registru expresiv, talentul său ilustrându-se cu deosebită vigoare mai ales în arta portretistică. Înzestrată cu spirit de observație și fină intuiție psihologică, B. va oferi în această direcție modele remarcabile. Reține în mod deosebit imaginea regelui Ferdinand din Două portrete, o transpunere parțială după Portraits d’hommes (1929). Conturându-se cu precizie, dintr-un mănunchi de amintiri revelatoare, derulate cu patos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
senzorial-motric privitorul, folosind reprezentarea vizuală ca modalitate de sugerare artistică a echivocului, mai degrabă decât ca o simplă ilustrație. Utilizarea imaginilor virtuale își propune de fapt să reafirme prezența corpului în spațiul artistic simulat, interfața însăși ținând de corporealitate, de intuiție și de visceralitate: Mediul spațiului virtual imersiv nu este doar un spațiu conceptual, ci, în mod paradoxal, un spațiu fizic în sensul că este extins, tridimensional și învăluitor. În acest mod, este în totalitate un nou tip de spațiu, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în schimb, pune la dispoziția cititorului cultivat un set de idei validate de timp, ceea ce echivalează cu un oportun recurs la memorie. Februarie 2010 Teodor Pracsiu ARGUMENT Există valori, cele mai multe, care trăiesc sub o aparență înșelătoare și trebuie vocație și intuiție spre a le anticipa destinul și există valori, mai puține și poate mai mari, care au în ele însele puterea de a-și crea aparența, suprafața și de a se manifesta prin ele. Labiș aparține acestei a doua categorii; el
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
atribuind somnului - și deci visului - calitatea de sfetnic. Când spiritul este agitat, preocupat, confuz seara și când o întrebare nu își găsește răspunsul sau o problemă soluția, dimineața, lucrurile par adesea mai clare, ba chiar persoana în cauză are o «intuiție» genială, ca și cum visul i-ar fi adus - inconștient - soluția. Proverbul care afirmă că «noaptea este un sfetnic bun» poate fi ușor verificat; totul se explică prin funcția de clasificare și de revelare a visului. 6. Funcția de anticipare În afară de clasificare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
asupra lor și să-și găsească noi forțe. Mistreț Simbolistica mistrețului este foarte apropiată de cea a porcului (vezi cuvântul). Totuși, dat fiind că el dezgroapă trufele, adaugă la interpretarea foarte puțin apreciată dată porcului o dimensiune spirituală benefică. Valorizează intuiția și îl sfătuiește pe cel ce visează să facă apel la flerul său, să sape și să își folosească resursele interioare. Scorpion Scorpionul întruchipează perfidia, răutatea (mai ales a vorbelor) și agresivitatea. Temut de toți oamenii, încă din negura timpurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
asupra tenebrelor, exprimă ieșirea din obscurantism. Cel ce visează are o viziune luminoasă asupra lui însuși și asupra vieții sale. Oferă o privire avizată asupra lumii înconjurătoare. Poate, prin urmare, să aibă încredere în corectitudinea opiniilor sale sau în pertinența intuițiilor. Făclia are, în plus, o semnificație spirituală. Constituie mediatorul dintre umanitate și divinitate, între pământ și cer. Exprimă idealurile înalte și noblețea ambițiilor subiectului, dar se referă și la rugăciune, adică atât la cerere, cât și la recunoștință. Cele trei
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a unghiilor (pete, fisuri, culoare ciudată etc.) poate revela lipsa de siguranță, de arțag, de combativitate a subiectului. Unghiile cu manichiura făcută semnifică seducția, folosită ca o armă de atac sau de apărare. Nas Nasul face apel la instinctul și intuiția celui ce visează. Îi pune în discuție flerul. Dacă are nasul înfundat, înseamnă că respectiva însușire îi este afectată. Cel ce visează nu simte nimic sau este indus în eroare. Impresiile lui nu sunt corecte. Se înșală în judecățile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a matematicii în științele naturale / 13 R.W. Hamming Irezonabila eficiență a matematicii / 37 Felix E. Browder Are matematica pură vreo legătură cu științele? / 63 G.H. Hardy Scuza matematicianului / 91 Morris Kline Geometrie și adevăr / 115 Capitolul 2. MATEMATICA ÎNTRE INTUIȚIE ȘI LOGICĂ / 121 Henri Poincaré Intuiția și logica în matematică / 123 G. Hardy Matematica aplicată / 139 G. Polya Matematica și raționamentul plauzibil (I) / 145 G. Polya Matematica și raționamentul plauzibil (II) / 149 Henri Poincaré Matematica și logica / 153 Henri Poincaré
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
R.W. Hamming Irezonabila eficiență a matematicii / 37 Felix E. Browder Are matematica pură vreo legătură cu științele? / 63 G.H. Hardy Scuza matematicianului / 91 Morris Kline Geometrie și adevăr / 115 Capitolul 2. MATEMATICA ÎNTRE INTUIȚIE ȘI LOGICĂ / 121 Henri Poincaré Intuiția și logica în matematică / 123 G. Hardy Matematica aplicată / 139 G. Polya Matematica și raționamentul plauzibil (I) / 145 G. Polya Matematica și raționamentul plauzibil (II) / 149 Henri Poincaré Matematica și logica / 153 Henri Poincaré Invenția matematică / 165 Capitolul 3. ÎNVĂȚAREA
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
început al anilor 1930. Deși poate cea mai completă formă din punct de vedere matematic a tuturor teoriilor fizice care s-au dezvoltat în acea vreme, mecanica cuantică și mecanismele sale matematice au eșuat în realizarea unei apropieri ușoare de intuiția fizică convențională și au eșuat în ștergerea idealului clasic al fizicii pe care l-au înlocuit în mod oficial. Ceea ce au reușit într-adevăr a fost să distrugă puternica influență a raționalismului ca piatră de temelie a teoriei fizice. Poate
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cea mai prolifică în aplicații detaliate dintre teoriile fizice majore, mecanica cuantică ar putea justifica spusele lui G.K. Chesterton: "Am văzut adevărul, dar nu are niciun sens". În dezvoltarea ulterioară a fizicii teoretice, disjuncția dintre formalismul matematic și cererile unei intuiții limitative a devenit tot mai mare pe măsură ce teoriile au devenit tot mai elaborate. În timp ce atitudinea formalistă comună față de matematică n-a obținut niciodată o influență dominantă totală față de cercetarea matematică, punctul de vedere instrumentalist similar al fizicianului teoretic contemporan față de
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
matematic. Este readusă în discuție aici o idee exprimată cu mai mulți ani înainte de H. Poincaré, care argumenta convingător de ce nu se reduce matematica la logică. 3. În evoluția sa și în construcțiile sale, matematica trebuie să rămână apropiată de intuiție și de nevoile reflectării adevărului științific. Formalismul în matematică, până la un punct necesar în construcția riguroasă a bazelor matematicii, a dus la exagerări și concluzii, cele mai multe dezavuate de dezvoltarea matematicii contemporane, dar care au avut un rol nefast în îndepărtarea
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
moment să fie dezamăgit. În mod paradoxal, deși noile geometrii au atacat abilitatea omului de a atinge adevărul, ele au oferit cel mai bun exemplu de putere a minții umane, deoarece mintea trebuia să conteste și să să depășească obiceiul, intuiția și percepțiile simțurilor pentru a produce aceste geometrii. Pierderea sacralității adevărului pare a lansa o întrebare veche de ani și ani despre însăși natura matematicii. Există într-adevăr matematica independent de om, așa cum există munții și mările, sau este aceasta
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mecanica cuantică și teoria generalizată a relativității (teoria gravitației). Perfect pentru mecanica newtoniană, modelul euclidian se va dovedi deja spre sfârșitul secolului al XIX-lea nepotrivit pentru noile teorii fizice despre spațiu și timp. Capitolul 2 MATEMATICA ÎNTRE LOGICĂ ȘI INTUIȚIE Despre esența raționamentului și gândirii matematice s-au scris multe pagini memorabile în cultura universală. În vorbirea și accepțiunea curentă, matematica este asociată cu știința numerelor și a calculului, iar esența raționamentului matematic ar fi, de fapt, caracterul său exclusiv
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de simboluri logice și, dacă da, cum se explică faptul că rezultatele matematice nu sunt triviale? Sunt doar câteva întrebări la care câțiva mari matematicieni ai secolului trecut au încercat să ofere un răspuns și care încă stârnesc controverse aprinse. Intuiția și logica în matematică 1 Henri Poincaré Este imposibil să studiezi operele marilor matematiciani, chiar și ale celor mici, fără să nu remarci și să nu distingi două tendințe opuse, sau mai degrabă două feluri de gândire total opuse. Unii
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
preocupați de logică; citindu-le lucrările, ești tentat să crezi că au avansat doar pas cu pas, cu metoda unui Vauban care își pregătește atacul asupra unei fortărețe fără să lase nimic la voia întâmplării. Ceilalți se lasă ghidați de intuiție și fac (din prima) cuceriri rapide, deși precare uneori, asemenea cavalerilor îndrăzneți din avangardă. În fapt, nu subiectul tratat le impune una sau alta dintre metode. Dacă despre primii se spune adesea că sunt analiști, iar despre ceilalți că sunt
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
doi matematicieni în viață. Dl. Méray dorește să demonstreze faptul că o ecuație binomială are întotdeauna o rădăcină, sau, pe înțelesul tuturor, că un unghi poate fi divizat întotdeauna. Dacă există un adevăr pe care credem că-l cunoaștem prin intuiție directă, atunci acesta este. Cine s-ar putea îndoi că un unghi se poate împărți întotdeauna într-un număr de părți egale? Dl Méray nu judecă astfel; în ochii săi, această propoziție nu este deloc evidentă și, pentru a o
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
recunoaște că mulți dintre acești geometri de demult erau analiști prin înclinație. De exemplu, Euclid a ridicat un eșafodaj savant căruia contemporanii săi nu-i puteau găsi vreun defect. În această vastă construcție, în care fiecare piesă se datorează totuși intuiției, putem recunoaște și astăzi, fără prea mare efort, opera unui logician. Nu mințile s-au schimbat, ci ideile; mințile intuitive au rămas aceleași; dar cititorii lor le-au cerut mai multe concesii. Care este rațiunea acestei evoluții? Nu este greu
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fără prea mare efort, opera unui logician. Nu mințile s-au schimbat, ci ideile; mințile intuitive au rămas aceleași; dar cititorii lor le-au cerut mai multe concesii. Care este rațiunea acestei evoluții? Nu este greu s-o descoperim. Că intuiția nu ne poate da nici rigoare, nici certitudine, ne-am dat seama de asta din ce în ce mai mult. Să luăm câteva exemple. Știm că există funcții continue fără derivate. Nimic mai șocant pentru intuiție decât această propoziție pe care logica ne-o
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
evoluții? Nu este greu s-o descoperim. Că intuiția nu ne poate da nici rigoare, nici certitudine, ne-am dat seama de asta din ce în ce mai mult. Să luăm câteva exemple. Știm că există funcții continue fără derivate. Nimic mai șocant pentru intuiție decât această propoziție pe care logica ne-o impune. Predecesorii noștri nu ar fi scăpat ocazia să afirme: Este evident că orice funcție continuă are o derivată, deoarece orice curbă are o tangentă". Cum poate intuiția să ne înșele atât
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Nimic mai șocant pentru intuiție decât această propoziție pe care logica ne-o impune. Predecesorii noștri nu ar fi scăpat ocazia să afirme: Este evident că orice funcție continuă are o derivată, deoarece orice curbă are o tangentă". Cum poate intuiția să ne înșele atât de mult? Asta se întâmplă deoarece atunci când căutăm să ne imaginăm o curbă, nu putem să ne-o reprezentăm fără grosime; la fel, când ne reprezentăm o dreaptă, o vedem sub forma unei benzi rectilinii de
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fi avut grijă să traducem raționamentul în limbajul geometriei, intermediar între cel de analiză și cel de fizică, cu siguranță aceste îndoieli nu s-ar fi produs, și poate astfel și astăzi i-am mai înșela pe cititorii neavizați. Așadar, intuiția nu ne dă certitudini. Iată de ce evoluția trebuia să se facă; să vedem acum, însă, în ce manieră s-a făcut. Nu a durat mult până să se observe că rigoarea nu putea fi introdusă în raționamente dacă nu era
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
aveam doar imaginea lor neșlefuită, și nu o idee precisă pe care să se fi putut baza raționamentul. Aici și-au unit mai întâi logicienii eforturile. La fel și pentru numărul incomensurabil. Ideea vagă a continuității, pe care o datorăm intuiției, s-a rezolvat printr-un sistem complicat de inegalități privind numerele întregi. Pe această cale, dificultățile provenind din trecerile la limită sau din considerarea infiniților mici au fost clarificate definitiv. Astăzi, nu au mai rămas în analiză decât numerele întregi
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]