6,815 matches
-
necesare și universale a contradicției și pe cea a ideii de sinteză, Hegel construiește o viziune dialectică mai amplă, subîntinsă de un idealism obiectiv 363. În această viziune, toată cunoașterea este privită drept manifestarea Ideii pure, a priori, lipsită de intuiția sensibilă. Printr-o mișcare proprie, Ideea produce evolutiv și necesar Natura pentru a se regăsi pe sine ca Idee absolută sau Spirit. Legea de autodezvoltare internă a Ideii, care o face să se obiectiveze în natură și să se regăsească
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Diferența aceasta apare dintr-o înțelegere diferită a rostului facultăților de cunoaștere și a sensului cunoașterii. La Immanuel Kant cunoașterea este un proces de determinare și unificare a unui material de la un nivel inferior prin structuri supraordonate: intelectul unifică diversitatea intuițiilor date prin sensibilitate cu ajutorul regulilor în concepte, iar rațiunea unifică regulile intelectului în principii. Intelectul kantian trebuie să ajungă prin sinteza intuițiilor condiționate de sensibilitate la universalitatea cunoștinței; el are nevoie deci de operația logică de obținere a universalului din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
proces de determinare și unificare a unui material de la un nivel inferior prin structuri supraordonate: intelectul unifică diversitatea intuițiilor date prin sensibilitate cu ajutorul regulilor în concepte, iar rațiunea unifică regulile intelectului în principii. Intelectul kantian trebuie să ajungă prin sinteza intuițiilor condiționate de sensibilitate la universalitatea cunoștinței; el are nevoie deci de operația logică de obținere a universalului din mulțimea particularelor spre a putea forma conceptul. Rațiunea, spre a forma principiul, care este conceptul său, are nevoie de operația de totalizare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Lupașcu a gândit posibilitatea acestei logici a contradictoriului, într-un expozeu intenționat mai extins, având în vedere puțina atenție de care s-a bucurat până acum această idee în spațiul românesc. Spre final, voi reveni asupra comparațiilor cu Lucian Blaga. Intuiția contradictoriului și modelul ontologic clasic Încă de la primele sale lucrări 452, filosoful francez de origine română avea să intuiască în manifestările istorice ale spiritului ceea ce va forma miezul întregii sale filosofii și care îl va determina să întreprindă o încercare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
numită de obicei "materie". De fapt, ceea ce ne apare ca materie este energie structurată, prinsă în sisteme. Structurarea acestei energii, sistematizarea ei, se realizează în baza unei alte logici decât cea care domina modelul ontologic clasic. În acest punct intervine "intuiția contradictoriului"461 a lui Ștefan Lupașcu: "dincolo de reprezentarea fizico-matematică a fenomenelor naturale, bazată pe datele macroscopice ale experienței și țesând un fel de pânză diafană omogenă și continuă (prin intermediul infinitului matematic), țâșnește de pretutindeni un discontinuu de dualități antinomice și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
totul se prezintă, în opinia argumentată științific a lui Lupașcu, cu o structură duală contradictorie 466. Iar în microfizic contradicția pare să fie cea mai radicală 467. Principiul antagonismului și ideea unui nou discurs al metodei Sprijinindu-se pe această intuiție, filosoful francez de origine română își construiește teoria ontologică privitoare la structura energiei. Principiul care o guvernează este "principiul antagonismului"468. În formularea sa strictă, acest principiu afirmă că un element, un fenomen, un eveniment, un sistem este posibil datorită
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a stării T am putea spune, o religie care pune contradicția în chiar ființa divinității, un antagonism intensificat din care se naște totul și care susține totul. Prin aceasta, el se apropie de gândirea unor mari mistici, care au avut intuiția caracterului contradictoriu al ideii de Divinitate. În acest sens, îl amintește pe Jacob Böhme. Solange de Mailli-Nesle îl situează alături de un alt mistic occidental, Meister Eckart, și îl apropie de gnostici 537. Am văzut că Lucian Blaga se apropia și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe care axiomatizarea teoriei mulțimilor nu poate să-l evite 607. În argumentația lui Drăgănescu, ideea de mulțime "nu este o creație pe care noi o impunem lumii, ci o realitate obiectivă, cu rădăcini ontologice", care se obține "printr-o intuiție ontologic-obiectivă", iar nu prin observarea mulțimilor de obiecte fizice care ne înconjoară. Paradoxurile sau antinomiile care au fost descoperite în teoria mulțimilor sunt "semnalul caracterului ontologic profund al mulțimii"608. Luând cazul antinomiei Cantor-Russell cu privire la conceptul de mulțime a tuturor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Immanuel Kant, care oprea speculația filosofică la limita lucrului în sine. Pentru filosoful german, obiectul cunoașterii este unul pe care rațiunea îl determină și aceasta în primul rând pentru că spațiul și timpul nu sunt obiective, ci sunt forme subiective ale intuiției. Admiterea obiectivității spațiului și timpului angajează gândirea ontologică în aporii insolubile. Soluția lui va fi să considere spațiul și timpul ca subiective, transferând astfel problema existenței în sfera lucrului în sine. Încât, se poate spune că Immanuel Kant "a evitat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
manifestarea complexității în interiorul "fortăreței simplității", care este fizica fundamentală 644. În aceste condiții, logica terțului exclus este contraproductivă. Ea acționează ca o logică de excludere, acolo unde este nevoie de coexistență și chiar de unitate 645. Ștefan Lupașcu a avut intuiția că dualitatea contradictorie însoțește orice manifestare a energiei. Această structură complexă pe care el a descoperit-o în sânul realității nu poate fi abordată cu logica clasică. De aceea, a construit această logică mai subtilă, logica terțului inclus, pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
intuiționism, o "tensiune specifică a începutului de veac"674 XX. Ca reacție la raționalismul filosofic și științific al secolelor anterioare, se propunea în acea perioadă o întoarcere la natură, la complexitatea vieții, la abordarea inconștientului, a necunoscutului, la viața sufletească, intuiție, magie, mit, la fenomenul originar 675. Blaga se va angaja și el în explorarea unor căi alternative în raport cu raționalismul clasic, prin recurs la mit, metaforă și paradox. Însă, nu va urma calea iraționalismului intuiționist. Gândirea antinomică pe care el o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe scurt, ar însemna să credem că ea cuprinde, cel puțin virtual, sfera ce pretindea a o depăși, sfera metafizică"701. Metafizica intuiționist-iraționalistă se sprijină pe un alt tip de experiență decât metafizica inductivă, pe "o experiență particulară suprasensibilă, pe "intuiție", care posedă o certitudine nemijlocită, superioară intuiției sensibile și gândirii și are drept obiect o realitate care, departe de a fi inteligibilă, ca realitatea vechii metafizici, este irațională sau suprarațională, dincolo de lumina intelectului, având totuși o lumină proprie. Această realitate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ea cuprinde, cel puțin virtual, sfera ce pretindea a o depăși, sfera metafizică"701. Metafizica intuiționist-iraționalistă se sprijină pe un alt tip de experiență decât metafizica inductivă, pe "o experiență particulară suprasensibilă, pe "intuiție", care posedă o certitudine nemijlocită, superioară intuiției sensibile și gândirii și are drept obiect o realitate care, departe de a fi inteligibilă, ca realitatea vechii metafizici, este irațională sau suprarațională, dincolo de lumina intelectului, având totuși o lumină proprie. Această realitate metafizică, prezentă nemijlocit într-o experiență superioară
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metafizici, este irațională sau suprarațională, dincolo de lumina intelectului, având totuși o lumină proprie. Această realitate metafizică, prezentă nemijlocit într-o experiență superioară, e Viața, Devenirea, Temporalitatea, Istorcitatea"702. Reprezentantul cel mai important al acestei metafizici este Henri Bergson. La el, intuiția este un fel de dilatare a intuiției sensibile, sentimentului, instinctului, pentru a face din ele o experimentare sau un contact direct și pozitiv cu absolutul, cu Viața. Prin aceasta, intuiționismul respinge raționalismul, logocentric în esența sa, mai exact opune spiritului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
intelectului, având totuși o lumină proprie. Această realitate metafizică, prezentă nemijlocit într-o experiență superioară, e Viața, Devenirea, Temporalitatea, Istorcitatea"702. Reprezentantul cel mai important al acestei metafizici este Henri Bergson. La el, intuiția este un fel de dilatare a intuiției sensibile, sentimentului, instinctului, pentru a face din ele o experimentare sau un contact direct și pozitiv cu absolutul, cu Viața. Prin aceasta, intuiționismul respinge raționalismul, logocentric în esența sa, mai exact opune spiritului rațional Viața, în care corpul și sufletul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aspecte complementare, în sensul că ele descriu comportări egal de importante ale fenomenelor luminoase, care nu pot fi aduse niciodată în contradicție una cu alta"738. În esență, ceea ce afirma fizicianul danez prin ideea complementarității era "insuficiența conceptelor create de intuiția obișnuită atunci când sunt aplicate în domeniul microfizic"739. În descrierea fenomenelor cuantice, noțiunile clasice nu mai reușesc să facă față, generând paradoxuri, astfel încât este necesară o descriere complementară, în care noțiuni care se exclud devin complementare. Problema lui Niels Bohr
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ontologică. Ea ne obligă să acordăm ființă atât radiației cât și corpusculului..."771. Istoria dialecticii undă-corpuscul sfârșește de asemenea într-o sinteză, reprezentată de mecanica ondulatorie a lui Louis de Broglie, prin care "suntem conduși să punem în valoare simultan intuițiile corpusculare și intuițiile ondulatorii"772. Noul spirit științific se construiește după o "epistemologie non-carteziană", care înseamnă în primul rând condamnarea doctrinei naturilor simple și absolute date prin intuiție. Într-adevăr, spune Bachelard, această intuiție nu mai poate fi de acum
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
obligă să acordăm ființă atât radiației cât și corpusculului..."771. Istoria dialecticii undă-corpuscul sfârșește de asemenea într-o sinteză, reprezentată de mecanica ondulatorie a lui Louis de Broglie, prin care "suntem conduși să punem în valoare simultan intuițiile corpusculare și intuițiile ondulatorii"772. Noul spirit științific se construiește după o "epistemologie non-carteziană", care înseamnă în primul rând condamnarea doctrinei naturilor simple și absolute date prin intuiție. Într-adevăr, spune Bachelard, această intuiție nu mai poate fi de acum înainte primitivă, ea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Louis de Broglie, prin care "suntem conduși să punem în valoare simultan intuițiile corpusculare și intuițiile ondulatorii"772. Noul spirit științific se construiește după o "epistemologie non-carteziană", care înseamnă în primul rând condamnarea doctrinei naturilor simple și absolute date prin intuiție. Într-adevăr, spune Bachelard, această intuiție nu mai poate fi de acum înainte primitivă, ea este precedată de un studiu discursiv care realizează un fel de dualitate fundamentală. Toate noțiunile de bază pot fi oarecum dedublate; ele pot fi mărginite
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
conduși să punem în valoare simultan intuițiile corpusculare și intuițiile ondulatorii"772. Noul spirit științific se construiește după o "epistemologie non-carteziană", care înseamnă în primul rând condamnarea doctrinei naturilor simple și absolute date prin intuiție. Într-adevăr, spune Bachelard, această intuiție nu mai poate fi de acum înainte primitivă, ea este precedată de un studiu discursiv care realizează un fel de dualitate fundamentală. Toate noțiunile de bază pot fi oarecum dedublate; ele pot fi mărginite de noțiuni complementare. De acum orice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu mai poate fi de acum înainte primitivă, ea este precedată de un studiu discursiv care realizează un fel de dualitate fundamentală. Toate noțiunile de bază pot fi oarecum dedublate; ele pot fi mărginite de noțiuni complementare. De acum orice intuiție va purcede dintr-o alegere; va exista deci un soi de ambiguitate esențială la baza descrierii științifice, iar caracterul imediat al evidenței carteziene va fi tulburat"773. Știința nouă se hrănește din idei care nu mai sunt evidente imediat și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
786. Încercările de logică non-aristotelică pleacă, în opinia lui Bachelard, de la faptul că această fizică a obiectului oarecare, care stă la baza logicii aristotelice și logicii transcendentale kantiene, "este fizica unui obiect care a păstrat o specificitate (...) implicată atât în intuiție cât și în cunoașterea discursivă, atât în forma sensibilității externe cât și în forma sensibilității interne". Este vorba de "specificitatea localizării geometrice euclidiene", respectiv "specificitatea substanțială" sau schema substanței 787. Or, în condițiile în care "știința ne face să luăm
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lui Blaga, probabil Edgar Morin nu ar fi ezitat să-l invoce printre promotorii acestui mod de gândire. Metoda antinomiei transfigurate ar fi putut intra în cataloagele metodologiei complexității. Complexitatea poate fi o categorie utilă pentru a traduce unele dintre intuițiile lui Blaga. Situațiile pe care acesta le invocă drept caracteristice pentru minus-cunoaștere ar putea foarte bine să fie considerate drept situații de complexitate. Unele dintre ele se regăsesc în inventarele lui Edgar Morin. Chiar categoria "misterului", care este centrul filosofiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care stimulează gândirea și creativitatea și prin care elevii sunt învățați să lucreze productiv cu alții. Prin acestea, se pune accentul pe persoană, ca finalitate, elevul devenind un subiect activ, pe interacțiunea cu alții și, nu în ultimul rând, pe intuiție și afectivitate. Aceste metode sunt: Prelegerea - o perspectivă modernă; Discuția; Rețeaua de discuții; Dezbaterea; Brainstorming; Starbusting; Ciorchinele; Copacul ideilor; Turul galeriei; Metoda,,6-3-5”; Metoda ,,Phillips 6-6”; Termenii - cheie inițiali; Reuniunea-panel; Masa rotundă; Graffiti; Scaunul intervievatului; Cvintetul; Știu/Vreau să știu
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
Macedonski echivalat cu pledoaria pentru propria poezie) și impune „filonul de aur” al operei în diversele variante ale sublimării prin creație. Psihocritica i-a sugerat un instrument de cercetare (rețelele de imagini) care poate servi la configurarea devenirii operei, de la intuiții poetice spontane la obsedanta aspirație spre „excelsior”. Rețelele de imagini, adică disperarea și sarcasmul, postura egolatră, mirajul, lumina, cu modificările de raporturi dintre ele, „scriu” destinul unui poet ce a debutat grăbit, fără o conștiință scriitoricească sigură, dar s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285713_a_287042]