8,051 matches
-
nicăieri, nici la colț de stradă. „Veniți la mine!” De ce? Foarte simplu. O venit un profesor la mine: „Mă, am auzit că deținuții politici sunt turnători la Securitate”. „Măi, Viorel, poate c-or fi, eu nu.” „Jură-te!” „Nu mă jur. Dar când eu voi ajunge să fiu informatorul Securității, nu mai merită să trăiască neamul meu.” „Gata! Mă, te cred!” Cum simțiți că au fost priviți foștii deținuți politici În România Înainte de ’89? Să știți că foștii deținuți politici au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
este acolo la balustradă, pe coridor. Dar ulterior așa am auzit, că s-a prins de balustradă și n-a vrut să se desprindă de-acolo. Acum, chiar Buracu așa a scris, că prim-gardianul i-a spus că: „Eu jur pe familia mea că nu pățești nimic, numai du-te Înapoi!”. Asta n-ați auzit? Se poate să fie așa, dar, de fapt, eu asta n-am auzit direct. Cum a fost adus Înapoi În cameră? Asta ați văzut? Da
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
peste grămadă în două trăsuri și... mână la „Steaua albastră“. Iar Cilibi Moise rânjea. Peste douăzeci de minute, ceata se întoarce furioasă. Dar evreul era impasibil. Un potop de imprecațiuni izbucnește: — Măgarule! Ți-ai râs de noi! Și te-ai jurat și pe copii! Ghetele costă 12 lei; de ce ne-ai mințit?... Stați, domnilor, eu nu v-am mințit. E adevărat că perechea de ghete costă 12 lei, dar eu când v am spus că am plătit 6 lei nu v-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din cauză că Marcovici îl lua în zeflemea de câte ori se întâlnea cu el într-un consult. Odată, ieșind de la o consultație, Marcovici i-a băgat bastonul între picioare și l-a făcut să-și piardă echilibrul. Din ziua aceea Drasch i-a jurat o ură eternă. Cazul cu hapurile de ghicit au trecut la legendă. Într-o zi câțiva medici au voit să-i joace o festă: i-au trimis pe un cineva ca să-l consulte pentru boala de a spune minciuni. bucureștiul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
totuși, să merg la Udești. La întoarcere - ce surpriză! -, am văzut, din tren, cîmpuri de maci. Dintr-odată parcă se schimbase anotimpul și ne împresurase o iarnă caldă, veselă. E pentru a doua oară cînd văd așa ceva și pot să jur că efectul plastic este extraordinar! Prima dată a fost acum doi ani, în timp ce mă întorceam de la petrecerea dată de ultima serie de studenți deai mei, cu ocazia reîntîlnirii lor după un deceniu. Era dimineață, soarele abia se ridicase deasupra orizontului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
plic lui Ceaușescu. Până să se dumirească lumea (asta vrea să însemne: până să se schimbe imaginea), întreaga țară a văzut cum un civil i-a dat omului un pumn zdravăn, făcându-l să se topească din imagine. Nu pot jura că scena a fost văzută și de Ceaușescu, deoarece el nu era telespectator, ci actor principal. Rețin faptul că aproape toți cei despre care vă scriu sunt tineri. Prin urmare, oameni în devenire și care nu s-au blazat încă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
apă fierbinte și zahăr. Când neamțul-român sau românul-neamț și-a scos haina și i-a spus chelnerului că această cutie de ness este de la barul restaurantului costând numai 90 de lei și este destinată servirii consumatorilor, respectivul chelner s-a jurat pe lumina ochilor copiilor lui că toată afacerea este a barmanului care are relații sus și el își pierde pâinea. Turistul nostru s-a dus la hotel și a doua zi a plecat rapid în noua lui patrie. La aceasta
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu veți reuși niciodată să fiți crezut. Nimeni din țară și străinătate nu v-a crezut și nu vă crede, fiindcă vede și cunoaște destul de bine și pe propria sa piele situația reală. Mai mult, noi, cei din țară, putem jura cu mâna pe inimă că în cei 20 de ani ați ruinat țara. Ați distrus viața plină de conținut și prosperitate a zecilor de milioane de români, în special a țăranilor agricultori, care acum cerșesc pe la orașe câte o bucată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
suflarea uriașă a visului”, este probabil ceea ce justifică și premiul acordat astăzi poetului israelian de limbă română Eran Sela. Să-l omagiem pe sărbătorit cu gratitudinea datorată admirației și afecțiunii pe care ni le-a inspirat. Ca un deja bătrân „jurat” al unei prietenii care refuză să Îmbătrânească, Îmi Îngădui să fiu părtaș la bucuria sa și la bucuria dumneavoastră. La bucuria noastră, a tuturor. New York, 6 iulie 2001 (Textul a fost citit, În numele autorului, la festivitatea decernării Premiului Fundoianu, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
literaturii, fără concedii de ani de zile, muncind și pentru radio ca să mai câștig un biet ban ce mă ferește de mizerie, eu mă sacrific răpind din timpul și energia mea de om În vârstă și ostenit, ca să scot Dialogul. Jur În fața Cerului, că nu din ambiții personale, ci numai fiindcă cred că se poate realiza ceva frumos și În sine valoros. Dar, din păcate, toți socotesc că e firesc ca eu să mă sacrific, iar ei să mă ajute doar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
totuși, tonul alb al concluziei: „Aparent cel mai nesatisfăcut, Bérenger este primul (și ultimul) care respinge noua ideologie. Frica Împiedică oamenii de la progres”. Frica? Da, fusese și frică, firește. Nu numai frică, Însă. Nu, nu doar frică, era gata să jure, să jure: nu doar frică! Era gata să jure În fața juvenilului auditoriu din Lumea Nouă că și dezgustul, și luciditatea, și integritatea, da, da, și integritatea, da, și ambiguitățile, și vulnerabilitatea Îl ținuseră pe bietul proscris departe de „progresul” omului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
alb al concluziei: „Aparent cel mai nesatisfăcut, Bérenger este primul (și ultimul) care respinge noua ideologie. Frica Împiedică oamenii de la progres”. Frica? Da, fusese și frică, firește. Nu numai frică, Însă. Nu, nu doar frică, era gata să jure, să jure: nu doar frică! Era gata să jure În fața juvenilului auditoriu din Lumea Nouă că și dezgustul, și luciditatea, și integritatea, da, da, și integritatea, da, și ambiguitățile, și vulnerabilitatea Îl ținuseră pe bietul proscris departe de „progresul” omului nou și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Bérenger este primul (și ultimul) care respinge noua ideologie. Frica Împiedică oamenii de la progres”. Frica? Da, fusese și frică, firește. Nu numai frică, Însă. Nu, nu doar frică, era gata să jure, să jure: nu doar frică! Era gata să jure În fața juvenilului auditoriu din Lumea Nouă că și dezgustul, și luciditatea, și integritatea, da, da, și integritatea, da, și ambiguitățile, și vulnerabilitatea Îl ținuseră pe bietul proscris departe de „progresul” omului nou și al vieții noi și al ideologiei noi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în țară a situației politice, printr-o mișcare de mase, era posibilă arborând steagul antiregalist și nu cel progerman, căci lumea se săturase de crimele lui Carol al II-lea, dar încă nu știa poziția nouă germană. Dar echipa care jurase credință idealurilor românești și plecase cu atâta abnegație și entuziasm spre țară, era acum sfărâmată. Era poate o voință, de dincolo, care nu vroia ca România să fie salvată și luptătorii pentru ea se găseau în luptă cu acea forță
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
avea. La lumina lanternei, vedeam doar că apa se unduia la suprafață precum un steag în bătaia vântului, iar râul curgea de la stânga la dreapta. Am îndreptat lumina spre picioare și am urmat lespedea de piatră în amonte. Puteam să jur că se mișca ceva în jurul meu din când în când, dar n-am văzut nimic cu ochii mei în afară de pereții verticali ai prăpastiei și râul care curgea zgomotos. Poate aveam nervii prea încordați din pricina întunericului. După cinci-șase minute de mers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dădeam dreptate. Am parcat mașina în apropiere, am intrat într-un restaurant, am comandat bere, crevete cu ceapă coaptă și mi-am văzut tăcut de mâncare. Crevetele erau cam reci, ceapa cam crudă, dar, pentru că nu mai era nimeni în jur care să facă reclamații, am decis să mănânc resemnat tot ce-aveam în farfurie. Când te-aștepți la prea multe, dezamăgirea e mai mare. De la fereastra restaurantului se vedea autostrada. Pe ea circulau mașini de culori și mărci diverse. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
șase feluri de aperitive n-au lăsat nici măcar urme în gaura cea mare din stomacul meu. Am terminat porția de tagliatelle în timp record și am mâncat jumătate din macaroanele cu sos de pește. De atâta mâncare, îmi venea să jur că vedeam luminițe ciudate în beznă. Până ni s-a adus bibanul, ne-am delectat cu vin. — Voiam să te întreb ceva, zise ea ducând paharul la buze. Din pricina lui, vocea i-a răsunat oarecum mai înăbușit. În legătură cu distrugerea apartamentului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
se angaja în 1990 , la un an de la evenimente, să nu dea publicității evenimentele care le-a organizat și le trăise. N.n. Vă referiți la mandatele de arestare lansate retroactiv? Ceva neaparat de la Kafka, hieratism, o aiureală paroxistică despre care jur, Fănică nu știe nimic ; de alt fel , profesorul nu a fost de acord cu apariția cărții Iași 14 decembrie 1989 începutul revoluției române? ACȚIUNEA A FOST TRĂDATĂ N.n. OARE !? Am la îndemână motive să spun altfel . In zilele de 6
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Fiecare tablou parcă se repetă în următorul, dar ,de fapt, nu reprezintă altceva decât cronica continuă a naturii locale, iubită de artist și redată cu emoție deplină. Mare iubitor de natură, s-a trezit frate cu ea și și-a jurat în tainițele spiritului său să o imortalizeze în linii și culori pentru toți iubitorii de frumuseți. Mi-a fost elev?! Ce elev!! Nu știu dacă i-am strecurat cu adevărat în suflet otrava plăcută a celui ce nu are astâmpăr
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
Fiecare tablou parcă se repetă în următorul, dar ,de fapt, nu reprezintă altceva decât cronica continuă a naturii locale, iubită de artist și redată cu emoție deplină. Mare iubitor de natură, s-a trezit frate cu ea și și-a jurat în tainițele spiritului său să o imortalizeze în linii și culori pentru toți iubitorii de frumuseți. Mi-a fost elev?! Ce elev!! Nu știu dacă i-am strecurat cu adevărat în suflet otrava plăcută a celui ce nu are astâmpăr
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
carte de debut literar, apărută în 1997, nu este un roman în sensul tradițional al termenului. Este o suită de amintiri colerice din trecutul ceaușist al cenzurii și presiunilor de tot felul. Coborât din Iași să cucerească Bucureștii („așa cum ai jurat, Rastignac, să posezi Bucureștii, când ai ieșit lunecând prin scuipații Gării de Nord”), personajul dă „cinci examene de admitere în școala aceea unde se împart diplome și doctorate de artiști”, se străduiește („șaisprezece scenarii ca să fiu înghițit”) ca să i „se îndese în
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
Al. Ciura publică pagini de memorialistică (În străini, din ciclul Amintiri din Blaj). Revista mai conține studii și articole privind literatura română sau universală (Horia Teculescu, Folclorul și literatura cultă, Elena Văcărescu, Mistica națională română în generația de la 1848, Iulian Jura, Cum ar trebui studiat Titu Maiorescu, N. Iorga, Ceva despre presa română după 1866, Șt. Bezdechi, Ovidiu și soția sa), eseuri filosofice (Lucian Blaga, Simboluri spațiale, Nicolae Mărgineanu, Cultură și națiune). Petre Grimm traduce din Robert Browning (Evelyn Hope, Iubirea
DARUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286691_a_288020]
-
țărănimii, destinul celor „dezrădăcinați”, atmosfera deprimantă în care a vegetat omul epocii totalitariste. Nu lipsite de har, nuvelele sunt totuși nu rareori marcate de naturalism. SCRIERI: Semnele de taină, pref. Iacob Burghiu, Chișinău, 1985; Om de bună voie, Chișinău, 1987; Jur pe pământ, Chișinău, 1990; Cincizeci de nuvele triste, Chișinău, 1996. Repere bibliografice: Haralambie Corbu, Critica și procesul literar moldovenesc contemporan, „Nistru”, 1986, 1; N. Rusu, Triste nuvele - 50, „Moldova literară”, 1997, 26 februarie; C. Ungureanu, Apa neîncepută a unei zile
CENUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286166_a_287495]
-
condițiile de constituire a spațiului public european, pentru a conchide că spațiul public rămâne un element cheie în europenizarea societății românești. Românismul și europenismul vor coexista ca două forme ale identității românilor în cadrul unei Europe în care sunt parte de jure nu numai de facto. Derularea integrării europeane are loc după reguli impuse de realitatea concretă în care muncesc și trăiesc românii migranți în țări europene. Apartenența României la structurile europene nu a dus la o schimbare de la sine a conduitei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a numărului populației de cca. 600 000 de persoane. V. Ghețău (2004) interpretează ipotetic această pierdere ca fiind rezultatul neînregistrării persoanelor aflate în străinătate, temporar în momentul culegerii datelor, populație că se va întoarce în țară, modificând datele înregistrate de jure. Cercetările efectuate în august 2003 de către Misiunea OIM în România arăta că, se aflau în străinătate pentru munca, la acea dată, 1,7 milioane de persoane (adică cca. 8% din populația țării și 14% din populația adultă - cu vârste între
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]