7,857 matches
-
numai partizanii și cei care i-au întâlnit și nu i-au trădat au fost vânați atunci ca dușmani ai noii orânduiri, ci mii și mii de alți oameni. Unii erau condamnați fiindcă au fost legionari, alții fiindcă au fost liberali sau țărăniști. Alții pentru că au fost bogați. Alții pentru că au studiat în Apus. Alții pentru că s-au opus colectivizării. În fine, foștii prizonieri de război care nu s-au înrolat în deviziile „Tudor Vladimirescu” și „Horia, Cloșca și Crișan” au
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Românească. La 11 iunie 1848, Dumitru Brătianu este acreditat ca agent diplomatic pe lângă guvernele Austriei și Ungariei, apoi pe lângă guvernele altor țări, desfășurând o puternică activitate diplomatică În slujba cauzei naționale, Îndeosebi cea a unirii. În fruntea grupării radicale a liberalilor, În septembrie fiind ales deputat de Pitești În cadrul Adunării Ad-hoc. După o nouă misiune diplomatică În Occident, În ianuarie 1859 redevine deputat de Pitești și secretar al Adunării Elective, participând la alegerea lui Cuza ca domnitor și În Țara Românească
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
privitoare la condițiile obținerii independenței României. După război, sprijinit de M. Kogălniceanu, Ion C. Brătianu se orientează spre Puterile Centrale, reușind astfel să asigure sprijinul necesar pentru trecerea României la rang de regat, fapt Împlinit la 10 mai 1881. Marele liberal Ion Brătianu și-a consacrat ultimul deceniu al vieții consolidării și dezvoltării instituțiilor României moderne, ale căror baze fuseseră puse În timpul lui Al. I. Cuza. Steaua ce a călăuzit existența marelui om de stat Ion Brătianu s-a stins la
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Brătianu urma să se situeze În tabăra celor ce au reprimat răscoala țăranilor din 1907. Dar aceasta s-a Întâmplat În condițiile În care guvernul conservator n-a reușit să facă față situației, regele Carol I chemând la putere pe liberali. La 27 ianuarie 1909, În cadrul congresului P.N.L, Ion I.C.Brătianu este ales președinte al partidului, funcție pe care o va păstra până la sfârșitul vieții. De menționat că la scut timp după alegere, el a devenit victima unui atentat, dar
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
o reînnoire a P.N.L., bazată Îndeosebi pe activitatea tineretului liberal universitar. Dar politica atât de abil costruită de Carol al II-lea avea să Îl dezamăgească În curând, făcându-l să Înțeleagă greșeala comisă, care adusese cu ea ura vechilor liberali și adversitatea lui N. Iorga. În perioada 1930-1933, regele Îi propune de mai multe ori participarea În guvernele ce s-au succedat, dar 1 Valeriu Râpeanu, Studiu introductiv, pag. XI acesta a refuzat de fiecare dată, ceea ce a stârnit nemulțumirea
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
una despre economie și nu una despre bani în special. Este important să înțelegem dezechilibrul economic pentru că numai așa îi vom putea pune un diagnostic corect și putem încerca un "tratament". 6. Lucrarea este scrisă de pe platforma doctrinară a unui liberal sau chiar a unui libertarian. Cei care nu împărtășesc aceste valori vor fi, poate, dezamăgiți. Din acest motiv, ea conține un capitol special de critică a lumii socialiste și a socialismului. Aceasta este cartea despre bani pe care aș fi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
economică, nu poate fi asemuită unui tort de aceleași dimensiuni - care poate fi gestionat cu aceeași cantitate de bani746. De fapt, efectul de venit, iluzia prosperității și iluzia atingerii fericirii prin prosperitate sunt însăși bazele capitalismului, la care Mises, ca liberal, ține atât de mult. Mises greșește din nou atunci când afirmă: "Expansioniștii nu se înșeală atunci când spun că expansiunea creditelor aduce cu sine un avânt exploziv al afacerilor (booming business). Ei greșesc însă nesocotind faptul că o asemenea prosperitate artificială nu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Aceeași sursă 1105 denumește, în mod simplist, comunismul ca fiind un "proiect de societate fundamentat pe proprietatea comună asupra bunurilor". Cea mai interesantă și completă definiție, descriere a ceea ce ar putea sau s-ar dori socialismul, o găsim la un liberal. Hayek, în opera sa "Drumul către servitute", descrie socialismul 1106. Hayek pune în evidență idealul de dreptate socială, egalitatea și securitatea socială ca țeluri finale ale socialismului. Privită în mod normal, soluția socialistă apare în adevărata sa monstruozitate - îndepărtarea definitivă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
privit în individualitatea sa, socialismul intră într-o mare contradicție, nerezolvată, niciodată cu tendința naturală a omului de "a fi" și de "a avea". Există aici o stabilitate a ființei umane pe care nu a înțeles-o niciodată. Un alt liberal, Mises, arată că: "Socialismul înseamnă control guvernamental total asupra fiecărei sfere a vieții individului și supremația fără restricții a guvernului în ceea ce privește capacitatea lui ca administrator central al managementului de producție"1108. Socialismul înseamnă dispariția individului. Totul în socialism se încearcă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA LIVIU BRĂTESCU România la răscruce Anul 1866 Prefață de ANDI MIHALACHE INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Autorul mulțumește Business Division Group pentru apariția acestui volum. Cuprins PREFAȚĂ / 7 INTRODUCERE / 11 Capitolul 1. Conservatori și liberali la jumătatea secolului al XIX-lea. Un nou regim politic / 19 Capitolul 2. Prințul străin. De la proiect politic european la recunoaștere internațională / 79 Capitolul 3 Tentația separatismului și primele provocări politice / 141 Capitolul 4. Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
dornici să îl sprijine și după 24 ianuarie 1859, în vederea realizării întregului șir de reforme de care România avea mare nevoie. Ideea pentru care pledează autorul este una foarte simplă și o dezvoltă în prima parte a cărții, Conservatori și liberali la jumătatea secolului al XIX-lea: motivele actului de la 11 februarie 1866 trebuie căutate cu mult înainte de momentul alegerii lui Al. I. Cuza ca domn al celor două Principate. Iar consacrarea unui capitol distinct problemei prințului străin nu este deloc
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
revenirea la numite stări de lucruri dinainte de 1859, mai convenabile lor, detronarea lui Cuza și înlocuirea acestuia cu un principe străin debloca inițiative legislative care, altfel, nu și-ar fi găsit prea curând o soluționare. Oricât de variate erau interesele liberalilor și conservatorilor, o certitudine îi unea în mod indubitabil: stabilitatea politică a Principatelor Române și garanția integrității frontierelor depindeau de reușita "transplantului" dinastic, adică de întronarea unui prinț dintr-o casă domnitoare europeană. Și ca să avem dimensiunea completă a obstacolelor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
București luau o turnură deosebită începând cu vara anului 1865. Vizibil deranjați de modul în care "domnul Unirii" înțelegea să se raporteze la clasa politică în ansamblul ei, acesta având, așa cum bine se știe, tendința de a guverna deasupra partidelor, liberalii și conservatorii în egală măsură acceptau să dea tot mai multă consistență unei alianțe denumită încă din epocă "monstruoasa coaliție". De aici, a pornit însă și tendința de a explica întregul act de la 11 februarie ca o expresie a voinței
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ansamblul ei. În final, vrem să aducem mulțumirile noastre tuturor celor care au avut bunăvoința să sprijine într-un fel sau altul apariția acestei lucrări consacrate unui an de cumpănă din istoria modernă românească: anul 1866. Capitolul I Conservatori și liberali la jumătatea secolului al XIX-lea Un nou regim politic Cunoscut ca an al instaurării monarhiei constituționale în România, 1866 a devenit un reper pentru istoria noastră modernă din perspectiva consecințelor generate de aducerea pe tronul Principatelor Unite a prințului
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
existența unui așezământ constituțional 13, contribuiau la prefigurarea unei confruntări între diferite asocieri politice care încercau, fiecare cu mijloacele lor de exprimare, să ocupe un segment important din scena politică. Chiar dacă prima victorie aparținea conservatorilor prin apariția Regulamentului Organic, reacția liberalilor nu putea întârzia. Prima formă destul de articulată poate fi consemnată în dreptul lui Ion Câmpineanu care, în Osăbitul act de numire a suveranului românilor, vorbea explicit despre separarea puterilor în stat, libertatea individului, garantarea egalității în fața legii, libertatea tiparului, responsabilitatea ministerială
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
evenimentele revoluționare, se plasau în dreapta spectrului politic. Practic fiecare grupare politică încerca prin anumite mișcări strategice să ocupe o poziție cât mai bună pe eșicherul politic și în societatea românească în general, pe care ulterior să și-o consolideze. În dreptul liberalilor putem consemna pentru acest moment în sensul amintit chiar Proclamația de la Islaz din 9 iunie 1848, ce jucase rolul de constituție revoluționară prin care autorii ei încercau să impună în conștiința publică faptul că anumite valori specifice liberalismului precum, adevărul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
dinspre dreapta spectrului politic, liberalismul românesc avea în vedere îngrădirea puterii în scopul promovării individului ca figură a libertății, dar și un mai larg acces la putere 27, fapt care îl apropia puternic de stânga politică. Aflați în plină ofensivă, liberalii realizau o adevărată invitație către puterea publică nu pentru a-și restrânge competențele așa cum poate ne-am aștepta, ci pentru a crea un cadru în care libertatea individuală să fie protejată. Elementul de legătură între cei care vorbesc în numele liberalismului
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ei devenea o preocupare importantă să găsească răspuns la întrebarea cu privire la capacitatea statului de a produce cetățeni liberi prin intermediul sistemului său de drept pozitiv. Abordările din această perioadă arată un anume optimism pe care l-am putea numi constituțional, al liberalilor, întreținut de teorii mesianice precum cele susținute de Nicolae Bălcescu și Siminon Bărnuțiu. Pentru cei doi, reprezentarea politică putea deveni una tot mai întinsă ca urmare a unei forme de libertate apărută în urma unor acte successive de voință ale statului
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
întreținut de teorii mesianice precum cele susținute de Nicolae Bălcescu și Siminon Bărnuțiu. Pentru cei doi, reprezentarea politică putea deveni una tot mai întinsă ca urmare a unei forme de libertate apărută în urma unor acte successive de voință ale statului liberal 32. Dincolo de preocupări de natură teoretică, perioada ce a urmat evenimentelor din vara anului 1848 este una a acțiunilor politice concrete. Astfel, Dimitrie Brătianu este cel care redacta, la mijlocul lunii septembrie, o petiție a românilor adresată către sultan, la 17
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
principala ei caracteristică era nu critica revoluției, ci exprimarea unei îngrijorări față de posibilele consecințe ale unei mișcări politice de anvergura celei de la 1848. Rămas fără prea mare ecou în epocă și repus în circulație de cel care se apropia de liberali după Independență, textul publicat în Gazeta Transilvaniei, la 2 august 1848, anunța într-un fel, prin avertismentul asupra pericolului reprezentat de importul instituțiilor, teoria formelor fără fond: "eu ceream pentru țară instituții potrivite cu istoria ei, cu mersurile ei, după
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Danubiene (1855) o detașare categorică de Revoluția de la 1848. Apelând și la expresii care ulterior vor face parte din recuzita politicii românești precum "doctrine periculoase", "parodie revoluționară", "aberațiile comunismului" sau "naivi sau suficient de perverși"41 atunci când se referea la liberali, el deschidea practic lupta politică din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La fel de vehement față de liberali era în această perioadă Rosetti Rosnovanu cel pentru care reprezentanții doctrinei liberale erau "oamenii de cea mai rea categorie din 1848", motiv
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
din recuzita politicii românești precum "doctrine periculoase", "parodie revoluționară", "aberațiile comunismului" sau "naivi sau suficient de perverși"41 atunci când se referea la liberali, el deschidea practic lupta politică din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La fel de vehement față de liberali era în această perioadă Rosetti Rosnovanu cel pentru care reprezentanții doctrinei liberale erau "oamenii de cea mai rea categorie din 1848", motiv suficient de bun, considera el, pentru ca aceștia să nu aibă drepturi politice cu ajutorul cărora să poată organiza controlul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
politice, iar existența unui ziar intitulat chiar Constituționarul sub redacția lui Gr.M. Sturdza era o dovadă în acest sens45. Chiar dacă prin "natura" lor comunicau destul de puțin cu electoratul, neobișnuind să se adreseze direct mulțimii cu ajutorul unor adunări populare, așa cum făceau liberalii, și cu toate acestea resimțind nevoia unui spațiu public în interiorul căruia să se poată exprima articulat, reprezentanții conservatorismului românesc acordau întreaga lor atenție înființării unor ziare. Ziare precum Conservatorul, aparținând lui I.H. Rădulescu și N. Russo (1856-1857), și Conservatorul Progresist
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lor va fi preluat și de alte grupări. Până atunci însă, primele structuri politice cu o anumită ierarhie erau cele conservatoare și aceasta datorită în principal faptului că "ideea" conservatoare începea să capete o anumită consistență. În tot acest timp liberalii încercau prin eforturi consistente să impună problema românească pe agenda publică europeană. Până atunci însă, unii dintre revoluționari întorși în țară duceau alte lupte la fel de importante din punctul nostru de vedere urmărind impunerea ideii de libertate a tiparului. Cel care
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pe tărâm constituțional și conform cu ideile și credința lor"64. Ceea ce putea părea surprinzător era faptul că, într-un moment în care miza politică crescuse, iar delimitările din partea celor care se simțeau mai aproape de conservatorism deveneau numeroase și chiar categorice, liberalii preferau să vorbească în continuare în termeni abstracți aproape, accentuând nota națională a discursurilor, în locul unor clarificări doctrinare. Când spunem aceasta ne gândim la faptul că, în timp ce Nicolae Kretzulescu vorbea public despre spiritul de anarhie și-l localiza în rândurile
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]