122,821 matches
-
bucure turma păstorită... - Îhî... Intrăm. Un călugăr care vrea să prindă meserie pe lângă pictor amestecă vopseaua într-o găletușă. Doamne cât s-au înmulțit cei ce mă necăjesc... mulți se scoală asupra mea... îngână cu voce subțire. Așază șabloanele, șterge liniile, verifică dacă pensoanele mai mari sau mai mici sunt curate. Dintr-una dintre cutii, își presară puțină pulbere aurită pe dosul mâinii stângi, o-ntinde și e încântat de strălucirea ei. Prin geamuri se prelinge o lumină cenușie. Vitraliile n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
dat ocol maiestuos, la două sute de metri Înălțime, planînd lent, fără demonstrații exagerate, ca și cum ar fi fost susținut În spațiu de o forță nevăzută. Se afla la cea dea treia călătorie dus-Întors, cu punctul de plecare chiar de acolo, de la linia Ecuatorului, pînă la insulele mari și reci din Patagonia, urmînd cărarea trasată În văzduh de milioane de strămoși de-ai lui, de-a lungul a nesfîrșite generații. Ochiul lui atent și lacom observase, de la cîteva zeci de mile În larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
insula, se apropiau, atrași definitiv de o forță stranie, un uriaș magnet ascuns care, o dată pe an, exercita asupra lor o influență irezistibilă, oricît de departe s-ar fi aflat de coastă. Soarele, care se oprise, violent și roșu, deasupra liniei orizontului, avea să-și arunce razele verzui de rămas-bun adresat lumii și contururile lucrurilor urmau să devină atît de șterse, Încît nici un alt albatros n-ar mai fi Îndrăznit să repete fapta de vitejie de a ateriza În acea seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
sclavul, care urca greoi pe urmele lui. Luna Începea să-și piardă vigoarea, ștergîndu-se de pe cer, și foarte curînd zorii aveau să pună stăpînire pe insulă, vestind prezența iminentă a unui soare galben furios, care urma să se ridice de la linia orizontului, ca o uriașă minge azvîrlită În văzduh de un copil ciclopic. - Tare-aș vrea să știu ce fapte cumplite ai săvîrșit În timpul vieții pentru ca, În timp ce sufletul Îți putrezește În iad, nici măcar trupul să nu aibă dreptul la odihna morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
alt cer sau iad decît cele pe care eu Însumi le voi hotărî... Eu de-o parte, ceilalți de alta.” Își repetă jurămîntul cîteva zile mai tîrziu, cuvînt cu cuvînt, În fața unui soare care se odihnea de-acum, Învins, la linia orizontului, iar cînd se simți din nou vindecat și În putere, coborî pe coastă, puse mîna pe harponul greu pe care nimeni nu Îl observase, Înfipt aproape pînă la mîner Într-o moviliță de nisip, și Îl aruncă cu sete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
să-l urmeze pe Înălțimi, nelăsîndu-l să se depărteze de el nici măcar o clipă. Amîndoi văzură cum nava se Îndrepta direct către insulă, voind pasămite să-i dea tîrcoale, căutînd refugiul sigur al ansei dinspre nord, și se mirară de linia zveltă și velele splendide care Îi confereau un aspect elegant, de perscăruș uriaș care abia dacă atingea suprafața apei. - E Virgen Blanca, Îi atrase atenția Mendoza. Merge pe ruta Valparaíso-Panamá, dar e ciudat că navighează atît de departe de drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
lovit de un zid de piatră, cînd, după calculele lui, nu mai erau decît două săptămîni pînă să zărească țărmul peruan. În „cartea pilot” cumpărată pe bani grei de la un pilot spaniol renegat nu figura nicăieri că acolo, chiar pe linia Ecuatorului, la șapte sute de mile de Tierra Firme, se ridica vreo insulă. Dar așa se făcu că, În zori, cînd vîntul se liniștise, iar valurile Încetaseră să mai izbească puternic În zidul de piatră, Oberlus zări corpul navei, făcut țăndări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
am făgăduit... Cel care ascultă de mine va trăi liniștit; cel care se va socoti prea deștept o să regrete că s-a născut. Așteptă ca unul dintre francezi, care vorbea spaniola, să-i traducă colegului vorbele rostite, apoi trasă o linie imaginară care pornea de la stînca ce-i slujea drept turn de veghe și mergea pînă În centrul golfului dinspre miazănoapte: - Asta e granița pe care nu aveți voie s-o treceți, nici francezii Într-o parte, nici voi În cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ridicase foarte Încet pentru a contempla neîncrezător amploarea stricăciunilor, Înțelese că acel loc nu fusese o adevărată insulă pustie pînă În noaptea aceea. O lumină roșie, ireală, Îndepărtată și străină scălda totul, Înfricoșător incendiu ce se Întindea, pare-se, la linia orizontului, spre nord-est, și din al cărui centru se Înălțau enorme limbi de foc și bucăți incandescente de jeratic ce păreau să pîrlească stelele din Înălțimi. Pămîntul se cutremură Încă o dată sub picioarele lui și Înțelese, ascultînd o bubuitură Îndepărtată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o Încercare disperată de a găsi o ieșire, dar María Alejandra era o balenieră veche, construită cu conștiinciozitate, obișnuită dintotdeauna să reziste la atacurile unei mări Învolburate. Ascuțișul celui mai greu topor abia Își făcuse apariția la cîțiva centimentri deasupra liniei de plutire, cînd bărbatul care-l ținea Îl lăsă să cadă, pierzîndu-și puterile și cunoștința din pricina fumului care pătrundea prin toate crăpăturile punții. Cei patruzeci de bărbați muriră asfixiați cu mult Înainte ca scheletul navei să Înceapă să dea semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
păsărilor sau comportamentul lor pe pămînt, precum și jocurile amoroase și luptele intestine ale familiilor de foci care populau litoralul. Se Întorceau din lunga lor migrare albatroșii uriași, iar el Îi observa cu ajutorul lunetei de cînd erau doar niște puncte la linia orizontului, minunîndu-se de maiestuozitatea unică a zborului lor, Încercînd zadarnic să descopere taina prin care reușeau să plutească prin văzduh atît de mult timp. Curiozitatea, o curiozitate aproape morbidă față de toate, făcuse ravagii În sufletul Iguanei Oberlus, pe care lectura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
preocupat de posibilitatea ca unul dintre intruși să descopere că În anumite zone ale insulei existau culturi, pomi fructiferi, depozite de apă și urme clare că acea stîncă aparent solitară era populată de ființe omenești. Cum cerul era senin spre linia orizontului, Îi urmări cu atenție pe supușii săi, care aveau obligația de a lucra din zorii zilei, și observă pe loc dispariția pilotului portughez. Se uită prin lunetă, În lungul și În latul zonei pe care i-o Încredințase, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Își reluau munca, aruncînd din cînd În cînd cîte o privire furișă către catargul de care atîrna ceea ce părea să se fi prechimbat În steagul se simboliza Insula Hood din Arhipelagul Galápagos sau al Insulelor Vrăjite, din Oceanul Pacific, exact pe linia Ecuatorului, la vreo șase sute de mile de continent și de civilizație. Aceea era o lume În care timpul părea să nu se grăbească deloc și, monotone, zilele se scurgeau identice, una după alta, fără să se observe, altfel decît după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
din urmă. Nu-i bine să te uzi. Odată cu primii zori, În timp ce umbrele molatice refuzau Încă să se dezlipească de contururile lucrurilor, iar orizontul nu era decît o suită de tonalități difuze de-o parte și de alta a unei linii imprecise, din vîrful gabiei, omul de cart strigă: — Pămînt! Elliot Caine, ofițer trei pe Adventurer, o bergantină semeață cu patruzeci de tunuri a Maiestății Sale, Își Înălță privirea spre bărbatul care striga, urmînd direcția brațului lui Întins, și, sprijinindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
fetus care refuzase moartea pe vremea cînd de-abia respira, o neîmbînzită forță a naturii, În stare să-i Înfrunte și pe zeii din Olimp. În seara următoare, Insula Hood dispăruse cu totul În depărtare, iar marea, imensul ocean de la linia Ecuatorului, În Regiunea Mării Liniștite, mai liniștit și cu apele mai domoale decît cel mai liniștit și mai calm lac de munte, se transformă În singura Însoțitoare a oamenilor de pe balenieră. Păsările marine, care pentru o vreme se antrenaseră găinățîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
călău care ai știut cîndva să trezești În mine un vulcan pe care nimeni, niciodată, nu-l va mai stinge. Era atît de confuză! Atît de moleșită de soare, de sete și de zilele În care nu văzuse altceva decît linia orizontului și nu ascultase decît repetatele lovituri ale vîslelor, atingînd apa una cîte una. PÎnă cînd? De ce nu sufla măcar vîntul? De ce marea nu se ridica, agitîndu-se ca toate celelalte mări ale acestei planete? De ce trebuiau să se afle tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
fața din palme, un dezastru mânjit de cenușă și muci și lacrimi, și strigă: — Urăsc să am o viață așa de plictisitoare! Evie strigă-n jos spre Brandy Alexander: — Ține-mi ocupată o masă la geam în iad. Lacrimile trasează linii curate de-a lungul obrajilor lui Evie, și ea urlă: — Iubito! Trebuie să-mi răspunzi ceva! De parcă asta n-ar fi deja o dramă, dramă, dramă, Brandy ridică privirea spre mine, care stau îngenuncheată lângă ea. Cu ochii ei violeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de Brandy și orice femeie inteligentă știe că un bărbat frumos este cel mai bun accesoriu. În același fel în care ai prezenta un nou model de mașină sau de prăjitor de pâine, mâna lui Brandy trasează în aer o linie care ajunge de la zâmbetul și țâțele ei mari până la Alfa. — Dați-mi voie să vi-l prezint, zice Brandy, pe signor Alfa Romeo, consort masculin profesionist al prințesei Brandy Alexander. În același fel, mâna lui Brandy se mișcă pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
monitorul computerului, poate nimic din toate astea. Nu poți ști niciodată. — Sunt căsătorită, aproape că urlă Brandy ca să-i rețină atenția. Sunt soția reverendului Scooter Alexander, zice ea, încă pe jumătate întinsă peste Alfa. — Iar ăsta, zice ea, trăgând o linie invizibilă de la zâmbetul ei la Alfa, e ginerele meu, Seth Thomas. Mâna ei mare zboară spre mine pe bancheta din spate. — Asta, zice, e fiica mea, Bubba-Joan. În unele zile, detest felul cum Brandy ne schimbă viețile fără veste. Uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
atenția asupra propriei noastre mici vieți de matineu. Tot ce-mi aduc aminte de la Taylor Robberts e să-mi scot bazinul în față atunci când pășesc. Ține umerii trași în spate. În funcție de dimensiunile produsului de prezentat, îți ziceau să tragi o linie invizibilă între tine și produs. Pentru prăjitoarele de pâine, trage o linie prin aer de la zâmbetul tău la prăjitorul de pâine. Pentru un aragaz, trage linia de la sânii tăi. Pentru o mașină nouă, începe linia invizibilă de la vagin. Ceea ce contează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
aminte de la Taylor Robberts e să-mi scot bazinul în față atunci când pășesc. Ține umerii trași în spate. În funcție de dimensiunile produsului de prezentat, îți ziceau să tragi o linie invizibilă între tine și produs. Pentru prăjitoarele de pâine, trage o linie prin aer de la zâmbetul tău la prăjitorul de pâine. Pentru un aragaz, trage linia de la sânii tăi. Pentru o mașină nouă, începe linia invizibilă de la vagin. Ceea ce contează e că să fii manechin profesionist înseamnă să primești bani ca să reacționezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
umerii trași în spate. În funcție de dimensiunile produsului de prezentat, îți ziceau să tragi o linie invizibilă între tine și produs. Pentru prăjitoarele de pâine, trage o linie prin aer de la zâmbetul tău la prăjitorul de pâine. Pentru un aragaz, trage linia de la sânii tăi. Pentru o mașină nouă, începe linia invizibilă de la vagin. Ceea ce contează e că să fii manechin profesionist înseamnă să primești bani ca să reacționezi exagerat la lucruri cum ar fi prăjiturile de orez și pantofii noi. La Brumbach
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
îți ziceau să tragi o linie invizibilă între tine și produs. Pentru prăjitoarele de pâine, trage o linie prin aer de la zâmbetul tău la prăjitorul de pâine. Pentru un aragaz, trage linia de la sânii tăi. Pentru o mașină nouă, începe linia invizibilă de la vagin. Ceea ce contează e că să fii manechin profesionist înseamnă să primești bani ca să reacționezi exagerat la lucruri cum ar fi prăjiturile de orez și pantofii noi. La Brumbach beam Cola dietetică pe-un uriaș pat roz. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ei înșiși cum se privesc pe ei înșiși cum se privesc pe ei înșiși cum îl privesc pe Manus zâmbindu-i lui Evie cu o iubire și satisfacție totale și complete. Evie întoarce spre Manus zâmbetul ei roșu până dincolo de linia naturală a buzelor, și eu sunt o mică siluetă scânteietoare în fundal. Aia-s eu, chiar peste umărul lui Manus, micuța de mine zâmbind încontinuu ca un calorifer electric și aruncând reziduuri organice în pâlnia de plexiglas de deasupra Fabricii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Noi am dat-o jos pe a noastră, zice tata. Mama ta are un abțibild P.P.L.G. pe bara de protecție a mașinii, așa că ținem mașina în garaj. Faptul că suntem mândri de fratele tău ne-a adus drept în primele linii. Din întuneric, mama zice: — Nu uita de familia Bradford. Au primit un sac cu fecale de câine în flăcări pe veranda din față. Ar fi putut să le ardă toată casa, cu ei dormind în pat, totul numai pentru că au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]