9,370 matches
-
pentru o depărtare de cel mult 2 km.). Și într-un caz și în celelalte, eroziunea regresivă prin care afluenții Prutului au captat sau vor capta valea Lohanului superior, este în strânsă legătură cu joasa altitudine la care se află lunca Prutului în dreptul orașului Huși, 24 - 26 m alt. abs. față de nivelul mării. Valea Crasnei, a cărei albie majoră între Bunești și Stroești (Fălciuă, este cam cu 70-80 m. mai joasă decât aceea a Lohanului superior vecin, a dat și ea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
produs despăduriri, iar forme mari, hârtopurile sunt numeroase, iar panta șesului este domoală, 3, 5 m la 1 km. Din această cauză, ca și din pricina materialului rostogolit la poalele coastei și în albia majoră, valea inferioară a Lohanului are o luncă destul de bogată în iazuri, bălți și smârcuri, prin care firul anemic al apei lui, cu greu își croiește drum. Versantul drept este încă domol, ca și în bazinul superior. Văile secundare de aici sunt larg deschise, neevoluate din cauza sărăciei debitului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în mare parte în stadiul de bătrânețe prematură; Dă cursul superior al Lohanului unde această bătrâneță este tipică, este supus astăzi distrugerii prin captări venite fie din partea afluenților Crasnei, fie, mai ales din partea afluenților Prutului, care prin joasa altitudine a luncii lui, 24-26 m. alt. abs., va reuși să îmbucătățească și să schimbe direcția râului, aducând-o la aspectul care a fost înainte de cel actual, adică la vechiul curs consecvent. Prin acest din urmă fapt, observăm însă că ne aflăm în fața
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cizmele cu taban și creți. V. Migrațiunea sezonală a bulgarilor hușeni, în căutarea de locuri bune de cultivat zarzavatul , se face pe două căi: A. Prima cale, și cu procentul cel mai mare, (60 70%ă, este spre Răsărit, spre luncă largă și mănoasă a râului Prut. Din grupul de bulgari grădinari, plecați în această direcție, o parte se îndreaptă spre sud, spre târgurile Leova și Fălciu, trecând chiar ceva mai jos de acesta din urmă, până la satul Bogdănești, populând cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
satul Bogdănești, populând cu grădinăriile lor, deoparte și de alta, întregul curs al Prutului. Îndeosebi, pe malul drept al acestui râu, la Sud de satele Pogănești și Stănilești, grădinăriile se țin lanț, în apropierea cursului apei. (De altfel, pretutindeni, în lunca Prutului, se observă că grădinăriile nu se află decât în imediata vecinătate a firului apei, chiar când bălțile sunt destul de mari; cauza stă pe deoparte în siguranța debitului de apă, pe care le-o oferă acest râu chiar și în timpul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Din același grup răsăritean, o altă parte, mult mai puțin numeroasă ca prima, se îndreaptă tot pe valea Prutului, dar spre Nord, ajungând până în dreptul Iașilor, ceva mai sus de târgul Ungheni, la satul Golești. Pe această porțiune de vale, lunca Prutului, numai în dreptul orașului Iași, acolo unde Bahluiul, Jijia și Prutul au albie majoră comună, adăpostește un număr mai mare de grădinari bulgari, de la Huși, (9 familii), cei mai mulți fiind așezați pe locul vechilor „Turcalii”, care înainte de război, veneau din Bulgaria
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de desfacere a marilor orașe: Iași, Chișinău, Bârlad, Tecuci, etc. Acest fapt face uneori vara, ca un târg ca Leova ori Fălciu, să aibă atâta zarzavat și legume cât are Iașul, bunăoară. Și atunci, împinși de nevoi, grădinarii hușeni, din Lunca Prutului, pornesc cu căruțele de zarzavaturi, izolați sau în tovărășii, spre târgurile din stepa Elanului sau mai ales spre Est, către interiorul Basarabiei, Murgenii, Urdeștii, Vutcanii, Nisporenii, Nemțenii, Ciuciulenii, Hăuceștii, Cimișlia, Iargara, Comrat, Baimaclia, etc., etc., sunt locuri, drumuri și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
le pot cultiva sau pe care le pot procura ușor aici, erau, pentru mulți dintre ei, o raritate în satele lor de la munte. Într-adevăr, nu departe de coloniile lor de la Rădiu - abia 2 km. spre vest - se află și lunca Bârladului cu locuri bune de cultivat zarzavaturile, unde localnicii sau „bulgarii” de la Huși fac grădinărit intens, mulțămind din plin nevoile alimentare cu astfel de produse ale locuitorilor satelor din jur. Altă cauză care a contribuit la nereușita colonizării de la Rădiu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
seamă a secolului al XVI-lea" (Brunetière), "Cea mai originală carte din lume" (Brunschvieg), iată ce înseamnă Eseurile lui Montaigne în opinia unor mari urmași ai săi. 39 Dacă frumosul se regăsește în coroana copacului, în corola de flori, în lunca râului, în muntele, pădurea fabuloasă și în seninul cerului, atunci perceperea lui devine fundamentală pentru viață și contemplare, atunci se va intra cu adevărat în existență, armonie și înțelepciune. Omul într-o înlănțuire ideală cu natura și divinitatea, omul care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
desfășurat prin colaborarea cu Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Iași, Direcția de Sănătate Publică Iași, Colegiul Național „Garabet Ibrăielanu”, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”, Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”, Școala „Ștefan Bârsănescu ” și Școala cu clasele I VIII Lunca Cetățuii.
CATEDRA DE BIOLOGIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Agheorghiesei Tatiana () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1838]
-
buzduganul de Mare Vornic, iar pe tânărul Voievod cu însemnele vechi ale Căpitanului de plai”. Buzduganul a fost înmânat regelui, învestit ca Mare Arcaș de un bătrân arcaș. (Vezi foto nr. 15.) Apoi ,,s-a întins masă mare acolo pe lunca (râului - n.n.) Moldovei” și s-a desfășurat o serbare câmpenească. Evocând peste câțiva ani această ceremonie, desfășurată la (lângă) tabăra străjerească de la Bucșoaia, Teofil Sidorovici scria: ,,neuitată va rămâne ziua, când regele țării și fiul său au petrecut delaolaltă cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
petrecerii" sale pe acest pământ binecuvântat al Bucovinei, pe sub soare și luceferi. Temele majore sunt natura, iubirea, timpul. Confesiunea, meditația, evocarea din catrene (cele mai multe) și distihuri recreează toposul mirific al Bucovinei: casa strămoșească leagăn al copilăriei, pridvorul, grădina, fântâna, livada, lunca, pădurea, obcinile, potecile tainice, "de soare pline", plaiul, brazii, "răchitele bătrâne", teiul singuratic, "pomii în floare", banca veche de sub nuc, iazul, poiana, macii însângerând câmpurile grele de rod, norii, curcubeul, vântul "mesager al dragostei", luceferii, stolurile de cocori, amurgurile blânde
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sale bine gospodărite au pus adesea inul și cânepa la topit, au pus în mișcare roata mare a morii, au așezat lese pentru pește sau au spălat rufele și unele obiecte casnice. Câteva stâni stau înșirate și acum în apropierea luncii Sucevei, pentru ca oile să aibă pășune și apă din belșug. Cele mai reușite strânsuri (hore populare) au avut loc tot pe malul Sucevei, făcând ca sunetul fanfarei de la Grămești să-și facă auzit ecoul până la Măneuți, Frătăuți sau chiar Horodnic
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
scald în voie, în bulboana din apropiere. De multe ori când mă întorceam seara acasă, tata mă întreba mai în glumă, mai în serios: Spune, cum ți-a mers azi? De câte ori te-ai scăldat? N-ai văzut nici o fantomă în luncă? A fost minunat. M-am scăldat de numai vreo cinci ori c-au venit băieții cu gâștele și a trebuit să mă retrag pe mal. Dar cu fantoma cum rămâne? Nu mă mai speria și dumneata acum. De unde să fie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ce să cred despre fantome. Cu tata mi-era rușine să discut, până într-o zi când nu mai puteam de frică și-am părăsit prundul în goană. Ca din senin s-a iscat o furtună de rupea crengi din luncă și frunzele zdrențuite zburau rotindu-se în vârtejuri. Ziceai că natura s-a înfuriat după așa o zi senină și se răzbună pe cineva. M-am uitat în jur, toată lumea se pregătea de plecare. Pentru mine era mare noroc. Pânzele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sau un pom, care să le mai îndulcească traiul amărât. Soțul ei, Ilie, pescuia toată ziua și banii îi folosea pentru pacică (tabac). Toată ziua pufăia dintr-o pipă lungă, pe care singur și-a făcut-o din lemn, din luncă. Pentru că nu avea nici o palmă de grădină sau livadă, copiii duceau mereu dorul merelor. Așa se întâmplă că în câteva dimineți mama să-i observe culegând mere din livada noastră. Pentru ei devenise un obicei. Livada noastră s-a transformat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tine? Ce s-a întâmplat? Doar n-o să ne lași, aici, în mijlocul râului? Calul a nechezat de două ori, a smuncit o dată căruța, de credeam că ne răstoarnă în apă și-a început să ne scoată pe mal galop. În luncă, uncheșul a oprit caii și s-a apropiat de apă, să și dea seama ce se putea petrece. Privind atent albia râului a observat că ceva se mișcă în salturi, chiar în locul cu pricina. A luat biciușca din căruță și-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pentru îndepărtarea molimelor, ale relelor de pe lângă casă. Floriile. Ca toți creștinii ortodocși și noi cei din Costișa sărbătoream Floriile în duminica dinaintea Paștelui. Mergeam la biserică și primeam la sfârșitul slujbei crenguțe de salcie cu mâțișori abia înfloriți (luați din Lunca Sucevei). Acestea erau sfințite și le luam acasă, punându le cu grijă la icoane. Bătrânii spuneau că menirea lor este să aducă noroc și sănătate în casa, care are frică de Dumnezeu. La Ziua Crucii, pe 14 septembrie, făceam cruci
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
copii, musai trebuia să fie și un scrânciob. Mic, mare sau stricat. Noi, fiind numai două fete, eu și sora mea, Oltea părinții n-au catadicsit să ne facă și scrânciob. De aceea, toată dupăamiaza fugeam la gârlă, căci în luncă era un scrânciob din nuiele, tare fain. Copiii erau atrași, ca muștele la miere. Mari și mici, chiote și veselie. Toată lunca răsuna de strigătele noastre. Pierdeam noțiunea timpului și rămâneam într-o atmosferă de entuziasm până se însera. Uitam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
părinții n-au catadicsit să ne facă și scrânciob. De aceea, toată dupăamiaza fugeam la gârlă, căci în luncă era un scrânciob din nuiele, tare fain. Copiii erau atrași, ca muștele la miere. Mari și mici, chiote și veselie. Toată lunca răsuna de strigătele noastre. Pierdeam noțiunea timpului și rămâneam într-o atmosferă de entuziasm până se însera. Uitam că acasă mai erau treburi de făcut și mama nu reușea să le facă față. Vitele trebuiau scoase la păscut, cârlanii duși
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
paie, de tăiat sfeclă și bostani pentru scroafa cu purcei, de căutat ouăle în cuiburi... mă rog, așa e la gospodărie! Nu e toată ziua sărbătoare. Într-una din seri, văzând că nu e lucru de șagă cu scânciobul din luncă, trimite mama pe Gheorghe a ciubotarului după mine, să mă ducă repede acasă. Acesta, copil fiind și el, nu s-a lăsat până nu s-a dat de câteva ori și el în scrânciob. Și cum "pofta vine mâncând" ne-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a ciubotarului după mine, să mă ducă repede acasă. Acesta, copil fiind și el, nu s-a lăsat până nu s-a dat de câteva ori și el în scrânciob. Și cum "pofta vine mâncând" ne-a prins noaptea în luncă. Veseli am pornit apoi spre casă. Pe aproape, nu mi venea să intru în ogradă. Tata, zărindu-mă printre gard, mi-a zis, oarecum cu ironie: Poate ți-o fi foame! Treci în bucătărie, că mama de când te-așteaptă cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nevoie. Printre gard mulți au văzut "construcția"... Am mers în uliță și le-am zis: Băieți, avem scrânciobul nostru! Au năvălit în ogradă și ne-am dat în scrânciob până ce-a întunecat. N a fost nevoie să mai mergem în luncă. Mă simțeam fericită că am niște părinți înțelegători... Seara, venind pe lângă tata, nu știam cum să-i mulțumesc, pentru tot ce face pentru noi. Î nțelegându-mi gândurile mi-a zis: În viață nu ești bun de nimic decât dacă nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în baltă la topit, noi mergeam din când în când, să vedem dacă pluta e la locul ei. De obicei, găseam multe plute în vecini, dar noi știam bine, care e pluta noastră. Mai puneam alți bolovani sau brăzdițe din luncă, deasupra pentru a proteja pluta. La termenul fixat, mergeam împreună cu mama să scoatem cânepa și inul, care s-a topit. Cu răbdare și migală, mama scotea fiecare mănunchi și eu cu Oltea le așezam "capră" (în trei picioare) la scurs
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
trebuie umplut cât timp plouă". Costișenii țin mult la satul lor, deși mic și pentru mulți, poate neînsemnat. Pentru ei, dragostea pentru locul de baștină e o adevărată virtute. Iubesc pământul, huma cea sărăcăcioasă, iubesc coasta și valea, râul și lunca. Se simt legați cu zeci de ițe de tot ce-i înconjoară. Nu întâmplător, atâția oameni de seamă s-au ridicat din mijlocul lor! Aceștia, deși departe, sufletul și inima îi duce cu gândul mereu la locul, în care soarta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]