8,009 matches
-
Făcând haz de necaz, sunt convina că societatea românească e una antientropică, adică bună, virtuoasă. Cum altfel aș Înțelege gestul de a Împăca capra cu varza, adică democrația cu libertatea ei de mișcare, pe gustul restului lumii, cu dictatura, sub masca lipsei de mijloace de a folosi libertatea, rezultatul fiind o nouă „legare de glie“, cum ne-a obișnuit istoria? Eu, de pildă, n’am ajuns decât la Chișinău, iar asta pentru că aplic un fel de barter, căci nici prietenul meu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe Marea Egee. Alți tineri se distrau îngropându-se în nisip cu rândul. Săpau o groapă în nisip cu mâinile, un tânăr se așeza în ea, ceilalți îl acopereau cu nisip lăsându-i doar capul afară și-i puneau o mască de scafandru. După aceea îl fotografiau făcând haz. De ce-l țin atât de mult sub nisip, se îngrijora Janeta? Ca să facă mai multe fotografii. Nu se asfixiază. Are capul afară, nu vezi? Ne cam prinsese bine soarele, deși nu stătusem
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
pereți, de aproximativ 2 x 1,50 m., pe care erau cașerate documente și fotografii, iar la baza lor stăteau înșirate vitrine tip masă. În afara unei lingurițe de argint cu monograma Ralucăi, o icoană de la familie și o copie după masca mortuară a lui Eminescu, muzeul nu expunea, la vremea aceea, decât còpii după documente și fotografii, precum și câteva volume. Prima încăpere înfățișa un arbore genealogic al familiei, cu portretele părinților și fraților, apoi date privitoare la nașterea poetului, la anii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Del Conte, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2003. * Dilthey, Wilhelm, Trăire și poezie, În românește de Elena Andrei și I.M. Ștefan, Prefață de Marian Popa, București, Editura Univers, 1977. * Doinaș, Ștefan Augustin, Lectura poeziei, București, Editura Cartea Românească, 1980. * Doinaș, Ștefan Augustin, Măștile adevărului poetic, București, Editura Cartea Românească, 1992. * Dolto, Françoise, Psihanaliza și copilul, Traducere de Cristina și Costin Popescu, București, Editura Humanitas, 1993. * Dragomirescu, Mihail, Eminescu, Ediție îngrijită, prefață și note de Leonida Maniu, Iași, Editura Junimea, 1976. * Dragomirescu, Mihail, Critica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nevoiți să ne mâncăm unii pe alții. Infirmitatea noastră fundamentală este incapacitatea de a ne imagina infinitul... Creațiunea este farsa formidabilă pe care Dumnezeu a făcut-o omului. Totul se întoarce împotriva noastră. Trăim în absurd. Orice ideologie este o mască ce ascunde și justifică crima. Marxismul nu poate rezolva răul dimpotrivă, l-a agravat.... Oamenii de știință americani au depășit ateismul. Există o conștiință care ne dirijează... Teatrul politic este egal cu teatrul bulevardier. El reflectă, mai palid, o ideologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
menită să poarte sâmbure mai degrabă amar decât vesel, în acord cu esența realității investigate condiția umană. Cu cât cobori mai în adânc, cu atât se dizolvă zâmbetul și începe să fâlfâie aripa tragicului. Umorul injectat aforismului nu-i decât masca zâmbăreață menită să ascundă rictusul trist. Un soi de cașetă ce disimulează amăreala chininei. Dorel Schor a semnat cărți de factură diversă: "Șarpele și cupa" (Ed. Junimea), "Zmeul cel mic" (Ed. Albatros), tipărite în România și în Israel ("Amărâtul fericit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
frumusețe nemăsurată. Oamenii înțelepți și nobili devin bătrânii admirabili cu care este o plăcere să te întâlnești. Prostul, când îmbătrânește, devine urât. De aceea, bătrânețea ca și oglinda, reflectă ce a fost omul pe dinăuntru toată viața... chiar și atunci când masca tinereții putea să ascundă toată urâciunea din spatele ei. Cine a fost odată cu adevărat tânăr, acela nu poate deveni adevărat bătrân. După cum omul cu minte, nu poate deveni cu adevărat prost! Omul are toate anotimpurile ca și natura, și, ca un
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
răsucea după degete mătasea crudă, ca pe un smoc de păr. — E bun de fiert? Devenise deja familiară, și mă gândeam că poate-i de vârsta mea și-a lui Andrei. Prospețimea obrazului ei arămiu avea ceva artificial. Era o mască ascunzându-i vârsta dimpreună cu un fel de a fi rezervat pentru alte Împrejurări decât cea de acum. Au mai rămas câțiva fierți de la masă, am spus. O să v-aducem, domnișoară, și-o să mai punem să fierbem dacă vă face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
loc cât mai e timp. - N-avem bani, Hansi, spuse atunci Andrei clipind din ce În ce mai des și abia abținându-se să nu izbucnească În plâns. Timp de cinci secunde interminabile arătă de zece ori mai bătut de soartă decât văru’ Laur. Masca asta se risipi și se volatiliză, dezvăluind o față radiind de bucurie și Încredere În sine și-n tovarășii săi. Da’ chiar dacă n-avem acuma pe moment, Hansi, o să ne iei pe datorie. O să-ți dăm câte zece mii de căciulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Erau clipe de coșmar... ceva, greu de înfățișat în cuvinte. Trenul nostru se apropia de Videle. Gonea nebunește, îndepărtându-se, cât mai mult de moarte... Înghesuiți în compartiment unul în altul, simțeam că ne tremură genunchii, cu spaima ca o mască pe figură, la gândul că dintr-o clipă în alta, s-ar putea să... Gândul acela neterminat ne înfricoșa. „Poate ne va păzi Dumnezeu... poate ne va păzi...!”, ne rugam în gând, înălțându-ne ochii spre Cer, așteptând de acolo
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de ani.. Așa e destinul omenirii, domnule...să nu-și găsească niciodată limanul... Într-un continuu neastâmpăr. Pentru că neastâmpărul acesta e sădit în om, domnule..! Înghesuiți în compartiment unul în altul, simțeam că ne tremură genunchii, cu spaima ca o mască pe figură. „Poate ne va păzi Dumnezeu... poate ne va păzi...!”, ne rugam în gând, înălțându-ne ochii spre Cer, așteptând de acolo să vină mântuirea. .. După încă o zi și o noapte, de mers bezmetic, în revărsatul zorilor zilei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
că anumite amintiri aveau să sfârșească prin a mă înmormânta sub încărcătura grea a emoției. Mi-am ascuns fața în dosul unei măști; nimeni nu reușește, în realitate, să afle ce se întâmplă cu-adevărat în golul acela care separă masca de chip. La Roma fusesm nevoit să mă ascund permanent în spatele unei măști, ca să-mi protejez propriul eu. Riscul e acela ca un astfel de înveliș artificial să sfârșească prin a deveni unul și același lucru cu cel care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și același lucru cu cel care-l poartă. Pericolul e ca simulacrul să nu devină o obișnuință de viață. Se spune că cel care se ascunde sub multe măști e mai complex decât ceilalți semeni. A trebuit să-mi arunc masca romană ca să-mi pot pune alta: pe aceea a exilatului suferind, oprimat de ger și cu totul străin de obiceiurile „barbare” de la Tomis. Cel puțin asta se-ntâmplă în Tristia și Epistulae ex Ponto. Pythia Aia a dispărut. N-aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
subsoluri, cu ventilator centrifugal 1 Complet 58. Instalație portabilă de filtrare complexa a apei cu debit de 50 l/h 1 Complet 59. Joagăr 2/1*) Bucata 60. Lampa antiex 8/2*) Bucata 61. Lanterna portabilă 25/4*) Bucata 62. Masca contra gazelor 25/6*) Bucata 63. Miniperna pneumatică pentru ridicat, tip cric pneumatic 10/ 4*) Complet 64. Monitor portabil pentru detecția radiațiilor alfa, beta, gama 1 Complet 65. Motocompresor cu unelte pneumatice 1 Complet 66. Motoferastrau 2/1*) Complet 67
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 14 din 13 martie 2000 (*actualizată*) privind înfiinţarea formaţiunilor de protecţie civilă pentru intervenţie de urgenţă în caz de dezastre. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127484_a_128813]
-
tocmai analiza dimensiunii de gen a violenței simbolice sau actualizate exercitate de etosul iluminist și de cel al modernității asupra grupurilor marginale nu doar în Europa, ci și în Caraibe sau în India, acolo unde britanicii și britanicele Imperiului sub masca binevoitoare a civilizatorului ("white man's burden", în memorabila expresie a lui Rudyard Kipling) și-au derulat agenda imperialistă necruțătoare și obtuză culturalmente. Au fost numeroase alte proiecte, dar nu pot să nu amintesc cele desfășurate în parteneriat cu Asociația
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a acelui militar. M. M.: Sigur. I-am spus lui Langu atunci: "Du-te, măi, poate găsești prin fișetele astea niște bani, să ne luăm și noi de mâncare!" S-a dus ăsta și a venit cu doi saci de mască plini de un leu și de trei lei și i-am împărțit pe batalioane: "Mergeți, măi, și vă cumpărați măcar pâine și mâncați pâine!" Și mi-a povestit că erau numai bani roșii și verzi. Și atunci i-am spus
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
mai trainică, dar bazată pe niște valori, nu pe căprăreală. În asemenea condiții o duc cei 4 ce stau acolo pe niște scăunele. Așa au trăit și în Piață. În tanc au mâncat, în tanc au dormit, în sacii de mască, pe rând, și-au făcut fiecare nevoile pentru că în primele două zile nu puteau ieși din tanc de teama că ar putea fi împușcați. S. B.: Și cum goleau sacii? M. M.: Îi țineau afară lângă tanc. Primele două-trei zile
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
în seamă. Și a luptat pe urmă să ajungă general, în rezervă a ajuns, îi doresc sănătate dacă mai trăiește! S. B.: O fi ajuns. Așa sunt cei care-s cu "hei rup!" Unii își făceau necesitățile în sacul de mască, alții veneau să vă întrebe cum vă este. Nu-ți vine să-l iei la goană? M. M.: Mai ales atunci. S. B.: Trebuia să-i puneți un sac din acela în cap: "Uite, asta facem!" M. M.: Stați, că
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
de gardieni și prizonieri), în sensul că, în anumite contexte, acestea reprezintă indicatori puternici pentru normele sociale și comportamentele admise (Ph. Zimbardo, 2007/2009, 331-331): În plus față de puterea regulilor și rolurilor, forțele situaționale capătă tărie odată cu introducerea uniformelor, costumelor, măștilor, a tuturor deghizărilor care ascund aspectul obișnuit al cuiva și care promovează anonimatul și reduc responsabilitatea personală. Când cineva se simte anonim într-o situație, ca și cum nimeni nu-i cunoaște identitatea adevărată (și astfel nimănui probabil nu-i pasă), este
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
descoperite analizând diferitele șabloane vehiculate de filmele de groază și examinând succesul acestora. * Deoarece memele se răspândesc precum bolile contagioase (Steven Pinker), cum arată un vaccin împotriva uneia sau alteia din ideologii? Cred că omologul spălatului pe mâini sau al măștii îl constituie dispunerea critică în fața oricărei propuneri. La fel ca în cazul oricărei maladii contagioase, izolarea poate avea bune rezultate. Societatea o practică sub forma izolării în închisori a celor ce se fac purtătorii acestor structuri mematice. Recomand însă izolarea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
constituie constituirea ei pe două straturi ce permit, fiecare, satisfacerea uneia din orientări: un strat oficial, rezervat culturalului (să-i spunem rațional) și celălalt de underground, desemnat îndeobște prin viața privată, intimitate ori alte formule, ce vin să așeze o mască oficială peste biologicul ce își cere continuu drepturile (acestui strat i-am putea spune inconștient sau, mai adecvat, biologic). Dacă avem în vedere modurile diferite de a fi la care ne determină sexualitatea putem crede că societatea este constituită în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pe baza cărora moartea ne selectează încercând să-i dejucăm logica. Jurnalul este o formă anume de luptă cu timpul, una în care persoana încearcă să se salveze pe calea gândirii consemnate. În creștinism moartea conduce trupul la statutul de mască: el ascunde sufletul, ce se pregătește să-și găsească propria-i cale. După o lungă coabitare, în care cele două componente ale umanului (poate, mai corect, ale Divino-umanului) au dansat pe tema vieții, în zona vizibilului rămâne masca pe care
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
statutul de mască: el ascunde sufletul, ce se pregătește să-și găsească propria-i cale. După o lungă coabitare, în care cele două componente ale umanului (poate, mai corect, ale Divino-umanului) au dansat pe tema vieții, în zona vizibilului rămâne masca pe care-o constituie cadavrul, trupul ce intră într-un ritm de putrefacție infinit mai accelerat decât până atunci. * Intenționalitatea capătă un chip mai pronunțat în raportarea la propria existență; aici devin vizibile formele în care ne grăbim să ne
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
uneori să-i deschid noi trasee. * Scrisul salvează din ghearele trecutului gânduri ce s-ar pierde neștiute, dar riscă deseori să împovăreze inutil viitorul. * Cine e chipul după care fug în aceste rânduri: cel ce aș dori să fiu ori masca pe care-o așteaptă ceilalți de la mine? Nu cumva aștept un eu ale cărui contururi au fost trasate de imaginația altora? Corespunde acest eu dorinței lor de liniște și siguranță? Poate că ideal ar fi să-i șochez cu un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
între aceștia înșiși), în fine, un întreg „război psihologic” declanșat și condus (într-o progresie rapidă, accelerată, cu o notă de crescendo ritmat dramatic, nu „teatral”) de „munteanca” rămasă văduvă, „război” culminând, și sfârșind, cu ieșirea vinovaților de omor de sub masca „bunăvoinței” și a „compătimirii”, purtată o vreme, abandonată „acum”, sub o presiune psihologică eficace. I-a atribuit Sadoveanu eroinei sale - „artificial” - o inumană, o lipsită de măsură credibilă și, mai ales, deloc feminină cerbicie întru răzbunare? Riscă „ancheta” protagonistei să
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]