5,977 matches
-
vor executa cu închiderea acestuia. Starea tehnică actuală a tablierelor podului nou impune executarea unor lucrări de reparații și adaptare a structurilor pentru refacerea capacității portante avută la proiectare și pentru prevenirea apariției unor defecte, pe viitor", se arată în memoriul de exploatare al podului. Având în vedere traficul mare de călători și marfă pe ruta Fetești-Constanța și faptul că lucrările de reparații la noul pod vor dura o perioadă lungă de timp, CFR a decis să deschidă circulației firul III
Podul Regele Carol I () [Corola-website/Science/303551_a_304880]
-
simplă pe firul de circulație III, de pe podul vechi. Astfel, înainte de începerea lucrărilor de reparații la podul nou și anume a lucrărilor care necesită închiderea podului nou, trebuie efectuate lucrări pentru datea în exploatare a firului III", se specifică în Memoriul de exploatare a podulului.Compania CFR a declarat ca cele două poduri, inaugurate în 1986, respectiv în 1987, au grave probleme din cauza lipsei întreținerii și reparațiilor, dar și din cauza erorilor de pe parcursul construcției. De asemenea, peste 300 de fisuri au
Podul Regele Carol I () [Corola-website/Science/303551_a_304880]
-
de către URSS. Sovromurile au reprezentat cea mai durabilă și mai rentabilă formă de exploatare de către URSS a bunurilor generale din România, dar de fapt exploatarea la sânge a bogățiilor naturale ale țării și, în general, a economiei românești. Într-un memoriu adresat prim-ministrului de atunci, Petru Groza, academicianul Onisifor Ghibu califica înființarea societăților mixte româno-sovietice drept "un capitol al tragediei noastre de astăzi, camuflat sub firma prieteniei 'româno-sovietice' ". Cât despre activitatea lor, același Onisifor Ghibu considera că "sub acest nume
SovRom () [Corola-website/Science/303647_a_304976]
-
stil neoclasic, ea devenind în secolul al XIX-lea, unul dintre cele mai importante edificii politice, administrative și culturale ale Transilvaniei și primind numele de Reduta. În această clădire s-a întrunit Dieta Transilvaniei din 1790-1791 și s-a respins memoriul națiunii române din Transilvania Supplex Libellus Valachorum . Clădirea a adăpostit în perioada 1848-1865 Dieta Transilvaniei. Aici s-a reunit și cea din urma Dietă, în care națiunea română, majoritară, nu a fost reprezentată deloc și care a decis, în 1865
Palatul Reduta din Cluj () [Corola-website/Science/303684_a_305013]
-
nu călugăr, deși se clasase pe locul al III-lea, după numărul de voturi voturi obținute. La 6 iunie 1784 a fost consacrat episcop de Grigore Maior, episcopul pensionat. Pe 30 martie 1792 a adresat împăratului Leopold al II-lea memoriul intitulat Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae. A ctitorit numeroase biserici greco-catolice, între care Biserica Bob din Cluj, Biserica Bob din Mediaș, Biserica Bob din Târgu Mureș (nerestituită) etc.
Ioan Bob () [Corola-website/Science/303694_a_305023]
-
Adunarea de la Blaj. În fruntea unei delegații, duce petiția de la Blaj la Viena, împăratului Franz Joseph. În 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu de unde trimite o nouă petiție împăratului austriac. Ideea unității românilor este conținută în „Memoriul” națiunii române din Marele Principat al Transilvaniei, din Banat, din părțile vecine ale Ungariei și din Bucovina, prezentat tot împăratului. La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres bisericesc la care a participat și Avram Iancu. Angajamentul lui
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
la nici un loc de muncă și nu i s-a mai dat dreptul să publice. Cu această ocazie i-au fost confiscate și toate manuscrisele, care i-au fost înapoiate doar cu puțin timp înainte de a părăsi România. Într-un memoriu adresat în noiembrie 1985 lui Petru Enache, secretar al C.C. al P.C.R., Bossert protestează împotriva represaliilor, încheindu-și textul cu un apel insistent: „Vă mărturisesc că în condițiile descrise mai sus, mă tem pentru integritatea mea fizică și pentru integritatea
Rolf Bossert () [Corola-website/Science/303798_a_305127]
-
1 de parașutiști de la Băneasa. În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra „Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit. Semnatara, alături de alte 11 personalități (între care: generalul Aldea, prof. univ. dr. Grigore Ț. Popa), a unui memoriu prin care se condamnă falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat Comisiei Aliate de Control, de fapt delegatului american, care l-a predat celui sovietic. A fost condamnată de comuniști la închisoare în contumacie, nefiind găsită în procesul „Sumanele Negre
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
113 Legătură, până la sfârșitul războiului. Pentru activitatea pe front este decorată, primind Crucea „Regina Maria”, clasa a III-a. După război, indignata de ceea ce se petrecea în România, protestează împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, semnând, alături de alte personalități, un memoriu care a fost trimis Comisiei Aliate de Control. Din păcate, acest document ajunge în posesia delegației sovietice, Smaranda și ceilalți semnatari fiind supuși opresoinii comuniste. Smaranda a fost condamnată, în lipsă, la 2 ani de închisoare și este nevoită să
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
că Gripen a fost luat în condierare doar de formă și că Norvegia a decis să achiziționeze avionul F-35 ca urmare a presiunilor politice la nivel înalt ale SUA. În urma vânzării avionului F-35 către Norvegia, oficialii americani au compilat un memoriu cu tacticile de urmat în cazul unei alte vânzări pentru ca aceasta să aibă succes. Aceste tactici cuprindeau implicarea activă a ambasadei SUA (inclusiv a ambasadorului american) în comercializarea avionului, coordonarea strategiilor de vânzare cu Lockheed Martin și utilizarea evenimentelor diplomatice
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
de "schei" pentru slavi în general. În Șchei a luat ființă prima școală românească, în curtea și sub protecția Bisericii Sfântul Nicolae. Clădirea școlii, aflată în imediata apropiere a impunătoarei biserici, ilustreaza vechimea invățământului brașovean in limba română. Într-un memoriu înaintat de către românii din această parte a orașului autorităților transilvănene, 1495 este menționat ca an al înființării școlii românești: "„...s-au zidit biserica și școala la anul 1495”"; este posibil sâ fi existat deja o școală din lemn, deoarece pe
Șcheii Brașovului () [Corola-website/Science/304043_a_305372]
-
rămână statornici în credință și a criticat broșura „Lenin despre religie”, arătând că totuși până și Lenin cere respectarea convingerilor și apartenenței religioase. După terminarea liturghiei duminicale, la care au participat peste 3000 de credincioși, cei prezenți au semnat un memoriu adresat guvernului comunist, pentru acordarea libertății Bisericii Române Unite cu Roma și eliberarea clericilor arestați. Memoriul cu semnăturile a fost dus la București de către judecătorul Mihai Berindean, încadrat pe atunci ca simplu muncitor, dar nu a fost luat în considerare
Vasile Chindriș () [Corola-website/Science/303911_a_305240]
-
Lenin cere respectarea convingerilor și apartenenței religioase. După terminarea liturghiei duminicale, la care au participat peste 3000 de credincioși, cei prezenți au semnat un memoriu adresat guvernului comunist, pentru acordarea libertății Bisericii Române Unite cu Roma și eliberarea clericilor arestați. Memoriul cu semnăturile a fost dus la București de către judecătorul Mihai Berindean, încadrat pe atunci ca simplu muncitor, dar nu a fost luat în considerare de Departamentul Cultelor. Spre seară, Securitatea l-a arestat pe Vasile Chindriș împreună cu toți preoții care
Vasile Chindriș () [Corola-website/Science/303911_a_305240]
-
reușind astfel să rezolve o veche problemă a matematicii. A fost primul matematician care a folosit termenul "grup" ca noțiune matematică de reprezentare a unei mulțimi de permutări. Lucrarea sa "Mémoire sur les conditions de résolubilité des équations par radicaux" („Memoriu asupra condițiilor de rezolvabilitate a ecuațiilor prin radicali”), publicată de către Joseph Liouville abia în 1846, la 14 ani după moartea lui Galois, a fost considerată de succesorii săi din acest domeniu al matematicii (în particular de Sophus Lie) ca fiind
Évariste Galois () [Corola-website/Science/304339_a_305668]
-
mare apărător al ortodoxiei, oierul Oprea Miclăuș din Săliștea Sibiului. Acolo, spunea el, „am trăit și m-am hrănit cu lucrul mâinilor mele”. La 10 decembrie 1750 „popa Măcinic” se număra printre cei șase semnatari ai unui lung și emoționant memoriu adresat mitropolitului sârb Pavel Nenadovici de la Carloviț, în care îi relatau toate suferințele pe care le îndurau credincioșii ortodocși din Transilvania. În anul 1752, cu două săptamâni înainte de Paști, au sosit în Becicherec, preoții Ioan din Poiana Sibiului și Ioan
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
îi relatau toate suferințele pe care le îndurau credincioșii ortodocși din Transilvania. În anul 1752, cu două săptamâni înainte de Paști, au sosit în Becicherec, preoții Ioan din Poiana Sibiului și Ioan din Galeș, împreună „cu mai mulți români”, aducând un memoriu al credincioșilor din părțile Făgărașului, Sibiului, Sebeșului și Orăștiei, pe care Oprea Miclăuș și urmau să-l prezinte împărătesei Maria Terezia la Viena. În adevăr, după traducerea memoriului în limba germană, la Timișoara, cei doi s-au îndreptat spre capitala
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
Sibiului și Ioan din Galeș, împreună „cu mai mulți români”, aducând un memoriu al credincioșilor din părțile Făgărașului, Sibiului, Sebeșului și Orăștiei, pe care Oprea Miclăuș și urmau să-l prezinte împărătesei Maria Terezia la Viena. În adevăr, după traducerea memoriului în limba germană, la Timișoara, cei doi s-au îndreptat spre capitala împărăției habsburgice. Din interogatoriul ce li s-a luat atunci, reiese că Oprea Miclăuș era acum pentru a treia oară la Viena, în aceeași calitate de trimis al
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
oameni cari i-au trimis țara la împărăție, anume Oprea Miclăuș, popa Măcinic, căci multă dorire are țara de ei, care nu știm sunt undeva sau ba ”. Îngrijorați de soarta lor, la 4 decembrie 1756, săliștenii Sibiului adresează un nou memoriu câtre același mitropolit, relatând că: „nu este putere mai multă a putea răbda răul care ne cade nouă asupră de la popii cei uniți în toate zilele și supărările, că în toate zilele ne prind la arest și ne căsnesc cum
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
de ne închid prin temnițe, deci de al lor mare rău ne am pustiit tot, și case și moșii și ședem tot fugiți la păduri, fiindcă nouă nu ne trebuiesc popii cei uniți până la moarte”. Iar în partea finală a memoriului scriau : „Și ne rugăm... pentru ai noștri, care noi, satele, i am ales oameni și i am trimis la prea înălțata Curte, anume popa Măcinic și Oprea Miclăuș. Să fii Măria Ta într-ajutor ca să ne sloboadă, căci sunt oameni
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
trimiși”. La adunarea convocată de cuviosul ieromonah Sofronie de la Cioara, în februarie 1761, la Alba Iulia, s-a cerut de asemenea, eliberarea lui Oprea Miclăuș și a preoților Măcinic din Sibiel, Ioan din Galeș și Ioan din Sadu. Într un memoriu cu data de 7 aprilie 1761, înaintat generalului Adolf von Buccow, sosit cu două zile înainte la Sibiu, se cerea eliberarea acelorași deținuți, căci „ei n-au vină mai mare decât noi toți românii din Transilvania, noi i-am înduplecat
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
Oradea; motivul ei rămâne un semn de întrebare. Cu această ocazie, el a repetat promisiunile făcute și s-a angajat față de primar să îndeplinească această mare dorință a orădenilor pe cât de curând posibil. Consiliul Local a hotărât să înainteze un memoriu prin care a fost urgentată aprobarea cererii venite de la Oradea încă de la 31 ianuarie 1899. Memoriul a fost motivat de pavajul deteriorat al străzii Principale: aceasta nu putea fi asfaltată până la montarea șinelor de cale ferată. Aceeași era situația în fața
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
și s-a angajat față de primar să îndeplinească această mare dorință a orădenilor pe cât de curând posibil. Consiliul Local a hotărât să înainteze un memoriu prin care a fost urgentată aprobarea cererii venite de la Oradea încă de la 31 ianuarie 1899. Memoriul a fost motivat de pavajul deteriorat al străzii Principale: aceasta nu putea fi asfaltată până la montarea șinelor de cale ferată. Aceeași era situația în fața Palatului Finanțelor (acum Policlinica nr. 2) și în Piața Bémer (azi, Ferdinand), unde trebuiau deschise străzi
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
frontieră și a distribuit 200 000 de pliante cu informații despre prevederile Convenției și avantajele oferite de aceasta rezidenților din zona respectivă. La 1 octombrie 2008, Partidul Liberal Democrat din Moldova a depus la Delegația Comisiei Europene la Chișinău, un Memoriu adresat Parlamentului European și Comisiei Europene, prin care solicită intervenția înaltelor foruri europene pentru a asigura semnarea Convenției privind micul trafic la frontieră. PLDM s-a implicat activ în ajutorarea persoanelor sinistrate în urma inundațiilor din vara 2008. Pe lângă sprijinul substanțial
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
s-a desfășurat concomitent în municipiile Chișinău și Bălți și în toate centrele raionale, cu participarea a circa 5000 de cetățeni. Acțiunile de solidarizare cu presa liberă organizate de PLDM s-au încheiat cu adoptarea rezoluțiilor, care, însoțite de un Memoriu, au fost transmise Consiliului Europei, Parlamentului European și Comisiei Europene. La 8 decembrie 2008, PLDM a lansat acțiunea națională “Dosarul guvernării comuniste”, cu scopul de a efectua o analiză minuțioasă a tuturor acțiunilor întreprinse de Partidul Comuniștilor pe parcursul celor 8
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
urmare a deciziei de evacuare date de tribunal, unii angajați ai Căminului care erau din sat și riscau să-și piardă slujbele au încercat să împiedice mutarea căminului din clădirile mănăstirii. În aprilie 1998, 90 de săteni au trimis un memoriu mai multor instituții ale statului. Acea scrisoare era plină de acuzații grave la adresa călugărițelor. Maicile erau acuzate că au un comportament nepotrivit, că solicită taxe mari pentru oficierea de servicii religioase, că au risipit patrimoniul mănăstirii etc. În fața autorităților, majoritatea
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]