6,060 matches
-
un concept comun tuturor religiilor vechi. De asemenea, el apare și în majoritatea religiilor noi. Cu toate acestea, deosebirile asupra perspectivei creaționiste sunt foarte mari. Astfel, Legea lui Manu și hinduismul în general, ca și multe curente filozofice grecești antice, mitologia greacă ș.a. pornesc de la ideea existenței unei materii primordiale din care este format ("zidit", după o expresie biblică) Universul actual. În unele din religiile și filozofiile creaționiste axate pe ideea "materiei primordiale" există o intenționalitate specifică în crearea Universului (un
Creaționism () [Corola-website/Science/297133_a_298462]
-
ortodox - deși nu în aceeași măsură ca atunci când locuiau la Petrovici - însă nu l-au obligat pe tânărul Isaac să le urmeze. Astfel, el a crescut fără a avea parte de puternice influențe religioase, ajungând să considere că Tora prezintă mitologia ebraică în același fel în care "Iliada" a înregistrat mitologia greacă. Așa cum se vede din cărțile sale "Treasury of Humor" și "Asimov Laughs Again", lui Asimov îi plăcea să spună glume în care apăreau Dumnezeu, Satan, Grădina Edenului, Ierusalimul sau
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
Petrovici - însă nu l-au obligat pe tânărul Isaac să le urmeze. Astfel, el a crescut fără a avea parte de puternice influențe religioase, ajungând să considere că Tora prezintă mitologia ebraică în același fel în care "Iliada" a înregistrat mitologia greacă. Așa cum se vede din cărțile sale "Treasury of Humor" și "Asimov Laughs Again", lui Asimov îi plăcea să spună glume în care apăreau Dumnezeu, Satan, Grădina Edenului, Ierusalimul sau alte subiecte religioase, considerând că o glumă bună poate da
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
sardele cu arpagic. În patiserie și bucătărie se utilizează ca ingrediente făină de orz, miere, lapte, undelemn, carne de iepure și de păsărele servite cu salată grecească. La Roma, odata cu cucerirea Greciei, cetătenii au împrumutat de la greci nu numai mitologia ci și gastronomia care începe să se rafineze. La târgurile de sclavi, un bucătar era cotat mai sus decât un pedagog. În timpul ospețelor costisitoare, între feluri excentrice, aveau loc lupte de gladiatori. Pentru asezonarea produselor culinare se folosea, drept principal
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
zalmoxian), unde-i Creierul Muntelui, de-aici înălțându-se (grație "Bradului / Axis Mundi", ori păsărilor psihopompe, "Măiastrele - Privighetoarea, Ciocârlia, Pajura" etc.) în Lună "(Sora Soarelui / Spuma Laptelui)", pe fața-i nevăzută, putându-se metamorfoza și în Vârcolac (cf. Romulus Vulcănescu, "Mitologie română," București, Editura Academiei Române, 1985, p. 303). În poemul - ce dă titlul primului ciclu din volumul publicat de Radu Gyr în 1943 -, "Fuga lupului", făptura mitică din steagul strămoșilor cu știința de a se face nemuritori, "Lupul", simbol al sufletului
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
de mărimea Australiei. Muntele Maxwell este cel mai înalt munte de pe Venus, se află pe Ishtar Terra. Vârful său este cu 11 km mai sus decât cota suprafeței medii venusiene. Continentul sudic se numește Terra Afrodita, după zeița dragostei din mitologia greacă și este cel mai mare dintre cele două regiuni muntoase, având aproximativ dimensiunea Americii de Sud. O rețea de erupții și falii acoperă o mare parte din această suprafață. Lipsa de dovezi a prezenței lavei care însoțește orice flux de vizibil
Venus () [Corola-website/Science/297166_a_298495]
-
d.Ch. de Împaratul Traian, romanii introducând cultul balnear preluat de la greci pe care apoi l-au dezvoltat. Numele stațiunii de care este legat si numele societății noastre, vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus și al frumoasei Elena, consemnat în mitologia romană ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii și al echilibrului între forța fizică și cea spirituală. Romanii au construit aici, la "Therme Herculi" ("Ad Aquas Herculi Sacras"), temple, băi, monumente și statui, închinate zeilor Hercules, Aesculap și Hygieia
Băile Herculane () [Corola-website/Science/297208_a_298537]
-
imagine a răului asociată corbului este subliniată de credința naratorului că acesta are un „nume dat de-al Iadului sobor” sau că este un mesager din lumea de dincolo, o referire la zeul roman al lumii subterane, Pluton (Hades în mitologia greacă). Poe a ales corbul ca simbol central în poveste deoarece dorea o creatură incapabilă să gândească, dar capabilă să vorbească. S-a decis asupra corbului, pe care l-a considerat „egal capabil să vorbească” cu un papagal, pentru a
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
neobservate: James Russell Lowell a scris în "A Fable for Critics" că: „Iată-l pe Poe cu al său corb, precum "Barnaby Rudge" / Trei cincimi geniu și două născocire.” O posibilă sursă de inspirație pentru corb ar putea veni din mitologie și din folclor. În mitologia nordică, Odin deține doi corbi numiți Huginn și Muninn, reprezentând gândirea și memoria. Corbul și-a câștigat reputația de pasăre a oamenilor bolnavi în Geneza. Potrivit folclorului evreiesc, Noe a trimis un corb alb pentru
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
scris în "A Fable for Critics" că: „Iată-l pe Poe cu al său corb, precum "Barnaby Rudge" / Trei cincimi geniu și două născocire.” O posibilă sursă de inspirație pentru corb ar putea veni din mitologie și din folclor. În mitologia nordică, Odin deține doi corbi numiți Huginn și Muninn, reprezentând gândirea și memoria. Corbul și-a câștigat reputația de pasăre a oamenilor bolnavi în Geneza. Potrivit folclorului evreiesc, Noe a trimis un corb alb pentru a verifica starea vremii, în timp ce
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
esența ei. Psihanaliza s-a răspîndit pretutindeni nu numai datorită interesului stîrnit de terapia psihanalitică. S-ar putea spune chiar că terapia a fost eclipsată de virtuțile psihanalizei aplicate. Psihanaliza aplicată în literatură, sociologie, antropologie și etnologie, în religie și mitologie a stârnit interesul unui public care nu avea chemare pentru sfera clinică. În fine, psihanaliza s-a remarcat și prin mediatizarea pe căile cele mai comune: radio, TV sau prin intermediul scenariilor filmelor de cinema. Filme celebre au adus în prim
Psihanaliză () [Corola-website/Science/298064_a_299393]
-
sau "Kulcha". Acest regat din vestul Georgiei a dăinuit până în secolele II-I î.Hr., când regiunea a devenit o parte statului roman, străbătută de limesul caucazian. În perioada sa târzie, regatul a bătut monede proprii din argint, așa-numiții tetrii. Mitologia popoarelor din Colhida era influențată de miturile sumerian-babiloniene. Legenda lui Prometeu, ținut captiv de Zeus în munții Caucazi, are parțial, se pare, chiar origini caucaziene. Aici, Prometeu era cunoscut sub numele de Amirani. Și legenda argonauților relevă interesul deosebit al
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
alegea singur partenerul, în altele, bărbatul matur își curta alesul și chiar lupta în public împotriva altor pretendenți. Pe lângă aceste relații tipic grecești mai existau și relații "egalitare" în care partenerii erau de o vârstă. Exemple se găsesc și în mitologie (Ahile și Patrocle) și în istorie (Alexandru cel Mare). Dar aceste relații erau prost văzute de societate, care încerca să găsească moduri de a le vedea prin prisma tradițională a dragostei intergeneraționale. Astfel se purtau discuții în care fie Ahile
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
(Limba greacă veche "Οἰδίπους", "Oidípous," neogreacă "Οιδίποδας," "Idípodas"), este o figura în mitologia greacă. Este fiul lui Laios, regele cetății Theba, și al Iocastei. Un oracol i-a prezis lui Laios că va fi ucis de propriul său fiu, care se va căsători apoi cu Iocasta, astfel încât, la nașterea lui , Laios i l-
Oedip () [Corola-website/Science/298170_a_299499]
-
cunoscute exact, dar prezența sa atât la români cât și la bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini. In mitologia modernă a bulgarilor mărțișorul ar fi legat de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681, dar numele latin indică altceva. Se mai consideră, de asemenea, că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
a anului, divinitate al cărei nume nu ni s-a păstrat, după cum multe alte nume ale divinităților dacice nu ne mai sunt cunoscute”. Ion Ghinoiu, în „Obiceiuri populare de peste an - Dicționar” (1997), asociază numele de Dragobete cu un personaj din mitologia populară românească: „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”, fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
personaj din mitologia populară românească: „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”, fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă”. Autorul oferă detalii despre familia acestuia, numindu-l „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică”. Dicționarul menționează (în plan secund) că Dragobete este și o „sărbătoare dedicată zeului
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”, fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă”. Autorul oferă detalii despre familia acestuia, numindu-l „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică”. Dicționarul menționează (în plan secund) că Dragobete este și o „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”. Romulus Vulcănescu în „Mitologia
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
mitologia greacă”. Autorul oferă detalii despre familia acestuia, numindu-l „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică”. Dicționarul menționează (în plan secund) că Dragobete este și o „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”. Romulus Vulcănescu în „Mitologia română” (din 1985) îl descrie ca o „făptură mitică”, fiind „tânăr, voinic, frumos și bun”. Simeon Florea Marian, în „Sărbătorile la români” (1898-1901, reeditare din 1994), a scris că „în mai multe comune din Muntenia” și mai ales în Oltenia
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
dar și în faptul că Isus Christos a fost slăvit timp de peste o mie de ani în toate bisericile creștine, cu numele de Lucifer În folclorul românesc luceafărul este asociat cu demonii, dar face aluzie și la Hyperion, titanul din mitologia greacă. Mihai Eminescu a scris un poem cu titlul Luceafărul în care a detaliat câteva dintre atributele credințelor populare asociate luceafărului de dimineață. Cuvântul "luceafăr" provine din latinescul Lucifer. Următorii aștri au primit denumiri populare care conțin cuvântul „luceafăr”:
Luceafăr () [Corola-website/Science/298203_a_299532]
-
fost foarte profund afectat de sinuciderea lui Robert E. Howard. În 1936 i s-a pus diagnosticul de cancer la colon și malnutriție. Ultimul an din viață l-a trăit într-o durere constantă, curmată de moartea sa în Providence. Mitologia Cthulhu se referă la elementele, personajele, locurile și temele pe care le au în comun lucrările lui Lovecraft și alți scriitori horror asociați. Împreună formează toate elementele pe care scriitorii de horror Lovecraftian, le foloseau și continuă să le folosească
Howard Phillips Lovecraft () [Corola-website/Science/297466_a_298795]
-
cuprinde o colecție de mituri care provin din Grecia antică. Aceste povestiri, familiare tuturor grecilor antici, formau fundamentele ritualurilor lor și erau o reprezentare a lumii, cel puțin până la Pitagora. este una dintre mitologiile cele mai temeinic prelucrate poetic, astfel că nu dispunem decât aproape numai de izvoare literare și filozofice (Homer, Hesiod, Pindar, Platon, Lukian), speculații anecdotice (Ailianos), antimitografii (Euhemeros, Xenophanes), eseuri teologice (Plutarh) și rareori de informații ale istoricilor, capturate direct din
Mitologia greacă () [Corola-website/Science/297482_a_298811]
-
Platon, Lukian), speculații anecdotice (Ailianos), antimitografii (Euhemeros, Xenophanes), eseuri teologice (Plutarh) și rareori de informații ale istoricilor, capturate direct din tradiție (Herodot, Pausanias, Thukydides); totuși deși chiar acestea din urmă au pus în circulație informații intermediare, preluate de alții anterior, mitologia greacă este o mitologie pragmatică, adesea anecdotică, reflectând fie cruzimile sălbăticiei precivilizației arcadice, fie conflictele între ionieni și dorieni, fie chiar lipsa de scrupul în lupta de organizare a vieții primelor grupuri sociale statornice și a spațiului comercial maritim. Mitologia
Mitologia greacă () [Corola-website/Science/297482_a_298811]
-
Ailianos), antimitografii (Euhemeros, Xenophanes), eseuri teologice (Plutarh) și rareori de informații ale istoricilor, capturate direct din tradiție (Herodot, Pausanias, Thukydides); totuși deși chiar acestea din urmă au pus în circulație informații intermediare, preluate de alții anterior, mitologia greacă este o mitologie pragmatică, adesea anecdotică, reflectând fie cruzimile sălbăticiei precivilizației arcadice, fie conflictele între ionieni și dorieni, fie chiar lipsa de scrupul în lupta de organizare a vieții primelor grupuri sociale statornice și a spațiului comercial maritim. Mitologia greacă și-a elaborat
Mitologia greacă () [Corola-website/Science/297482_a_298811]
-
mitologia greacă este o mitologie pragmatică, adesea anecdotică, reflectând fie cruzimile sălbăticiei precivilizației arcadice, fie conflictele între ionieni și dorieni, fie chiar lipsa de scrupul în lupta de organizare a vieții primelor grupuri sociale statornice și a spațiului comercial maritim. Mitologia greacă și-a elaborat un panteon aproape exclusiv antropomorfic, amoral, sacralizând defecte umane capitale (viclenia, adulterul, incestul, paricidul și fratricidul și în genere crima, vanitatea, trufia, lăcomia, nedreptatea). Oratorul Isokrates (436 - 338 î.Hr.) scrie că poeții "au istorisit asemenea povești
Mitologia greacă () [Corola-website/Science/297482_a_298811]