8,110 matches
-
la modul ideal, toți să poată subscrie în mod liber și rațional. Iar filosofia politică, în măsura în care este obligată să răspundă exigențelor modernității, nu poate să ignore sarcina identificării constrângerilor morale ale "exercitării drepte a puterii coercitive". Altfel spus, în condițiile modernității, filosofia politică nu poate să nu recurgă la principii morale, așa cum vor realiștii. Desigur, a recunoscut Larmore, principiile morale la care face apel sau la care trebuie să recurgă filosofia politică sunt, după cum a insistat Williams, produse istorice, nu manifestări
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
care definesc dreptatea ca ideal pur moral, ci principii referitoare la coerciția permisibilă. Chiar și "politizate" în acest mod, aceste principii rămân, totuși, principii morale și - la fel de important - principii morale la care filosofia politică nu poate, cel puțin în condițiile modernității, să renunțe 30. Singurii realiști care și-au asumat sarcina de a răspunde obiecției lui Larmore sunt, după știința mea, Edward Hall și Matt Sleat. Hall a ridicat trei obiecții: 1) obiecția că argumentul lui Larmore nu demonstrează că Williams
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
statului ca răspuns la exigența legitimării necesită recursul la valori morale, așa cum presupune Sleat. Tot ceea ce susține acest argument de natură mai curând sociologică decât filosofică - în baza unor premise acceptate de Williams (i.e., în special premisa că, în condițiile modernității, doar liberalismul poate constitui un răspuns adecvat la cerința fundamentală a legitimării 34) - este că, în condițiile modernității, filosofia politică nu poate să ignore sarcina identificării constrângerilor morale ale "exercitării drepte a puterii coercitive". Nimic din ceea ce evidențiază în replică
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argument de natură mai curând sociologică decât filosofică - în baza unor premise acceptate de Williams (i.e., în special premisa că, în condițiile modernității, doar liberalismul poate constitui un răspuns adecvat la cerința fundamentală a legitimării 34) - este că, în condițiile modernității, filosofia politică nu poate să ignore sarcina identificării constrângerilor morale ale "exercitării drepte a puterii coercitive". Nimic din ceea ce evidențiază în replică Hall și Sleat nu afectează în vreun fel această concluzie. Într-un cuvânt: replicile celor doi sunt, de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cuvânt: replicile celor doi sunt, de fapt, pe lângă subiectul și argumentul aflat în dezbatere. Singura modalitate de a respinge argumentul lui Larmore constă în demonstrarea caracterului problematic al tezei lui Williams despre statul liberal drept singurul stat legitim în condițiile modernității, teză fundamentală pentru acest argument. Iar unii realiști au chestionat, într-adevăr, interpretarea modernității oferită de Williams. Raymond Geuss este, deloc surprinzător, date fiind înclinațiile și preferințele sale marxiste, unul dintre acești realiști 35. Un altul este Robert Jubb, care
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Singura modalitate de a respinge argumentul lui Larmore constă în demonstrarea caracterului problematic al tezei lui Williams despre statul liberal drept singurul stat legitim în condițiile modernității, teză fundamentală pentru acest argument. Iar unii realiști au chestionat, într-adevăr, interpretarea modernității oferită de Williams. Raymond Geuss este, deloc surprinzător, date fiind înclinațiile și preferințele sale marxiste, unul dintre acești realiști 35. Un altul este Robert Jubb, care a atacat teza lui Williams aducând în atenție faptul că statele asiatice moderne (și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
au ratat, de asemenea, și în tentativa de a discredita un alt argument major care demonstrează legitimitatea păstrării filosofiei politice în spațiul normativității morale. Am în vedere, desigur, argumentul lui Charles Larmore. Argumentul arată, în mod indenegabil, că, în condițiile modernității (sau, dacă preferați, ale postmodernității, ale modernității târzii etc.), în cadrul căreia exigența exercitării drepte a puterii coercitive sau obligația onorării de către puterea politică a unor principii morale sunt considerate "de la sine înțelese" de cetățeni, filosofia politică nu poate ignora sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de a discredita un alt argument major care demonstrează legitimitatea păstrării filosofiei politice în spațiul normativității morale. Am în vedere, desigur, argumentul lui Charles Larmore. Argumentul arată, în mod indenegabil, că, în condițiile modernității (sau, dacă preferați, ale postmodernității, ale modernității târzii etc.), în cadrul căreia exigența exercitării drepte a puterii coercitive sau obligația onorării de către puterea politică a unor principii morale sunt considerate "de la sine înțelese" de cetățeni, filosofia politică nu poate ignora sau abandona sarcina identificării constrângerilor morale ale "exercitării
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
comunitate, 84, 149 comunitate internațională, 153 concepția moralistă a politicii, 145 concepții morale comprehensive, 73, 87-88, 90-91, 95, 102, 113, 126 concepții morale "metafizice", 90 concepții morale perfecționiste, 90 concepții/cercetări/teorii politice normative, 55, 65, 78, 100-102, 147 condițiile modernității, 125-126, 128, 164 consecințialism, 76 conservatorism, 104 consimțământ efectiv, 153-154 consimțământ egal, 68 constituționalizarea drepturilor individuale, 92, 140, 155 constrângere, 27, 111, 116, 118 conștiință ideologică, 133 conștiință împăcată, 132 contingență, 116 control judiciar, 92, 140, 155 convingeri morale, 16
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sa voie à suivre. Mots-clés: moralisme, réalisme, philosophie politique, éthique, sciences politiques. Traduit de Roumain par Cătălina-Daniela Răducu În aceeași serie, au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Anul 1600. Cenzura imaginarului stiintific la inceputul modernitatii, Dan-Gabriel Sîmbotin • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural¸ Gabriela Rățulea • Dreptate distributivă și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
definite de Sam Harris în cărțile sale. Natura și pământul sunt acum entități vii, interconectate cosmic și universal. Trebuie în mod obligatoriu protejate asemenea unor ființe umane. Această fetișizare și legiferare fără rezerve a drepturilor naturii ca ființă vie obligă modernitatea occidentală la o reconsiderare a practicilor legislative și economice actuale. Exploaterea clasică a cărbunelui, de exemplu, este pusă sub semnul întrebării pentru că ar fi o crimă: ucide ecosistemul. Agricultura industrializată, modificarea genetică a unor specii și emisiile gazelor de seră
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Română și faptul religios din România contemporană. Multe din temele religioase subtil interpretate în această carte dau seama într-un mod unic, original, de rostul intelectualului român, cu reală sensibilitate religioasă, într-o lume histrionică, marcată destinal de provocările (post) modernității. Tematica actualului volum este fascinantă și provocatoare. După expresia autorului, proliferarea ,,fenomenului migratoriu, practica fără precedent a pelerinajelor, apariția unor germeni de religii seculare sub forma spiritualității bio-eco cu accente sincretice și new age, dezvoltarea fără precedent pe Internet a
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
secțiune textul consacrat pelerinajului, subiect al viitoarei cărți a lui Mirel Bănică 76. Pelerinajul este în opinia autorului ,,o componentă esențială a antropologiei religioase care a traversat culturile și timpul; el a găsit astăzi noi forme de expresie, majoritatea adaptate modernității rituale. Societatea pelerinajului este una a efemerului și a extraordinarului, în care se articulează profund sacrul contaminat, sărbătoarea și o libertate situată dincolo de timpul comun...". Pe toate acestea, Mirel Bănică le-a experimentat pe viu, repetat, în timpul pelerinajelor la Iași
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
speranțe pe cel nou. Cred că cel mai important lucru ar fi să dăm cuvenita încărcătură spirituală acestui moment de trecere. Să ne reamintim de formidabila continuitate în timp a unor tradiții, ritualuri și simboluri, până acum în plină (post)modernitate. Spectacolul sărbătorii îl auzim la radio, îl vedem la televizor, dar de puține ori îi înțelegem tâlcul ascuns sub stratul de mimetism și trivialitate sub care defilează astăzi triumfător prin lume. Suntem, pe bună dreptate, fascinanți de fiorul sacru al
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Remarc în mod deosebit excelentele comentarii pe marginea lucrării Religious America, Secular Europa? A Theme and Variations semnată de ,,greii" sociologiei religiei (Peter Berger, Grace Davie, Effie Fokas). Mirel Bănică analizează cu absolută îndreptățire și real profesionalism (in)compatibilitatea dintre modernitate și religie pusă în discuție de autorii cărții. Secțiunea conține și remarcabile pagini de critică constructivă despre Enciclopedia Ortodoxiei Românești, coordonată de profesorul Mircea Pădurariu, și Biserica și elitele intelectuale interbelice, cartea lui Constantin Mihai. Mult mai generos în aprecieri
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
vorba de o criza spirituală, temei al altor forme de criză, pe care o remarcă foarte subtil Sandu Frunză. Un reper important de interpretare pentru înțelegerea atacului islamist ce a marcat spațiul cultural francez este criza spirituală pe care, odată cu modernitatea, a adus-o laicizarea în mentalitatea comunităților religioase occidentale. Pe fondul acestei crize, experimentată uneori ca o formă de înstrăinare și inautenticitate, se proiectează o serie de crize secundare"192. Una dintre ele este cea a lipsei de sens a
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
libertății de expresie 203. Pentru cei ce nu au niciun Dumnezeu (cum ar fi de pildă jurnaliștii de la Charlie Hebdo!), libertatea de expresie devine propropriul lor Dumnezeu! Fenomenul este explicabil (și) prin teoria lui Mircea Eliade despre substitutele sacrului în modernitate. Din moment ce sacrul este consubstanțial ființei umane (Eliade), atunci el nu poate fi extirpat, distrus, anihilat. Poate fi doar înlocuit cu valori seculare ale democrației europene actuale. Una dintre aceste- valori este și libertatea totală de exprimare. Ea joacă rolul de
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de-al treilea sens, Ion Dur Cele trei trepte ale singurătății, Andrei-Iustin Hossu Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Contemplatorul solitar, Dan Stanca Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cu garda deschisă, Gheorghe Crăciun Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu, Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Le Bon Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Lecția uitată a educației: întâlnirea Micului Prinț cu vulpea, Emil Stan Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și de reglare a vieții sociale. Situația generală Îngrijorează, pentru că violența a devenit o temă cu care se confruntă toate societățile, necesitând o luare de poziție la nivelul Întregului corp social și dezvoltarea unor strategii de investigație, prevenire și control. Modernitatea și condiția urbană au generat noi forme de violență și au provocat schimbări la nivelul valorilor și aspirațiilor indivizilor. Conflictele datorate sărăciei, dar și lipsei de educație și de informație generează contexte de viață privată În care violența este un
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
în general, dar și perioadei medievale - care diferă ca încadrare temporală în funcție de comunități și culturi, însă nu foarte mult în ce privește imaginarul colectiv (intervalul convențional cel mai cuprinzător, dar discutabil, este între secolul IV, anul 313 d.Ch. și secolul XVIII, consacrarea modernității prin Revoluția de la 1789). Întâlnirea cu anumite interpretări, metode și analize a devenit decisivă pentru viziunea dezvoltată în cercetarea de față. Selecția îi include pe: Évelyne Patlagean, Gilbert Dagron, Enrico Valdo Maltese, Marie-José Mondzain, Giorgio Agamben, Georges Guyon (autori care
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
limită inferioară de timp pentru intervalul la care trimit data întemeierii statelor medievale românești (jumătatea secolului XIV) − pentru că imaginarul local (în care intră legendele fondatoare), ca și mărturiile materiale (documentele), îi acordă un loc proeminent. Drept limită superioară trasez începutul modernității − momentul apariției ideilor iluministe în cultura română -, dat fiind caracterul stabil al formelor imaginarului, precum și al ideilor politice pe care acesta le reflectă. Speculum speculorum - imaginea dintr-o oglindă preluată din alta - semnalează aici mai ales distanța (necesară) dintre interpretarea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Să fi rămas fundamentele gândirii colective neschimbate? Ieșirea din medievalitate este mai spectaculoasă în occident, în "scenografie" și în formele discursive, deși imaginarul își păstrează în mare parte vechile structuri. Istoria lui devine mai dinamică pe măsură ce se apropie de pragul modernității, prin Renașterea italiană, protestantism și Contra-Reformă. Mișcări opuse ca sens, paradoxal similare ca semnificație: toate clamează dreptul la afirmarea deplină a individualității și la relația directă a credinciosului cu divinitatea. Artistul catolic plasează figura sacră în scenografia orașului și în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nu putea să survină decât într-o paradigmă epistemologică generoasă și relativistă, ce a făcut posibilă ieșirea din cadrele "gândirii tari" ale "istoriei politice", pe care discursul filosofic al secolului XX în general o repudiază. În teoria actuală a imaginarului modernității, memoria colectivă, spre exemplu, nu mai e garantul datelor și al documentelor oficiale, martorul unei istorii continue și glorioase a eroilor reali, ci este spartă, discontinuă, uneori incoerentă, un mozaic de texte și de mărturii diverse, nu atât de ușor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginea identitară pe care și-a stabilit-o, pentru locul ei în raportul cu alteritatea, oricare ar fi aceasta. Discursul științific istoriografic din secolul XX a participat el însuși în ce privește metodologiile și perspectiva filosofică asupra trecutului la experiența epistemologică a modernității; a oglindit dilemele socio-politice ale societății, precum și mutațiile valorice survenite la nivel ontologic în psihicul colectiv. Istoriografia, renunțând la a mai citi trecutul prin grila ideologică a "istoriei politice", a devenit o știință complexă și a intrat în cele din
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]