6,387 matches
-
e interesant să vedem de ce erau numiți „duelgii”. Ne-o spune istoricul ieșean D. Ivănescu, cel mai bun cunoscător al epocii: „Denumirea de «duelgii» era într-o oarecare măsură justificată, pentru că în primii ani după reîntoarcerea de la studii «francezii» și «nemții» formau două tabere rivale, care își disputau întâietatea, din dorința de a face să predomine ideile aduse din țările în care își făcuseră educația. Din acest motiv, duelul, de cele mai multe ori provocat pueril, era la ordinea zilei” (D. Ivănescu, Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ori provocat pueril, era la ordinea zilei” (D. Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterității, Junimea, Iași, 2001, p. 25). Fapt la fel de interesant, aceste dueluri au încetat destul de repede. Vasile Alecsandri însuși ne explică de ce: la reconcilierea dintre „francezi” și „nemți” au contribuit „timpul, relațiile sociale din zi în zi mai strânse, comunitatea de aspirări către același viitor” (apud D. Ivănescu, op. cit., p. 26). Pornind de la această fascinantă poveste, se poate scrie chiar o istorie a României, ritmată și structurată de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ai tribului”, cei trei - dincolo de marile lor diferențe - au fost mai curând subiectul unui cult extrem de ardent. Astfel, puțini discută sincer deriva lui Walter Benjamin - o derivă tragică, pe fundalul ridicării nazismului, sfârșită prin sinucidere (pe când încerca să fugă de nemți), dar totuși derivă -, începută și ea în teologie, mai exact în mesianismul apocaliptic al anilor ’20-’4013. În acel context, stânga și dreapta se aseamănă izbitor: coincidentia oppositorum. Prin urmare, avem datoria de a le judeca potrivit acelorași unități de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
History, prin intermediul căreia o istorie recentă cu adevărat europeană se va naște probabil în următorii ani. În Occident, fragmentul de memorie cel mai mult timp neglijat, chiar reprimat, este acela care cuprinde suferința învinșilor. Am fost întotdeauna de părere că nemții ar trebui să-și poată plânge morții din ultimul război mondial, inclusiv deoarece nu am mare încredere în cei care nu au lacrimi decât pentru suferința Celuilalt - Holocaustul fiind exemplul absolut -, uitând de propriul lor doliu. În ultima vreme, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
micii burghezii se exprimă în forme grotești. Un moment caricat semnificativ e cel care, descriind ecoul actului de la 23 august 1944 în oraș, denunță schimbarea la față a corifeilor „opoziției democratice”, cei care timp de patru ani făcuseră temenele ocupanților nemți, încercând, în același timp, să apară drept „opoziționiști” și „rezistenți”. În episoadele de cadru rural se conturează figura lui Mitru Moț, țăran sărac, bântuit de toate nenorocirile, oropsit și umilit de neamul lui Cloambeș, persecutat de autorități, trimis pe front
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
de tezaur ale Apărării Naționale, dă naștere unui film complex, Pour la Victoire (1916), în care sunt mixate documentarul, ficțiunea, desenul animat, postere, gravuri, discursuri oficiale. E limpede că realizatorii conștientizează dezideratul atingerii unor categorii cât mai largi de populație. Nemții recurg la mitologia națională (Jung Siegfried), la teama de invazie (Der Heimat Schuken Gras), amestec de documentar cu ficțiune (narează devastarea unui sat german de la frontiera estică de către trupele rusești), ba chiar și la comedie - Rentner Kulikes Flug zur Front
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dure dușmanului. Însă imaginile acestea au fost reproiectate asupra Franței de contrapropaganda germană. Figurile soldaților africani erau însoțite de comentarii caustice privind pretenția Aliaților de a apăra civilizația europeană cu combatanți de culoare. Când trupele franceze au ocupat cursul Rinului, nemții au început să răspândească povești terifiante despre violurile și crimele comise de soldații Legiunii Străine. Această campanie de demonizare rasială a influențat pe termen lung opinia publică germană, pregătind-o pentru propaganda nazistă privind supremația rasei ariene în raport cu rasele „inferioare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se face că în filmele de război franceze din 1914 și 1915 soldații inamici nu se văd ! Abia în ianuarie 1916, prin autorizație oficială, Henri Pouctal introduce în filmul Alsace imagini cu militari germani. După aceea, ecranul se umple de nemți vandali, bețivani, violatori. Interesant este că propaganda germană nu este interesată atât de francezi, cât de ruși : sunt evocate cinematografic masacrele comise de trupele țarului, iar în Das Tagebuch des Dr. Hart, de Paul Leni, violențele comise de cazaci împotriva
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
URSS sunt binefăcătorii României. În Soldați fără uniformă (1961), mecanicul de locomotivă Bogdan (Liviu Ciulei), un erou din popor al luptei antihit leriste, își unește forțele cu ale unui soldat sovietic, interpretat de Colea Răutu, și dejoacă planurile criminale ale nemților aflați în retragere la granița de vest a României. Mândrie (1961) spune povestea tânărului Andrei Jurcă (Victor Rebengiuc), fost oțelar, acum inginer trimis la studii în URSS, care vine de acolo cu un procedeu performant, supraîncălzirea, și e hotărât să-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aceia, care semnala cât de adânc pătrunsese în conștientul colectiv al românilor gestul lui Ceaușescu din august ’68. În urma vizitei la Moscova a liderilor din țările socialiste „frățești”, aceștia primesc câte un palton de comandă drept cadou. Bulgarul, ungurul, polonezul, neamțul au niște paltoane mini, Ceaușescu - până-n călcâie. Poanta : fiindcă nea Nicu n-a stat în genunchi. Asta în Est. Dar Mihai Titus trebuie să ne arate cât de tare și neatârnat este el și față de Vest. Înfrânt la Mirăslău, Mihai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
chirurgicală îi tratează pe reprezentanții țărăniștilor și liberalilor. Aceștia doresc trecerea nestingherită a unei unități hitleriste în retragere pentru a se evita vărsarea de sânge. Stoian le-o taie scurt : până la sosirea unităților românești, gărzile patriotice îi vor opri pe nemți. Pentru a forța autoritățile să distribuie arme, se autonumește prefect. Apoi rezolvă pe foc automat următoarele : ziaristul începător Petrică a scris un articol. Stoian : „Mă, Petrică, nu se înțelege nimic, scrie cum vrei, dar să fie clar, unitatea nazistă nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a treia soluție o reprezenta căsătoria cu o persoană din Occident. Este cazul descris în filmul lui Tatos, la comanda autorităților culturnice. Doina, o fată de extracție umilă, care vrea cu tot dinadinsul să parvină, îl ia de soț pe neamțul din RFG Hans. „M-am născut într-o mahala cu cișmea în curte, vreau să văd cum e să-ți bei cafeaua într-o piscină !” Așa sună Romanian Dream, un vis burghez, mercantil, meschin. La nuntă, desfășurată foarte românește, nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Melidon ajung în cărțile de citire și manualele de istorie destinate școlii primare: "În țara noastră locuiesc ca la 5 milioane de români. [...] Dar în afară de români, în România liberă trăiesc și mulți străini precum jidani, unguri, greci, lipoveni, ruși, bulgari, nemți. Însă România este numai a Românilor și numai ei singuri au drept a o străpâni; pentru că străbunii noștri au vărsat pâraie de sânge spre a o apăra, timp de mai mult de 1700 ani contra multor cumpliți dușmani care vroiau
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1 1 5 Bârlad 3 1 4 Huși 3 1 4 Bacău 3 3 Botoșani 2 1 3 Buzău 2 1 3 Caracal 3 3 Dorohoi 1 2 3 Tecuci 2 1 3 Călărași 1 1 2 Constantă 2 2 Neamț 2 2 Târgu Jiu 1 1 2 Acestora li se adăugau câte un titular de doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles din Baurcu Moldoveni (medicină), Calafat (drept), Câmpulung (drept), Câmpulung Muscel (științe politice și administrative), Cerneți (drept), Crevenic (drept), Crompoia
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în țări întregi. În august, viermele Lovesan (cunoscut și ca Blaster), originar din Minnesota, a folosit o vulnerabilitate Windows pentru a se autoreplica. Ganda, scris de un suedez, indienii din familia Lentin, Avron și Mimail, viermi din fosta USSR, alături de neamțul Sober, au cauzat și ei epidemii importante. Nici unul nu s-a ridicat însă la măreția familiei de viermi Sobig. Nedezmințindu-și numele, printr-o versiune a sa, viermele a câștigat titlul de „cel mai răspândit din istoria (de până atunci a
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
dată / Înapoi / Răcnet de fiare / spumegă fasciștii / Crepuscul de veacuri / Se arată aurora / Zori de lumină, libertate tuturora! Atitudinea românilor față de soarta evreilor re zultă și din comportamentul militarilor care la Râbnița (Un orășel pe malul stâng al Nistrului), unde nemții au secerat cu mitraliera un grup de cincizeci de luptători antifasciști, printre care Lazăr Grumberg, „trei internați au reușit să se salveze și cu ajutorul unor soldați și ofițeri români, ajutându‐ i să se adăpostească și să rămână în viață.” Câteva
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
însușiri geniale ale lui Hitler „din nenorocire rău întrebuințate”, e mai mult decât o eroare, e o perfidie. A adus oare Hitle r un adevăr nou sau măcar o minciună nouă în lume? Răspunsul l‐a formulat G. Gobineanu. Superioritatea nemților a proclamat‐o Chamberlain. Wille zur Macht și disprețul milei a filosofat‐o Nietesche. Sălbăticia și brutalitatea teutonă e milenară (Tacit). N‐a creat‐ o Hitler. Antisemitismul a fost un permanent mijloc de diversiune în mâna guvernelor tuturor națiunilo r
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nr. 1, apare la 1 septembrie 1915, î n două pagini, ca ziar conservator, director politic Nicolae N . Necașu, avocat, strada Vadului, impus de „împrejurările grele prin care trece țara”, o „piedică pentru ziarul junimist Propaganda care e în slujba nemților”. Își propune ca alături cu confrații de la ziarul Conservatorul să vegheze ca o „santinelă neador mită, înfierând și denunțând la timp propaganda nemțească de la noi.” Vânzarea ziarului junimist „Propaganda” - nemților s‐a efectuat de către dl Mihai Vasiliu Cristescu la Dealul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o „piedică pentru ziarul junimist Propaganda care e în slujba nemților”. Își propune ca alături cu confrații de la ziarul Conservatorul să vegheze ca o „santinelă neador mită, înfierând și denunțând la timp propaganda nemțească de la noi.” Vânzarea ziarului junimist „Propaganda” - nemților s‐a efectuat de către dl Mihai Vasiliu Cristescu la Dealul Mare, unde a fost și domnul Aristide Papadopol Calimaki „viceconsulul Argentinei la București și agent al nemților în țară. Articolele de fond din Propaganda semnate de Mihai Vasiliu Cristescu sub
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
înfierând și denunțând la timp propaganda nemțească de la noi.” Vânzarea ziarului junimist „Propaganda” - nemților s‐a efectuat de către dl Mihai Vasiliu Cristescu la Dealul Mare, unde a fost și domnul Aristide Papadopol Calimaki „viceconsulul Argentinei la București și agent al nemților în țară. Articolele de fond din Propaganda semnate de Mihai Vasiliu Cristescu sub pseudonimul Judex fac servicii nemților, se susține în Sentinela de către Nilk Winter - Veritabil. * Spiritismul Spiritismul, organ pentru răspândirea științelor oculte, apare de două ori pe lună, Anul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dl Mihai Vasiliu Cristescu la Dealul Mare, unde a fost și domnul Aristide Papadopol Calimaki „viceconsulul Argentinei la București și agent al nemților în țară. Articolele de fond din Propaganda semnate de Mihai Vasiliu Cristescu sub pseudonimul Judex fac servicii nemților, se susține în Sentinela de către Nilk Winter - Veritabil. * Spiritismul Spiritismul, organ pentru răspândirea științelor oculte, apare de două ori pe lună, Anul I, numărul 1 la 15 octombrie 1914, condus de C.K. Nicolau, redacția și administrația în Bulevardul Regina Elisabeta
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prietenii săi scriitorii”: Caragiale, Grigorescu, Delavrancea, Coșbuc, Octavian Goga, Iosif, Dobrogeanu Gherea, Brătescu - Voinești - pentru unii având chiar camere rezervate; despre Vlahuță - omul Tutovei și a Bârladului - trebuia să se spună de prezența lui în tranșeele ostașilor de pe frontul împotriva nemților, despre trimiterea „Calendarului...” la sate și în Basarabia, despre visul lui de întregire a României pitorești - la scrierea căreia cu 18 - 20 de ani în urmă îl „lovea în piept” granița de la Predeal și Câineni.” * Mai completă portretistica literară a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Neamț), N. I. Dumitrescu (Craiova), D.I. Fărcășanu (Zorleni ‐ Tutova), P. Herescu (Găinești - Suceava), G. T. Kirileanu (București), N. L. Kostache (Bârlad), M. Lupescu (Zorleni - Tutova), C.N. Mateescu (R. Vâlcea), D. Mihalache (Golești - Radei, Muscel), A. Moise (Nemțișor - Vânători Neamț), L. Mrejeriu (Călugăreni‐Neamț), I. Neculau (Coropceni‐ Vaslui), T. Pamfile (Bârlad), P. Pănoiu (Crasna‐Gorj), T. Popovici (Zorleni - Tutova), P.G. Savin (Jorăști‐ Covurlui), P. Ștefănescu (Dobromir‐ Constanța), A. Tenea (Adam‐ Tutova), C. Teodorescu (Roman), I. Teodorescu (Broșteni‐Suceava), Șt. Șt. Tuțescu (Balota‐Dolj), G.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Emil Juvara, Grigore Vasiliu, foști prefecți; I. Boian, medic primar al județului Tutova, I. Popescu, Gh. Dumitriu, And rei Tenea, V. C. Nicolau, P. Ciolan, Emil Grigoraș, G. Tarază, a dministratori de plăși în județul Tutova, C. Crovolschi, administratorul plășii Neamț; G. Georgescu Giuică, administratorul plășii Calafat, județul Dolj, Adam Atanasiu, secretarul Consili ului județean, V. Altangiu, șef de birou, C. G. Gheorghiu - secretarul primăriei Vaslui, N. Enăchescu, notar Brănești - Dâmbovița, Al. Dumitrescu Cocioc, notar Colceag - Prahova, Nimara, notar Godinești - Gorj
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în viață." Sunt în viață pentru că nu mai sunt destul de viu ca să mă sinucid, precizează el. Sunt viu, dar ce am devenit? În primele zile ale lui 1945, atunci cînd se amplifică zvonurile unei iminente eliberări a lagărului de către ruși, nemții pun mîna pe un prizonier care reușise să facă să sară în aer unul din cuptoarele din Birkenau. Hotărăsc să facă spectacol din spînzurarea sa. "Am rămas în picioare, încovoiați și cenușii, cu capul plecat, și ne-am descoperit abia
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]