13,698 matches
-
fi bun de-acolo. Poate că nu toate merg să fie publicate, că n-am și bâlbâit. Atunci am lăcrimat. Eu am plâns de bucurie, scriindu-le. Atâta am știut, atâta m-am priceput! Dar lacrimile mi-o curs pe obraz. Eu îs bolnavă de peste 60 de ani. Sunt așa cum mă vedeți, și vreau să spun ce mai am de spus și câte le mai am de spus, dar să scrieți că le-am scris cu mare drag, și sunt sincere
ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345934_a_347263]
-
I'm mad with happiness! MIRĂ FUJITA ieri te-am zărit ascunsă într-un tablou vesmântul tău, de culoare lilas, părea costumul unui clown părul tău negru era acoperit de un basc fața ta pudrata în alb avea bujori în obraji ochii tăi că două albastrele erau foarte triști o lacrima atârnându-ți nemișcata sub pleoapa dreapta într-o mână țineai un trandafir mov cu frunze violet mai jos am văzut un spațiu liber și o semnătură: Miră Fujita MIRĂ FUJITA
PERIPLU SENTIMENTAL / SENTIMENTAL JOURNEY de GEORGE ROCA în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346037_a_347366]
-
pe care le văzusem la Cinemateca din București, înainte ca aceasta să se fi mutat la Eforie. Luând-o în brațe am încercat să o calmez. Plânsă, nemâncată, nedormită, o simțeam cum tremura. Lacrimile încă i se mai scurgeau pe obraji. Spaima de a fi dată în judecată încă i se mai citea pe chip. Era, într-adevăr, o situație dramatică. Mi-am lipit obrazul de obrazul ei, strivindu-i lacrimile fierbinți, provocate de realitatea crudă și nemiloasă. Ce n-aș
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
o calmez. Plânsă, nemâncată, nedormită, o simțeam cum tremura. Lacrimile încă i se mai scurgeau pe obraji. Spaima de a fi dată în judecată încă i se mai citea pe chip. Era, într-adevăr, o situație dramatică. Mi-am lipit obrazul de obrazul ei, strivindu-i lacrimile fierbinți, provocate de realitatea crudă și nemiloasă. Ce n-aș fi dat ca s-o mai văd încă odată venind la întâlnire în tenișii aceea chinezești, înconjurați de o dungă verde, îmbrăcată în rochia
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
Plânsă, nemâncată, nedormită, o simțeam cum tremura. Lacrimile încă i se mai scurgeau pe obraji. Spaima de a fi dată în judecată încă i se mai citea pe chip. Era, într-adevăr, o situație dramatică. Mi-am lipit obrazul de obrazul ei, strivindu-i lacrimile fierbinți, provocate de realitatea crudă și nemiloasă. Ce n-aș fi dat ca s-o mai văd încă odată venind la întâlnire în tenișii aceea chinezești, înconjurați de o dungă verde, îmbrăcată în rochia roșie cu
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
înverzit de-atâta soare doar noaptea cerne brumă peste zare ș-omoară florile născute din uitare... Petale veștede s-așterm pe gânduri împrăștiind miros ciudat de aburi, de parcă fierbe undeva-n adâncuri întreaga zare adunată-n plânsuri... Și lacrimi curg pe obrazul de lunimă pe care ploaia-l mîngâie ș-alină, picături dansează precum o balerină cu rochia lungă din crinolină. Pe câmpul albăstrit de tămâioare lacrimile ploii valseaz-amăgitoare, și nu mai știi de mâine va fi soare sau ploaia a devenit
FLORI DE TĂMÂIOARE... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347808_a_349137]
-
în: Ediția nr. 1198 din 12 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului să nu fugim din amintiri acolo găsim raiul pe pământ și neperechi albastre de dor zburând cu aripi de libelule seara când luna vindecă singurătăți și ne mângâie pe obraz să pășim încet printre plopii incendiați către dragostea noastră care ne-așteaptă la răspântii printre ploi de stele și licurici înainte de Paști în luna dulce-a lui april ne sărută îngerii și părul tău trece prin mine ca un râu
IMN ÎNCHINAT DRAGOSTEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347795_a_349124]
-
mâna sa albă cu degetele lungi și aristrocrate semăna cu toate astea a avea o putere de fier. Toată expresiunea în sine era d-o putere generoasă, deși infernală. Își pieptănă chica, își îndreptă nodul cravatei, trecu cu mâinile peste obrajii îmbujorați și se hotărî să plece. Făcu câteva tumbe pe Hauptstrasse până se apropie ora potrivită, apoi sună. Îl întâmpină în ușă un bătrânel căruia îi atârna barba în neorânduială, cu un piept de bivol și cu un glas de
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
un glas de soprană, muzical, cald, tremolat, și o femeie straniu de frumoasă, un înger din fantasmele lui. Avea fața blondă, părul blond, rebel cu bucle aurii, bogate, care-i jucau pe frunte și pe la urechi; gură mică, senzuală, cu obrajii proeminenți îmbujorați, ochii mari, albaștri, de un albastru cristalin, cu priviri ce scânteiau... Pe spate purta o mantie albastră care-o aureola și-o făcea un personaj misterios de roman, o nimfă... Unde mai văzuse el această ființă? Unde i
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
române, nedescuiată oricui, metafore și le-ar fi înjghebat în romane ori poeme pentru voinicul folclorului românesc, neîndoit de spate, ca un ulm alb ce a dat cântecului românesc frunze din coroana lui, tăind vântul sus în vârful care atinge obrazul văzduhului. Nicolae Furdui Iancu e românul cel mai român, e o tâmplă a Albei Iulia pe care anină icoanele neamului, cântecele de dragoste, de natură, de patrie și de sfințenie. Fiecare pală de aer din Ardeal e un pas din
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
Nu și-a găsit niciun tânăr de care să se îndrăgostească, sau îl are asigurat la Focșani? - A fost bine, iar cele trei săptămâni au trecut foarte repede. Băieții să mai aștepte, nu-i nicio grabă, răspunse Dalia roșie în obraji de emoție când a fost întrebată de vreo idilă pe litoral. Îl fulgeră cu privirea pe Ștefan aflat în fața sa, apoi și-o coborî în farfuria cu mâncare. Orchestra își vedea de programul obișnuit. Ca de obicei la ora douăzeci și unu
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347754_a_349083]
-
reprim, Ploi subtile mă deprim Multe nopți întregi și zile O vacanță plânsă-ntruna Cum tânjești dup-o iubire Ce-a trecut în amintire Și se pierde-ncet ca runa Când vă văd cu sacu-n spate Și cu bronzul pe obraz Moare-n mine de necaz, Un dușman, de sănătate! Referință Bibliografică: Dor de vacanță / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 560, Anul II, 13 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DOR DE VACANŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347898_a_349227]
-
ar fi bună la ceva! Cu atat mai mult cu cât, în nici un caz singurătatea nu-ți poate ține loc de iubire. Sunt un suflet liber... Dintr-odată simt cum inima-mi bate cu putere iar sângele-mi vine în obraji că dintr-o rană mai veche care încă nu s-a cicatrizat. De unde oare toată această zbatere acum, de unde vine și încotro se îndreaptă ea? Ce stă ascuns acolo în stăfundurile sufletului meu, și-acum treptat, treptat vrea să iasă
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]
-
salvat-o dintr-o prăpastie într-o noapte ploioasă de mai și care mi-a lăsat pe buze cel mai misterios gust de ruj. - Și... altceva? tot îl descosea Dalia pe Ștefan în timp ce îl săruta când pe buze, când pe obraz, lipindu-se insistent de trupul său. - Aa, ba da, ca pe o dulce fragă căruia doream tare mult să-i gust dulceața, continuă el pe același ton glumeț. - Deci tot o simplă posibilă parteneră de sex și nimic altceva. Îl
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
de atâta chin Cresc nebune tufele de rozmarin Și tot de atât al dragostei noroc Înfloresc lăstarele de busuioc. *** Terra: 94 -De sărbărori m-ai îmbrăcat în alb Zvon de cântec se aude în câmpie, dalb Cu nestematele zăpezii pe obraz Te aștept Iubitul meu Cel veșnic treaz! 95 Acolo sus, pe piscu-nzăpezit Spre Tine Doamne m-am dezlănțuit Dar nu erai, erau doar mândrii zorii Și Atotputernicia Ta-n splendorile ninsorii. 96 Te ascultam... Tăcerea Ta m-acoperea Și auzem
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
ea cu mine / S-a-ntâlni/ Și n-a vorovi. Tu să nu-i dai stare, / Și-așezare / Pân-seara / La-mbrățișare... Veronica râse ca nebuna de descântecul lui ciudat. Era așa de frumoasă când râdea cu gropițele ei din obraz și cu părul în neorânduială ca o mătase, încadrându-i fața roșie ca mărul, cu gâtul ca un colan, ieșind din albul cearceafurilor... -Dar spune-mi și mie cum ai intrat, că patroana nu-i acasă? -Pe coșul casei ca
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
se întâmplă în jurul său. Se depărtă de puhoiul de apă și desluși trilul păsărelelor care nici nu se sinchisiră de prezența sa. În urechi îi persista acel vuiet continuu și armonios produs de micile cascade. Simți în păr și pe obraji adierea răcoroasă a vântului ce-i revigoră forțele. Mergea pe firul apei, iar după câțiva zeci de metri se împotmoli în iureșul cascadelor care erau din ce în ce mai înalte și mai furioase. Se furișă cu băgare de seamă pe lângă pereții abrupți ai
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
Un șuvoi imens de apă se revărsa de undeva, de sus, de pe munte, și plutea zgomotos în gol, apoi lovindu-se de stânci se prăvălea înspumat într-un mic lac. Înaintă fermecat de această imagine de basm până simți pe obraji curentul creat de rostogolirea apelor în gol, iar stropii mărunți îi răcoriră chipul. Se întrebă dacă nu cumva visează. Din această reverie plăcută de simplu spectator, îl readuse la realitate calul care, apărându-se de muște, smuci din cap și
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
se întâmplă în jurul său. Se depărtă de puhoiul de apă și desluși trilul păsărelelor care nici nu se sinchisiră de prezența sa. În urechi îi persista acel vuiet continuu și armonios produs de micile cascade. Simți în păr și pe obraji adierea răcoroasă a vântului ce-i revigoră forțele. Mergea pe firul apei, iar după câțiva zeci de metri se împotmoli în iureșul cascadelor care erau din ce în ce mai înalte și mai furioase. Se furișă cu băgare de seamă pe lângă pereții abrupți ai
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
Un șuvoi imens de apă se revărsa de undeva, de sus, de pe munte, și plutea zgomotos în gol, apoi lovindu-se de stânci se prăvălea înspumat într-un mic lac. Înaintă fermecat de această imagine de basm până simți pe obraji curentul creat de rostogolirea apelor în gol, iar stropii mărunți îi răcoriră chipul. Se întrebă dacă nu cumva visează. Din această reverie plăcută de simplu spectator, îl readuse la realitate calul care, apărându-se de muște, smuci din cap și
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
cu evenimentele din familia ei, pășind mai departe, ținându-și catalogul și culegerea de matematică sub braț spre clasa unde avea curs. Gestul colegului și prietenului său, îi aduse pentru câteva secunde o strălucire în ochi și puțină culoare în obrajii livizi. Nu se simțea singură, părăsită de toți în necazul ei. Nu știa prea multe despre afacerile soțului. Nu s-a băgat în nimic din tot ce făcea el, nici când era un simplu avocat, și nici când s-a
NORI DE FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347258_a_348587]
-
intimă coborâre în amintiri, în comuniune tristă cu el, fără nicio agitație și travestire în victimă dramatică. În aceste momente, Nadia a dovedit o dată mai mult că are în inimă un colosal templu dumnezeiesc. Lacrimă cu lacrimă curgându-i pe obraz, ea avea în toată înfățișarea o suferință demnă. Doar hainele cernite și acea atmosferă dimprejur care plutește la înmormântări, oprind ritmul inimii și împrăștiind neîncrederea în viitor, dezvăluiau întrucâtva tremurarea sufletului Nadiei. Nici lumânările de ceară nu s-au împrăștiat
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > LACRIMI... Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului (Versuri dedicate Aurei Ion) Lacrima prelinsă printre gene, Pe un obraz neprihănit de fată, E semnul inimii ce bate Încet, încet, dar încă bate. Ca picurii de rouă, Ce pier uciși de soare, Se pierde-un suflet de fecioară În giulgiu rece de zăpadă. În grele chinuri ea s-a stins
LACRIMI... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347332_a_348661]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > A ÎNGHEȚAT LACRIMA Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Cu câteva cuvinte mai încolo mă surprinzi cu singurătatea spânzurată de gât, a înghețat lacrima pe obrazul sculptat în zăpadă, inima s-a oprit, s-a unit cu pământul. În partea opusă durerii rămâne jertfa... Vinovații se spală pe mâini, tac, tăcere de surzi. Referință Bibliografică: A înghețat lacrima / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
A ÎNGHEŢAT LACRIMA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347353_a_348682]
-
Tu ești ecoul gândurilor mele: A celora pe care nu le-am spus... Am surâs gândiri cât frunză și stele - Surâde-acum în fața mea Iisus... Poveste O, nemurire de morminte unde loc eu n-am avut - Fața nopții mă ascunde sub obrazul ei tăcut. Trec bărbați nespus de tineri, cum trec veacuri date-n spic: Îmi îndrept spinarea-n timpul către care mă ridic. Submarin de-i demnitatea, o aștept la mal de ani: Se va răspândi în lume, izbăvindu-ne de
PE TREPTELE GUVERNULUI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347374_a_348703]