6,675 matches
-
torilor de teren nu s�nt adesea dec�ț generaliz?ri empirice greu integrabile �n cunoa?terile deja constituite � contrar credo-ului �incrementalist� ce consideră acumularea datelor o cale privilegiat? de extindere a cunoa?terii (Turner, �n [52]). �n plus, obsesia empirist? induce multe efecte perverse cum ar fi: construc?ia nominalist? a �faptelor� a c?ror specificitate, chiar dac? exist?, adesea rezult? din metodele cu care s�nt observate ?i analizate; identificarea ?tiin?ificit??îi ?i a valorii cognitive a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
presei în anii dictaturii comuniste constituie amintiri de coșmar. Sigur, pentru cei care au participat la siluire, nostalgia acelor timpuri rămâne sfâșietoare. Dovada o constituie chiar publicațiile conduse de către asemenea ipochimeni ori vlăstarele lor spirituale. Acolo, „unitatea de monolit” în jurul obsesiilor și intereselor patronului, directorului ori redactorului-șef constituie singura îndatorire „deontologică”. În grade și nuanțe foarte diferite, cu succes variabil și cu o credibilitate greu de măsurat, multe ziare și reviste românești de azi au optat pentru modelul de „publicație
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
duce la capăt. „Doar singur ați scris acel vers «Murdărit de toate clipele zilei, am uitat gustul eternitățiiă, încerca el să mă convingă. De ce n-am considera eternitatea drept lucrul dus la capăt în chip desăvârșit? Adrian Marino a avut obsesia lucrului temeinic făcut - o stare nenaturală pentru români. Nu-i pot promite nici acum că voi găsi vreodată acele trei ore pe zi. Tot ceea ce pot face este să șoptesc: Noapte bună, domnule profesor. Odihniți-vă în pace... (Jurnalul Național
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ca formă de ideologizare și propagandă, care guvernează globalizarea întreprinsă în scopul consolidării capitalismului. Noua formă de operaționalizare a capitalismului are și alte puncte criticabile, însă ceea ce rămâne consensual blamabil de către societate este indiferența sistemului față de problemele ei. Multinaționalele, în obsesia lor pentru maximizarea profitului, nu au niciun fel de scrupule în a-și transfera capitalul investițional dintr-o țară în alta, indiferent de continent, după principiul ubi bene, ibi patria. Acest oportunism, de cele mai multe ori însoțit de repatrierea profitului sau
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
derizoriu. Acestea sunt parte din motivațiile care stau la baza analizei critice a noului liberalism și a principalelor lui instrumente de operaționalizare, corporațiile. Și printre cele mai caustice profile pentru corporații, rămâne cel realizat de profesorul Bakan în scenariul "Corporația, obsesia patologică pentru profit și putere". Folosind criteriile Organizației Mondiale a Sănătății și ale DSM-IV de diagnosticare a patologiei, el conchide că multinaționalele sunt personalități antisociale: "sunt interesate doar de ele însele, inerent amorale, insensibile și necinsite; își sapă breșe în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
adânc în conștiințe, prin marea lui simplitate și smerenie; el ne introduce direct în Școala cea adevărată a lui Cristos și a Sfântului Spirit, în contemplație, sărăcie și caritate. Iubirea de Cristos și iubirea de oameni, cer inimi eliberate de obsesia carierismului, a banilor și a concurenței. Doar așa ajungem la acea pace interioară, care ne poate face iarăși „copii ai lui Dumnezeu” aflați în armonie cu creația. Binele este gândit în rugăciuni și transformat în realitate prin apostolat și prin
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pentru a-L predica pe fratele Cristos. Și este firesc ca evanghelizarea aceasta să prindă rapid în acel segment al societății în care doar proscrișii se unesc între ei prin sărăcie și suferință, devenind frați și cu creația, eliberați de obsesia înavuțirii și a concurenței. În apostolatul franciscan se împletesc mereu două mari iubiri: iubirea mistică față de Cristos și iubirea mistică față de oameni. Iubirile acestea predominante sunt garanția unui umanism autentic și de aceea spiritul franciscan este numit serafic. Totodată, acest
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
educație? De ce i se permite să rămână atât de neștiutoare cu privire la cele ale vieții? În cazul de față, se împletesc și se sprijină reciproc o sumă de factori istorici, culturali și sociali. Vreme de secole, creștinismul a inculcat în cugete obsesia, disprețul cărnii neputincioasă și vremelnică. Însă, fără nicio îndoială, acest dezgust față de trup și de sexualitate nu a fost nicicând mai pronunțat ca în prima jumătate a secolului al XIX-lea. La trei veacuri după Contrareformă, religia catolică exercită o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
deschidere este deocamdată modestă. Nu este decât conturul, schița unei revoluții viitoare, îndepărtată încă. În la Belle Époque se simte doar un freamăt. Un ușor fior de senzualitate, de-abia mărturisit, adie prin saloane, urmat de un cortegiu de temeri, obsesii și inhibiții. De multe ori, teama precede dorința, iar câteodată o înăbușă. Multe fete tinere, precum Marcelle Ségal faimoasă datorită faptului că s-a ocupat vreme de patruzeci de ani de rubrica de corespondență cu cititorii care constituia principalul punct
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
est triumfase revoluția bolșevică. În ceea ce privește Germania, aceasta își trăiește înfrângerea într-un climat de crize politice interne și de inflație galopantă. Acesta este momentul în care francezii botează deceniile dinaintea războiului cu numele de Belle Époque. Perioada aceea marcată de obsesia decadenței li se înfățișează retrospectiv ca o vârstă de aur. Căci pe atunci Franța era bogată, puternică, stabilă, măreață... și mai credea încă în cultura sa. Ceea ce nu mai este întru totul valabil după 1918. "Noi civilizațiile știm acum că
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se îmbibe cu alcool, să scrie fără să spună nimic, să se culce cu oricine, și să găsească toate acestea sublime..". Tineretul feminin percepe de asemenea această schimbare de climat. În anii de după război, scrie Clara Malraux în memoriile sale, "obsesia sexuală" era "constantă". "Era afișată pe ziduri, pe coloanele Morris, în publicațiile ilustrate, în cântece, [...] în cuvintele băieților", dar și "în rochiile noastre care au devenit în ultima vreme scurte, în machiajele feminine din ce în ce mai țipătoare". Pentru populația feminină, anii aceștia
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
IG Auschwitz. Așadar, în mod cât se poate de firesc, Sofia îl aude de mai multe ori pe Rudolf Höss pronunțând numele lui Herr Dürrfeld, cu care directorul lagărului are linie telefonică directă. Sofia nu conștientizează "că destinatarul convorbirii era obsesia ei romantică de altădată". Însă subconștientul său reținuse foarte bine informația, jucându-i Sofiei o festă. După ce, în toate lunile nesfârșite pe care le petrecuse în lagăr, Sofia nu se simțise practic niciodată tulburată de vreo dorință sexuală, tânăra poloneză
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
păreau distante și inaccesibile; în limbajul și în gesturile lor nu mai era nimic familiar sau atrăgător. Le găseam totuși frumoase". Frumoase, și poate în aceeași măsură perverse. Odată ieșiți din cazărmi, dorința celor chemați la datorie se transforma în obsesie. "Ca toți bărbații care trăiesc laolaltă și sub supraveghere, ne gândeam mereu numai la asta, devenind tot mai încordați". Fără nicio îndoială, tinerele pieds-noirs se jucau cu această frustrare, umplându-i pe militari de amărăciune. "Îmi amintesc, scrie romancierul, [...] că
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
La Nouvelle Critique, aceasta nu ezită să pună semnul egalității între psihanaliză și dolar sau Coca-Cola și să o denunțe ca fiind un agent corupător menit să anestezieze lupta de clasă. În ciuda tuturor acestor păreri, teoriile lui Freud și deci obsesia sa în legătură cu sexualitatea pătrund tot mai mult în societatea franceză, uneori sub forme fanteziste. "Psihanaliza sprijină astrologia", ne asigură publicația Elle din 4 august 1952, în vreme ce Marie-France face pentru cititoarele sale apologia unei creme botezate "Complexe". Abordându-și cu mai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ONT Carpați unica agenție de voiaj din țară și atunci erau documente de grup, în mîna însoțitorului agenției. Recunosc că țările socialiste surori ofereau deja locuri minunate de vizitat, dar ideea lumii libere era atît de puternică, încît devenise o obsesie, un vis imposibil, pentru locuitorii uriașei închisori care era lumea comunistă. Am avut totuși norocul de a-mi dori dintotdeauna o sete de orizonturi necunoscute și, după ce pot spune că am străbătut aproape întreaga noastră țară atît de frumoasă, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și-i spune ceva în mongolă lui Sandan, care-și boțește fața într-un rîs tăcut, în timp ce-și aprinde a douăzecea țigară din dimineața aceea. Și deși sunt conștientă că dorul de apă nu a devenit încă o obsesie, acea fata-morgana blestemată și deosebit de limpede îmi trezește un sentiment ciudat de furie și de neputință, ca și cînd mi-ar veni greu să iert naturii și deșertului farsa aceea afurisită de la capătul zării. Plecasem în zori de la Har-Horin (Karakorum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
de orice fel erau interzise. Mă chinuia până la agonie gândul că nu-mi voi putea mimă rolul, că mă voi devoala, din pricina sentimentelor de culpabilitate și rușine. Orice „înfruptare”din plăcerile lumești, atrăgea după sine în mintea mea bolnavă de obsesii religioase, deschiderea cerului, ploaie de foc, amenințare divină. Dar, desigur, nu s-a întâmplat nimic din toate acestea . În ce mă privește , nu eram nicidecum în pericol de a comite păcatul capital, deoarece proful îmi era destul de antipatic. Și am
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
nu corespundeau necesităților - când în fond - două ar fi fost suficiente, așa încât să opună puterea / opoziției. Detestam și mai mult lipsa de onestitate a celor care refuzau să-și arunce vechile măști, în special a lui Iliescu care avea o obsesie de sine, dar tratăm asta ca pe un secret profesional care trebuia păstrat, deoarece știusem cu vreo zece ani înainte ca el va succedă la putere lui Ceaușescu. Mi-o spusese un securist de la Iași care îi fusese “prieten” când
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
simplu și nici nu poate încăpea într-un articol de ziar. În orice caz, începutul unui răspuns nu poate evita un scurt recurs la istorie, iar cazul nostru dovedește mai mult decât multe altele că trecutul este un fel de obsesie a prezentului. Conflictul dintre evrei și palestinieni este de dată relativ recentă. Începutul său poate fi situat în anii '80 ai secolului al XIX-lea, odată cu nașterea mișcării sioniste a lui Theodor Hertzl și cu primele grupuri mici de evrei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
există încă un decalaj vizibil între Est și Vest, în defavoarea primului. Sare în ochi, mai ales în orașele mai mici ale Estului slav, un respect redus pentru mediu, pentru curățenia străzii, pentru aspectul clădirilor ș.a. Fără îndoială, rușii n-au obsesia ordinii și curățeniei proprie nemților sau nordicilor, dar în marile orașe din spațiul est-slav se observă acum că ceva s-a schimbat și continuă să se schimbe spre bine. Clădirile au un aspect mai vesel, iar strada este mai curată
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
doar cel colectiv conta. Aceasta doar la nivelul discursului pentru că, în numele interesului general, cei din partea de sus a piramidei își urmăreau, cu ferocitate, interesele personale. În UE drepturile omului ca individ sunt cultivate cu o consecvență care ajunge, uneori, până la obsesie. Drepturile omului, drepturile minorităților de orice fel, chiar și drepturile animalelor etc. au devenit aproape obiecte de cult. Apare, de aceea, pericolul invers, acela al încălcării drepturilor majorității în favoarea indivizilor sau a unei minorități. 5. În Uniunea Sovietică centralismul era
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
să se schimbe. În ce privește Republica Moldova, lucrurile sunt și mai clare. Rusia luptă, de ani și ani, cu toate armele politice, economice și diplomatice pentru refacerea dominației sale în fostele republici sovietice. Nu este vorba numai de clasicul "cordon sanitar" vechea obsesie a Rusiei imperiale și a URSS -, dar și de interese economice majore. Republica Moldova este cel mai vestic avanpost al Rusiei spre UE și NATO. Cum ar putea ea să cedeze în această chestiune, când a fost în stare să blocheze
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
fost mai bine spus „Alinateratura” unde fiecare vers este alcătuit din cuvinte ce Încep cu aceeași litera), deși e mai mereu un joc solitar, singurătatea fiind una din componentele esențiale ale poematicii Alină. Ar mai fi de punctat o adevarată obsesie a autoarei pentru... lemn. Iată doar câteva exemplificări: „Mi-au rămas doar arborii În fugă”, „copaci trăsniți”, „clipă Sequoia”, „pașii Împăduriți”, „lacurile cu chip de copac”, “mierea copacului din/ promisiunea că am să rămân”, „ziua sparge lemne”, „trăiam Într-o
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ale vieții și nevoile producției. În a doua jumătate a secolului XIX se constituia o orientare pedagogică nouă, rămasă în panteonul gândirii pedagogice sub denumirea de ,,educația nouă”. Inspirată din concepțiile rousseauistă și spenceriană, noua orientare pedagogică invoca constant, până la obsesie, nevoia ca în procesul educației să se pornească de la copilul real și concret, de la nevoile și aspirațiile lui și, în funcție de acestea, să se organizeze procesul de învățământ. Noua mișcare pedagogică a fost reprezentată de un impresionant număr de personalități psihologice
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
salută, atent să nu elibereze aripile așilor decât la momentul potrivit. Mai potrivit, Florin e omul care știe să stârnească o flacără vie folosind chibrituri mici. Europa noastră? (I) Bogdan-Alexandru Stănescu „Această carte este o povestire despre nașterea unei anumite obsesii. Ea se referă la spațiul unor «țări de rangul al doilea», adică la acea Europă «mai rea» și totodată «mai tânără». Când comunismul a luat sfârșit și s-au deschis granițele, am început să călătoresc în estul și sudul Europei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]