6,787 matches
-
echipați de iarnă.In urma remorcherului se profilează o navă rapidă de pasageri.Navighează zilnic pe relația ReniIsmail. Eșuăm pe un banc de nisip migrator din mijlocul Dunării.Săgeata sovietică vine în viteză spre noi.Le-am făcut semn să ocolească. Au înțeles limba gimnastică și au evitat grindul subacvatic.Cu 2 prăjini de metal (din dotare) a fost degajat remorcherul din nisip.Căpitanul se mai confruntase cu astfel de situații.Am acostat la Sălceni,un sat părăsit.Cu o barcă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
o actriță.Fiecare cu destinul său.In ceea ce mă privește,te invit la nuntă.Fericita e Alex... Te asigur că voi veni.Il privi fix în ochi. Spune-mi,Alinta a încercat vreodată să se sinucidă? Nic încercă să-i ocolească privirea,dar răspunse. -Da.Demult.In timpul studenției. De ce? -După cîte-mi aduc aminte,a motivat că Jan dorea să se însoare cu o tipă cu picioare lungi. E important pentru tine? -Nu știu.Căutam un răspuns cauzal.Cred că o să
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
tren. Am ajuns la Savona. Imi amintesc că aici au poposit mai mulți papi în peregrinările lor spre Franța și tot aici a fost închis, prizonier al lui Napoleon, papa Pius al VI-lea. Chiar dacă ești papă, suferințele nu te ocolesc. Mai am 20 de minute și ajung la Varazze. Marți, 24 iulie: Varazze-Finale Ligure: 40 km In gară la Varazze m-am întâlnit în sfârșit cu Davide Gandini, un bărbat înalt, îmbrăcat elegant, cam la 40 de ani, foarte amabil
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Până la Finale Ligure mai sunt vreo 10 km și mă dor picioarele, iar mersul pe marginea șoselei este atât de periculos, însă fluturarea pălăriei mele în fața mașinilor ce-mi vin din față are efect și toți șoferii încearcă să mă ocolească. Am mai avut zone din acestea pe Via Aurelia, dar aici este și mai rău. Dar cum altă cale nu-i, îmi continui drumul. In schimb, prin localități, pe lângă plaje, întâlnești mereu zone frumos amenajate pentru plimbarea turiștilor și localnicilor
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
negru, lățos, care a început să mă latre cu furie, scoțîndu-și colții și dând să sară de pe gardul mai înalt ca mine direct în capul meu. Incet, încet, privindu-l direct în ochi am început să pășesc înapoi, și apoi, ocolind sătucul pe o străduță laterală, mi-am continuat drumul, gândindu-mă la ce simțisem în fața ușii bisericii și la acel câine atât de urât și la lătratul lui amenințător. Nu știu ce să zic; or fi păcatele mele așa de
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
foamea. Toate cătunele prin care trec, liniștite, curate, toate sunt lipsite de orice magazin alimentar sau de orice altă natură. De fapt, aceasta este o problemă de care te lovești foarte des în Franța pe drumul de pelerinaj. Intrucât drumul ocolește localitățile, sau trece adesea mai mult prin cătune, ești constrâns să-ți iei provizii pentru o zi, iar acestea atârnă greu, mai ales apa, ceea ce îngreunează mult rucsacul și-ți face mersul mai lent și mai greoi. Iar pe caniculă
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
străduțele paralele străzii principale naționale D 935, așa cum mi-o indică GPS-ul, și fiindcă este duminică, sunt aproape pustii. Până la Lourdes, sunt aproape 40 de km, iar micile localități prin care voi trece sunt: Oursbellile, Bordères sur l'Échez, ocolesc orașul Tarbes, Azereix, Ossun, Adé și Bartès. Este o zi minunată, cu un soare blând și un aer răcoros. Câmpurile sunt pline cu lanuri de porumb, iar floarea soarelui sau grâul aproape că au dispărut. Nu departe se văd și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
bunicii:,, Ducă-se pe pustiu"! Din oricare parte, Nu te puteai apăra! Și din tată în fiu, Prolifică cum era, A tot... proliferat! Din pădure în sat, Din sat în zăvoi, Și azi îl găsești printre oameni ca noi! Este ocolit pe departe, Iar când de nevoie toarăș și l fac, Din absolut orice parte, Toți se feresc ! Ca de drac! Morală: Cu un prost la drum de ești, Să-ți faci bine cărțile, Spre-a putea să te ferești, Din
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
din trecutul cel mai îndepărtat. După doi-trei ani de parcurgere distrugătoare a teritoriului Indiei, flagelul s-a propagat în ținuturile răsăritene, până la Singapore și în Filipine, precum și în China, unde, către 1824, molima a trecut Marele Zid; nu a fost ocolită atunci nici Japonia. Invadarea Arabiei s-a produs în 1821, când un corp expediționar britanic a fost deplasat în Oman. Toate statele Orientului Apropiat au cunoscut în aceste împrejurări ravagiile holerei. Infecția a atins, la un moment dat, și coasta
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
al divanurilor Valahiei și Moldavii general Kiseleff, se ivi atunci teribila epidemie a cholerii, când fugiră toți boierii din București pe la moșiile lor, iar Capitala rămăsese pustie. Atunci din ordinul generalului Kiseleff pornirăm din Craiova, regimentul I de Infanterie, ca să ocolim Bucureștii cu strejile noastre; sosirăm în zece zile zdraveni, sănătoși și traserăm drept la Belvederea lui Dinicu Golescu, astăzi moșia d-lui Grant, lângă Gara de Nord. Acolo a venit generalul Kiseleff călare, cu suita sa, de ne-a inspectat și ne-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
să se adune soldații toți, căci trecea prin ei disenteria și pe sus vărsau mereu, și să fie trimiși, în care, la spitalele din Mărcuța și Văcărești, unde se căutau bolnavii căzuți de choleră, iar cu restul regimentului să se ocolească Bucureștii pentru străjuire. Compania I și II a rămas la Belvedere, formând marele ștab al regimentului; o companie avea și 15 călăreți [...] Una dintre companii a cantonat la Herăstrău, o altă companie la Mărcuța, o companie la Văcărești; o companie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
tranșant la această întrebare avea să fie dat, cum se știe, în 1883-1884, când Koch a pus în evidență agentul patogen al holerei. Dar vrednicul medic și educator sanitar Constantin Vîrnav încetase din viață în 1877. * Dacă în 1865 holera ocolise Transilvania, în cea de-a doua jumătate a anului următor ea și-a făcut simțită prezența în 125 din cele 2 344 de localități ale "marelui principat". Din rapoartele oficiale rezultă că molima a pătruns aici pe căi diferite: în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Dașova și oraș". S-au înregistrat însă cazuri, când, pe motiv că nu posedă bilete de voie, medicii nu erau lăsați să pătrundă în mahala pentru a-i îngriji pe bolnavi. Nemaivorbind de faptul că oamenii locului se pricepeau să ocolească punctele de control ale poliției sanitare. Așa se face că, deși cordonul sanitar funcționa din plin, epidemia se întindea mereu, atât la Dașova, cât și în oraș556. Ecaterina Arbore era impresionată de promptitudinea cu care se răspundea acum la convocările
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din sărut, din oftat, dintr-un icnet de râs sau de plâns și-l drămuiam iscusit având grijă de celălalt. din când în când, ne speria urletul de lup ce se auzea dinspre pădurea din noi, pe care o tot ocoleam, încredințați că acolo nu-i nimeni, doar ecouri întemnițate, întuneric ce n-are drept la lumină, sunete despre care nu doream să auzim. ne concentram pe durerea de-a fi unul, același, chiar dacă, era limpede, creșteam din două rădăcini separate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
am scos și foile cu adrese și le-am scăpat, prostește, pe jos. Un ghinion, o Întâmplare nefericită... Dacă nu le-aș fi pus atât de neglijent În buzunar! Este singurul, absolut singurul moment când le-aș fi putut pierde. Ocolește ochii Christei, albastrul lor, atât de limpede, de intens, de rece În lumină. Ea sigur nu ar fi pus un ghem de hârtii cu nume și telefoane În buzunarul unei haine lângă batistă și nu le-ar fi pierdut la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
practică, au apărut derogările: furată de plăcerea de a fi vioara Întâi, soția irosea timpul șederii mele acolo cu poveștile ei. Mai conștient decât ea de programul meu Încărcat, Cristian stătea ca pe ace: am simțit acest lucru pentru că Îmi ocolea privirea, Își trosnea degetele, un gest grosolan pe care nu Îmi amintesc deloc să-l fi avut În copilărie și, la un moment dat, a abandonat atât de brusc conversația noastră despre Anton și m-a abordat direct. Avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
făcusem cu o zi Înainte. Fructele (smochine, kivi, struguri), ciocolata nu lipseau de pe masă. Seara, Înainte de culcare, am băut un ceai verde cu lămâie și miere de albine. Singura problemă, și cea mai delicată, a fost somnul care m-a ocolit, stând de veghe Întreaga noapte, iar gândurile au făcut ocolul pământului... de mai multe ori. În ziua plecării nu eram În stare să țin ochii deschiși. O greutate ca de plumb părea că atârnă de fruntea mea. Am ajuns la
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
o prindă de cele două cozi galbene (ca paiul de grâu care dă În pârgă) și s-o zgâlțâie binișor. Vino mai aproape, drăguțo, să-ți văd ochii! Voiai să scapi basma curată, dar se pare că norocul te-a ocolit. Ca un automat s-a apropiat de milițian, hotărâtă să nu scoată niciun cuvânt. Cum te numești? O cunoști pe colega din fața ta? Hm! Strângea din dinți și ținea capul plecat În jos. Ce s-a Întâmplat! Răspunde! Cu tine
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Așa s-au numit ei toți de când se știe. Eu nu scriu, am zis. Eu desenez. O linie, două, într-un desen pot spune mai mult decât toate literele din lume. în ținuturile noastre, mi-a zis Halsten Holm în vreme ce ocolea precaut un balot de fân, noi am făcut întotdeauna tablouri. Da, am răspuns eu. Fără îndoială, este un ținut aparte. Mulți dintre cei mai mari pictori au locuit în Norsjö, a continuat el. Hildur Halleborg, Helmer Harnesk, Karl Larsson, Bojan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
oglinzile din ape. Trupu-n vacanța verii este mai plin de rare satisfacții, arde ale sale noi reacții ca-n gurile de Rai, pe creste. Trag cu-aripa-ntre picioare nisipul auriu, fierbinte: senzații dulci, ispititoare încep vioi să mă alinte. Nu le-ocolesc, le trăiesc vraja, începe luna lui Cuptor, vara-i în toi și toată plaja e-un laic Rai clocotitor. Las sutienul și-a mirare ce soare se aprinde n trup când fagurii în stup se rup de mierea binefăcătoare. 1983
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
într-un taxi, ci a luat metroul, Ben tocmai a sosit. Iată-i deci acum pe Jemima și Ben, doi colegi care stau unul cu spatele la celălalt, amândoi pierduți în respectivele lumi savante pe care le țin în mână, amestecându-se ocolit în The City. Și ambii habar n-au că sunt atât de aproape unul de celălalt. Singurul lucru de care are nevoie Jemima ca să se întoarcă și să-l vadă pe Ben este o mică cotitură a sorții, o decizie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
fi și deșteaptă, și frumoasă! Se mai uită o dată. Dar ea a plecat. Ben își strânge cărțile, își ia card-ul și dă fuga pe ușă afară. Uite-o și pe ea, mergând pe stradă: ce mai coapse are! Ben ocolește oamenii care rătăcesc pe acolo, la fix ca s-o vadă cum se urcă într-o mașină. Probabil că nu e un lucru tocmai rău, pentru că, până la urmă, de ce o urmărește el așa, nebunește? Ce i-ar spune dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
nebăgate de seamă, alte glasuri - la început mai timide - au prins a-l seconda pe solist. Și cântecul a pornit să plutească ca un balsam peste sufletele celor plecați de acasă fără vrerea lor. „Tu mi-l duci, mi-l ocolești, măi, Tu mi l duci, mi-l ocolești Din Craiova la Pitești Și-l dai jos la București. Mândro, când ne-om mai vedea Eu nu știu. Eu mă duc, mândro, mă duc, măi, Eu mă duc, mândro, mă duc
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
timide - au prins a-l seconda pe solist. Și cântecul a pornit să plutească ca un balsam peste sufletele celor plecați de acasă fără vrerea lor. „Tu mi-l duci, mi-l ocolești, măi, Tu mi l duci, mi-l ocolești Din Craiova la Pitești Și-l dai jos la București. Mândro, când ne-om mai vedea Eu nu știu. Eu mă duc, mândro, mă duc, măi, Eu mă duc, mândro, mă duc La armată, nu la plug, Mândro, când ne-
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
țintă. În cele din urmă, a scos punga și a numărat gologanii pe colțul mesei: ― Uite aici plata șiii... pentru pastramă te-om omeni noi când om mai veni la târg. ― Să vă fie de bine și să nu-l ocoliți pe Aizic, căăă... multă lume l-o cam uitat - vorbea hangiul numărând banii cu prefăcută nepăsare, în timp ce și-i aduna în palmă de pe colțul mesei. ― Bună socoteala, jupâne? - a întrebat Dumitru, în timp ce își potrivea pălăria pe cap. ― Mai bună nici
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]