8,467 matches
-
târg o zalhana supt cuvânt de a fi pentru tă(iăere(aă unui mic număr de capre.După puțin, a și început lucrare și a urmat tăierea un(uiă No peste 3000 vite mari. Această zalhana este făcută pe un pârâu de apă încât îl poate păși omul; Și pentru multa apropiere a ei de târg ne-a făcut pe toți a fi supuși unei pătimiri primejdioasă.Întâi cu îngrijire de foc și al doilea cu suferire unei necurmate putori aducătoare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a cere și pentru târgu(lă nostru o asăminea ocrotire din parte(aă ocârmuirii. Pentru aceea dăm în știința isprăvniciei pătimirile din vara trecută și totodată neîncuviințare(aă înființării acestei zalhanale, tocmai într-o mahala a târgului și pe un pârâu așa de mic, căci mai în toată vremea stă săc, unde nu iartă stare(aă lui de a fi pentru ce(aă mai mică tă(i)ere / cu cât mai vârtos de o așa lucrare de mii de vite/. Și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din peisajul ucrainean, îi corespund aici, pacea și siguranța unei vieți trăite la adăpost. Ostrovul așadar este înlocuit cu poiana din vale, pădurile întinse și pline de zăpezi, cu munții străbătuți de drumeaguri, râurile învolburate și pline de pericole, cu pârâurile de munte, cu apă limpede, strecurându-se pe sub copaci umbroși. Pe malul unui astfel de pârâu, Platon și locuiește de altfel, la schitul Trăisteni, după cum ne spune textul, într-o „chilie nu foarte departe de schit”. Pomii roditori sunt prezenți
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
este înlocuit cu poiana din vale, pădurile întinse și pline de zăpezi, cu munții străbătuți de drumeaguri, râurile învolburate și pline de pericole, cu pârâurile de munte, cu apă limpede, strecurându-se pe sub copaci umbroși. Pe malul unui astfel de pârâu, Platon și locuiește de altfel, la schitul Trăisteni, după cum ne spune textul, într-o „chilie nu foarte departe de schit”. Pomii roditori sunt prezenți pretutindeni, chiar și în jurul bisericii. La umbra lor, în apropierea bisericii, în toate zilele de sărbătoare
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
să se împărtășească, pornește din însuși Hristos și că astfel, nu poate seca niciodată. De aceea, își dăruiește fiecare clipă a zilei altora, păstrându-și pentru sine doar nopțile, în care citește și traduce. În timp ce, părintele Serghi e convins că pârâul acesta limpede existent în el, izvorăște chiar din sine, rod al desăvârșirii autoimpuse și riguroase, și trăiește cu teama că împărțindu-l oamenilor îl va vedea secând pe vecie. Paisie Velicikovski, slujindu-i pe oameni, îi slujește lui Dumnezeu, în timp ce
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Război Mondial, la un an și ceva de la declanșarea lui, considerată ca fiind 1 septembrie 1939. Locul nașterii: satul Cernești, comuna Todireni, județul Botoșani. Satul este situat pe malul Sitnei, un afluent al râului Jijia. Prin grădina casei curge un pârâu - pârâul Enoaia. Mai târziu, când am început să învăț geografia, am remarcat că prin acest pârâu aveam, de fapt, legătura cu Marea Neagră și prin ea cu mările și oceanele lumii: Enoaia se varsă în Sitna, Sitna se varsă în Jijia
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Mondial, la un an și ceva de la declanșarea lui, considerată ca fiind 1 septembrie 1939. Locul nașterii: satul Cernești, comuna Todireni, județul Botoșani. Satul este situat pe malul Sitnei, un afluent al râului Jijia. Prin grădina casei curge un pârâu - pârâul Enoaia. Mai târziu, când am început să învăț geografia, am remarcat că prin acest pârâu aveam, de fapt, legătura cu Marea Neagră și prin ea cu mările și oceanele lumii: Enoaia se varsă în Sitna, Sitna se varsă în Jijia, Jijia
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Locul nașterii: satul Cernești, comuna Todireni, județul Botoșani. Satul este situat pe malul Sitnei, un afluent al râului Jijia. Prin grădina casei curge un pârâu - pârâul Enoaia. Mai târziu, când am început să învăț geografia, am remarcat că prin acest pârâu aveam, de fapt, legătura cu Marea Neagră și prin ea cu mările și oceanele lumii: Enoaia se varsă în Sitna, Sitna se varsă în Jijia, Jijia se varsă în Prut, Prutul se varsă în Dunăre, Dunărea se varsă în Marea Neagră. Așadar
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ea cu mările și oceanele lumii: Enoaia se varsă în Sitna, Sitna se varsă în Jijia, Jijia se varsă în Prut, Prutul se varsă în Dunăre, Dunărea se varsă în Marea Neagră. Așadar, o parte din apa care udă malurile micului pârâu Enoaia ajunge în Marea Neagră care, prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, comunică cu Marea Mediterană, care la rândul ei, prin strâmtoarea Gibraltar, „se varsă” în Oceanul Atlantic. Imaginație de copil; simțeam așa, o mândrie, pentru care nu aveam niciun merit. Era prima mea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
lor, bunicii mei, erau țărani cu gospodării destul de bine organizate, care le asigura un trai decent. Părinții au primit de la bunicii mei ca zestre câteva hectare de pământ, doi boi buni de muncă și un loc de casă pe malul pârâului Enoaia. Pe acel teren - locul de casă - părinții, ajutați de bunicii mei, într-un an de zile și-au ridicat o casă cu pereți din paiantă, acoperiți cu tiglă. Țigla rezistă și astăzi, la 75 de ani de la construirea casei
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Însă eu țineam numaidecât să devin elev. Nu aveam atunci conștiința că trebuie să învăț. Școala însă mă atrăgea. Era altceva. Altceva decât să am grijă de cârdul de rațe, care mereu se pierdea prin tufele de răchită de pe malul pârâului care traversează grădina. Altceva, decât să duc gâștile la păscut pe imaș și, din când în când, să văd unde mai sunt și dacă sunt toate. Și multe alte ”îndeletniciri” pe care mi le repartiza mama în fiecare dimineață. Până la
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
lutărie. Scrisul pe o astfel de suprafață se putea șterge ușor dacă nu erai atent. Un adevărat chin. Tot domnul Caia este cel care îmi cerea să aduc la școală vergele lungi și elastice, din răchita ce creștea pe malul pârâului. Vergelele le folosea pentru a bate la palmă pe elevii care nu erau cuminți. Și eu am primit lovituri la palmă. Așa erau timpurile. Domnului învățător Caia îi port un respect deosebit. Împreună cu preotul Andrei, reprezenta intelectualitatea satului. Prin tot
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
citesc lecția nouă, semn că mă aprecia. Însă, la o acțiune cu școala, de zilele satului cred, nu a reușit să mă supravegheze îndeajuns, iar eu, având pe cap o bască nouă, albă, am vrut să văd dacă apa din pârâul care străbătea tăpșanul, pe care se desfășura manifestarea, trece prin materialul băștii sau nu. Apa a trecut, dar basca s-a umplut de mâl. Supărată doamna învățătoatre, supărat eu, mai ales după ce am ajuns acasă și mama a constatat boacăna
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
au constituit începutul unui suport pentru ceea ce mi s-a întâmplat ulterior, pentru evoluția mea în liceu, în facultate și chiar după absolvire. Satul Dobârceni este așezat pe o pantă lină, cu oameni gospodari, cu grădini și livezi, cu un pârâu (leit motivul pârâul!) care îl străbate, pârâu pe malul căruia cârduri de rațe și gâște își duceau traiul de primăvara devreme până toamna târziu. La marginea satului era un parc, cu copaci seculari (stejari și fagi), practic o mică pădure
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
unui suport pentru ceea ce mi s-a întâmplat ulterior, pentru evoluția mea în liceu, în facultate și chiar după absolvire. Satul Dobârceni este așezat pe o pantă lină, cu oameni gospodari, cu grădini și livezi, cu un pârâu (leit motivul pârâul!) care îl străbate, pârâu pe malul căruia cârduri de rațe și gâște își duceau traiul de primăvara devreme până toamna târziu. La marginea satului era un parc, cu copaci seculari (stejari și fagi), practic o mică pădure în centrul căreia
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
mi s-a întâmplat ulterior, pentru evoluția mea în liceu, în facultate și chiar după absolvire. Satul Dobârceni este așezat pe o pantă lină, cu oameni gospodari, cu grădini și livezi, cu un pârâu (leit motivul pârâul!) care îl străbate, pârâu pe malul căruia cârduri de rațe și gâște își duceau traiul de primăvara devreme până toamna târziu. La marginea satului era un parc, cu copaci seculari (stejari și fagi), practic o mică pădure în centrul căreia era un conac. Din
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
slobozind din când în când capul în jos. Iar țapul bărbos - crezând că băiatul vrea să se joace cu el „de-a împunsul” l-a răsturnat de pe prag. Câinele cu bucata de carne în gură, văzându-și umbra proprie în pârâu, lăcomind și la bucata altuia, s-a repezit după ea, dar pierzând bucata proprie, ne-a învățat că „lăcomia nu-i bună”. A declamat frumos o poezie, Mama de Carmen Sylva, cu strofa: „Pe lume nu-i nici un cuvânt Atât
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
brazdele de otavă cu greblele și când am ajuns cam pe la jumătatea ogorului, tata a sugerat să luăm o pauză. Atâta am așteptat. Ne-am așezat pe hat și am început să vorbim câte și mai câte, de-ale noastre. Pârâul Rusului fiind la capătul din jos al ogoarelor, avea apa limpede și-un debit mare, gata să dea peste maluri. Ce-i veni tatei în gând, dezbrăcă, repede cămașa și ițarii și se pomeni în pârâu. Vreau să prind câțiva
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
câte, de-ale noastre. Pârâul Rusului fiind la capătul din jos al ogoarelor, avea apa limpede și-un debit mare, gata să dea peste maluri. Ce-i veni tatei în gând, dezbrăcă, repede cămașa și ițarii și se pomeni în pârâu. Vreau să prind câțiva raci și-o să avem un prânz tare delicios! spune tata. Mie mi-era frică să intru în apă și rămânând pe iarbă, am primit o sarcină importantă: Adună câteva vreascuri, frunze și fân uscat, ca să putem
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
uscat, ca să putem frige racii și peștii ce-i voi prinde! m-a rugat el. Bucuroasă, mi-am îndeplinit cu brio misiunea. Pe hat am făcut un foc, care scotea scântei, fiind un pic de vânt. Am revenit apoi la pârâu și m-am minunat. În iarbă foșneau câțiva raci cu cleștele larg deschise și niște pești de mărimea unei palme. M-am minunat și i-am zis tatei c-aveam destui pentru astăzi, să vină să-i frigem. A ieșit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
oameni cumsecade, gazda ne aducea mereu de mâncare: brânză de oi de la butoi (dar foarte sărată), sarbușcă (ciorbă) de perje verzi și adesea țipari fierbinți pe care nu i-am putut gusta măcar). Într-o duminică ne-am dus la pârâu să facem baie, dar ne-am umplut rău de mâl, de nu ne puteam descotorosi. Nu era nici o pietricică cât de mică în pârâu sau drum. Când ploua era jale mare. Apa mătura tot de pe uliță și era un noroi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fierbinți pe care nu i-am putut gusta măcar). Într-o duminică ne-am dus la pârâu să facem baie, dar ne-am umplut rău de mâl, de nu ne puteam descotorosi. Nu era nici o pietricică cât de mică în pârâu sau drum. Când ploua era jale mare. Apa mătura tot de pe uliță și era un noroi, de nu puteai ieși decât, cu niște cizme de cauciuc înalte. Tata mergea zilnic la "primăria" provizorie instalată în altă locuință din Havârna, se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și când te anunța șeful de echipă, musai trebuia să respecți data, pentru a treiera grâul și orzul. Era în toamna lui '54. Ogoarele noastre erau toate în partea de sus a coastei; Întrepâreie, la Șvarac, pe Țahanău și la Pârâul Rusului. Cum mama era văduvă din '53, numai cu mine la toate problemele gospodăriei, e de închipuit că să cărăm grâul și orzul, pe gârlă, la arie, era mai mult decât se poate... N-am avut încotro și-am căutat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și desculțe, mergeam de mâncam pământul. O santinelă, de pe punctul de observație, din toloacă a început să ne fluiere și să ne atenționeze că ploaia este aproape. Ne-am făcut că nu înțelegem și-am reușit să trecem podul, peste pârâul Posen. Iarba era moale, ne gâdila la tălpi și cu comentarii asupra filmului vizionat, ne îndreptam spre Frătăuții Vechi, în mare grabă. Când eram cam pe la jumătatea tolocii, totul părea cufundat într-o tăcere de mormânt. Vântul nu mai clătina
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
impunătoare, înconjurată de cireși japonezi. După ea vine templul propriu-zis, despre care se spune că are o încăpere în care nu a mai intrat nimeni din perioada când a fost construit. În apropiere se află un părculeț traversat de un pârâu în care se lăfăie frumoșii crapi japonezi. Podul de peste pârâu este vizitat, zilnic, pentru frumusețea crapilor, dar și a peisajului înconjurător. Pe fundul apei limpezi se zăresc zeci de monede. Ele reprezintă dorințele oamenilor care au trecut pe acolo. Când
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]