6,963 matches
-
punct. Un strigăt de uimire însoțit de o afecțiune crescândă, cugetând la toate creaturile, privind la felul în care m-au lăsat și m-au ținut în viață; îngerii, care sunt sabia dreptății dumnezeiești, cum m-au răbdat, m-au păzit și s-au rugat pentru mine; sfinții, cum au mijlocit și s-au rugat pentru mine; iar cerurile, soarele, luna, stelele, stihiile, roadele, păsările, peștii, animalele: cum de nu s-a deschis pământul ca să mă înghită, făcând iaduri noi, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cum focurile ating și ard sufletele. 71. Dialog. Purtând un dialog cu Cristos, Domnul nostru, să-mi aduc aminte de sufletele care sunt în iad; unele pentru că n-au crezut în venirea Lui, altele care, deși au crezut, nu au păzit poruncile Sale, împărțite fiind în trei: O parte, cele de dinainte de venirea Domnului. A doua, cele din timpul vieții Lui. A treia, cele de după viața Sa în lumea aceasta. Și prin aceasta să-I aduc mulțumire pentru că nu m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cârmuitor al celor buni este Cristos, Domnul nostru; cealaltă tabără, în ținutul Babilonului, unde căpetenia dușmanilor este Lucifer. 139. A treia introducere: să cer ceea ce vreau, iar aici va fi să cer cunoașterea înșelătoriilor căpeteniei cele rele, ajutor ca să mă păzesc de ele și cunoașterea adevăratei vieți pe care o arată mai marele și adevăratul căpitan, șprecumț și harul de a-L imita. 140. Primul punct este să-mi imaginez cum, pe acel câmp întins din Babilon, căpetenia tuturor dușmanilor ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cât și ispitirea mai tare. Astfel, abstinența de la mâncăruri, pentru a evita neorânduiala, poate fi ținută în două feluri: mai întâi, deprinderea cu mâncăruri mai puțin alese; iar dacă sunt alese, să fie în cantitate mică. 213. A patra regulă. Păzindu-se ca nu cumva să cadă bolnav, cu cât omul va renunța la mai mult din ceea ce este potrivit, cu atât mai repede va afla măsura pe care trebuie să o țină în mâncare și băutură, din două motive: primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
voi cere lui Dumnezeu, Domnul nostru, harul să pot cunoaște în ce am greșit privitor la cele zece porunci; la fel, să cer harul și ajutorul să mă îndrept pe viitor, cerând o desăvârșită înțelegere a lor pentru a le păzi mai bine și spre mai marea slavă și laudă ale Maiestății Sale dumnezeiești. 241. Pentru primul fel de a mă ruga e de folos să cercetez și să cuget la prima poruncă, în ce fel am păzit-o și unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pentru a le păzi mai bine și spre mai marea slavă și laudă ale Maiestății Sale dumnezeiești. 241. Pentru primul fel de a mă ruga e de folos să cercetez și să cuget la prima poruncă, în ce fel am păzit-o și unde am greșit, făcând aceasta cât timp s-ar zice trei Pater noster și trei Ave Maria; iar dacă în acest răstimp îmi descopăr niște greșeli, să cer îngăduință și iertare pentru ele și să zic un Pater
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ȘPUNCTȚ. DESPRE PĂCATELE DE MOARTE. În ceea ce privește cele șapte păcate de moarte 2, după adăugire se va face rugăciunea pregătitoare în felul de mai sus1; se va schimba numai materia, care aici va fi despre păcate, de care trebuie să ne păzim, așa cum înainte era despre porunci, pe care trebuie să le păzim; și la fel să se păstreze rânduiala și regula deja amintite, precum și dialogul. 245. Pentru a cunoaște mai bine greșelile săvârșite în păcatele de moarte, să se cerceteze contrariile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
2, după adăugire se va face rugăciunea pregătitoare în felul de mai sus1; se va schimba numai materia, care aici va fi despre păcate, de care trebuie să ne păzim, așa cum înainte era despre porunci, pe care trebuie să le păzim; și la fel să se păstreze rânduiala și regula deja amintite, precum și dialogul. 245. Pentru a cunoaște mai bine greșelile săvârșite în păcatele de moarte, să se cerceteze contrariile lor; și astfel, pentru a se păzi mai bine de ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
care trebuie să le păzim; și la fel să se păstreze rânduiala și regula deja amintite, precum și dialogul. 245. Pentru a cunoaște mai bine greșelile săvârșite în păcatele de moarte, să se cerceteze contrariile lor; și astfel, pentru a se păzi mai bine de ele, persoana să-și propună și să caute, prin exerciții sfinte, să dobândească și să se păstreze în cele șapte virtuți potrivnice lor. 246. AL TREILEA ȘPUNCTȚ. DESPRE ȘCELE TREIȚ FACULTĂȚI ALE SUFLETULUI. Metodă. În ceea ce privește cele trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
sufletului, se va păstra aceeași rânduială și regulă ca și la porunci, făcându-se adăugirea corespunzătoare, rugăciunea pregătitoare și dialogul 2. 247. AL PATRULEA ȘPUNCTȚ. DESPRE CELE CINCI SIMȚURI ALE TRUPULUI. Metodă. În ceea ce privește cele cinci simțuri ale trupului, se va păzi mereu aceeași rânduială 3, schimbându-se numai materia. 248. Notă. Cine dorește să-L imite în folosirea simțurilor sale pe Cristos, Domnul nostru, să se încredințeze pe sine în rugăciunea pregătitoare Maiestății Sale dumnezeiești; și după ce și-a cercetat fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
adus și începutul lor, precum și, puțin câte puțin, cum l-a făcut să coboare de la delicatețea și bucuria spirituală în care se afla, până ce l-a atras în planul lui perfid; astfel, cu ajutorul acestei experiențe cunoscute și înțelese, să se păzească de acum înainte de înșelăciunile sale obișnuite. 335. A șaptea. Acelora care înaintează din bine în mai bine, îngerul cel bun le atinge sufletele într-un mod blând, delicat și tandru, ca un strop de apă care intră într-un burete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
o rugăciune, pe care o uitase sau o amânase, dar spuse în gândul ei Psalmul 142. Viața îi pusese în față multe schimbări, o făcuse să frângă cele mai sfinte hotare, iar viciul pătrunse prin spărturile zidului comun, care trebuia păzit cu sfințenie. În ziua aceea trecuse prin multe emoții, iar noaptea o așteptau altele. Era ca o persoană sechestrată, privată de libertate pe nedrept. Își freca mâinile întorcându-le când pe o parte, când pe alta, de parcă ar fi fost
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
intra într-o legendă ce desacralizează: ,, Vremea trecu, cine i se poate împotrivi? Poetarul Tănase muri și în locul lui veni unul care purta o pelerina făcută din două fețe de masă. Apoi muri și asta, veni altul, cineva trebuia să păzească mereu poartă așezării pe colina. Dar în ceață care se ridică de pe mlaștină, bătrânul pălărier s-ar fi mutat în cele din urmă în așezarea de pe colina. Nimeni nu știe. Vorbe.” Prin scriere, temporalitatea poate fi eludata (anotimpurile chiar se
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
episcop, înaintea întregului popor, rugăciune al carei text se găsește în codicele Barberinii: „însuți Stăpâne trimite mâna Ta din sfânt lăcașul Tău și unește pe robii Tăi și le dă lor armonia minții, încununeaza-i întrun trup, cinstită fă căsătoria lor, păzește patul nespurcat, învredniceștei să-și ducă viața lor fără întinăciune”. Prezenta Mântuitoriului la nunta din Cană Galilei a făcut ca nuntă aceea să fie binecuvântata prin însuși prezenta Domnului acolo, iar nu prin anumite rituri sau rugăciuni cu specific creștin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cînd toată valea asta era un cîmp imens, plin cu brîndușe, pe care le striveau sub copite oile păscute de cîțiva alde tine? Numai că eu, atunci, la început, supravegheam respectarea proiectului, munceam zece-douășpe ore pe șantier, iar tu, de la păzit oile, ai trecut la păzit baraca unde se țineau lopețile, dormind toată ziua în șezut, cu spatele rezemat de ușă și cu sticla alături. Uiți că ne șterpeleai săptămînal cîte o cazma și-o vindeai pe-o sticlă de rachiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
un cîmp imens, plin cu brîndușe, pe care le striveau sub copite oile păscute de cîțiva alde tine? Numai că eu, atunci, la început, supravegheam respectarea proiectului, munceam zece-douășpe ore pe șantier, iar tu, de la păzit oile, ai trecut la păzit baraca unde se țineau lopețile, dormind toată ziua în șezut, cu spatele rezemat de ușă și cu sticla alături. Uiți că ne șterpeleai săptămînal cîte o cazma și-o vindeai pe-o sticlă de rachiu, iar muncitorii plăteau ce furai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fiul meu ce-i de capul vostru... Fiul dumneavoastră, doamnă, se pricepe și la cultură? întreb eu. Sigur! se aprinde femeia fără să sesizeze tonul meu ironic. Cînd a fost copil, i-am pus în mînă cărți, nu ciomagul de păzit vacile... Îi arunc o privire tăioasă lui Ion și ies trîntind cu furie în urma mea ușa apartamentului. Rămîn în fața liftului, cu degetul înfipt în butonul de apel. Ion și-a luat șuba de șantier între umeri, peste cămașă, a băgat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-ți spun ceea ce mi-a venit acum în minte: „Nu a fost nimic, Monica, nu a fost nimic, / Ochii i-ai deschis un pic, / Ochii mari / Și a venit spre tine lumea toată: / Păsări, păsărari, o gazelă și un lup!“ Păzește-te de lupul parizian, Scufița Roșie! Mamina 12/1947 30 octombrie [1947], joi Mamy, mult iubito, ți-am scris, zilele din urmă, o scrisoare lungă, lungă. Am sperat că ți va ajunge înaintea celorlalte, dar G[aby], care îmi dăduse
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
prin acea excepțională omenie, caracteristică poporului nostru”. Acest șablon mental și verbal era contrazis chiar de concluziile rasiste ale raportului : „Țiganii rămân totuși non-valori sociale și naționale și o primejdie rasială, În măsura În care, În viitor, neamul nostru Își caută și Își păzește o substanță biologică mai pură și tinde conștient la un mai Înalt ideal românesc de umanitate” <endnote id="(686, pp. 335 și 342)"/>. Receptând ca pe un defect „excepționala omenie, caracteristică poporului nostru”, autorul raportului propunea - prin adoptarea de măsuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
te ferească Dumnezeu de omul roșu ! Să fugi de el ca dracul de tămâie”, „De omul roș, spân și Însămnat să fugi cât Îi trăi”), ci chiar și demonizat : „De omul roș să fugi, că e omul dracului”, „Să te păzești mai bine de omul roșu decât de dracul cu coarne”, „Dracul se preface În omul roșu”, care sălășluiește pe Dealul roșu, la Mărul roșu, În Marea Roșie etc. <endnote id="(137, p. 249 ; 32, pp. 501-502 și 528 ; 34, pp. 24-26
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
55)"/>. Vorbind despre respectarea normelor de igienă rituală, despre tradiția „spălării cu Îmbăiare” În baia rituală, Pravila lui Matei Basarab (1640) consemnează starea de sănătate a evreilor : „În ovrei, puțini vei afla betegi și, cum am zice, mai nici unul, pentru că păzesc această poruncă ce le poruncise Moisi” <endnote id="(461)"/>. „Despre igienă [jidanii] au destule noțiuni Încă de la Moise, Între care baia cel puțin o dată pe săptămână nu lipsește, și celor săraci li se dă baia gratis, sub numele de apă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
decretul. Finkelstein Însuși - considerat „botezat” de către evreii ortodocși - abia a scăpat de „brutalitatea fanaticilor”. După câteva zile, vodă a „Îmblânzit” termenii decretului, acesta urmând să fie aplicat „fără sălnicie”. Adresat „Departamentului Trebilor din Lăuntru”, acest ofis domnesc, făcut după „pilda păzită În staturile Învecinate”, făcea trimitere directă la „mai mulți tineri din acest neam [= evreiesc], carii au dobândit o bună creștere În țările streine, unde toți cetățenii fără osebirea credinței să Îmbracă În acelaș port” <endnote id=" (100, p. 27 ; 322
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mea este spre voi pentru sfânta duminecă și altele sărbători mari [pe] care nu le cinstiți cum se cade, cu paza sfintei bisereci, ci vă Îndeamnă diavolii de lucrați și beți În crâșmă În zioa sfintei dumineci [...]. Biserica nu o păziți, care vă este feredeu de spălare [a] sufletelor de greșeli, ci iubiți crâșma mai mult decât beserica și În loc de preot pe jidov. [Pe jidovii crâșmari] Îi aveți mai cinstiți decât pe preoții carii slujesc În biserica mea spre sfințirea voastră
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mult fără să se acrească. Iată cum sună o rețetă populară, culeasă În nordul Moldovei de Dimitrie P. Lupașcu la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Pentru ca să ție vinul mult, fără să se strice, să arunci În vas peatră acră, că păzește vinul de nu se acrește” <endnote id="(323, p. 121)"/>. Interesant este că folcloristul D.P. Lupașcu a cules astfel de rețete nu numai de la românii din Bucovina și Moldova, ci și de la evreii din această zonă (fapt inedit pentru culegătorii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ion Budai-Deleanu a descris caricatural „oastea țigănească”, pornită să se bată cu armata turcă. Temele nu sunt foarte diferite de cele din snoavele referitoare la spaima evreilor. De pildă, Înarmați până-n dinți, țiganii Îi cer domnitorului Vlad Țepeș să fie păziți de români pe drum, ca să nu fie atacați de tâlhari <endnote id="(709, p. 530)"/>. Interesant este faptul că și În imaginarul colectiv al Europei Occidentale apare motivul „oastea evreiască”, mai ales În secolele XIV-XVII. În mod cumva paradaxol, această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]