6,053 matches
-
mintale, în special în cazurile de debilitate mintală ușoară, constituie o dificultate incontestabilă. Aceasta pentru că activitatea de reflectare a realității de către copilul debil mintal nu se deosebește în mod radical de cea a copilului normal. Unele trăsături ca de exemplu: perceperea insuficient de analitică, lipsa de fidelitate a memoriei, caracterul concret al gândirii etc. apar nu numai la copiii întârziați mintal, ci, în anumite condiții și la copiii normali. Considerații critice în legătură cu metodele de diagnoză sunt indicate de Mariana Roșca și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu D.M., fără a fi produse de ea. La aceștia, se întâlnesc (uneori la același individ) complexe de mai multe deficiențe ale vorbirii, ceea ce face ca inteligibilitatea limbajului să fie scăzută. Deficiențele se manifestă sub diverse aspecte, cum sunt: al perceperii și înțelegerii vorbirii; al volumului vocabularului; al complexității frazelor utilizate; al expresivității vorbirii; al articulării, fonației, ritmului vorbirii și chiar al mijloacelor auxiliare de comunicare. A fost discutată în literatura de specialitate problema: dacă deficiențele limbajului copiilor D.M. sunt similare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cuvintelor cât și faptul că ei diferențiază cu greu cuvintele cunoscute de cele necunoscute. De asemenea, au în vedere capacitatea lor redusă a auzului fonematic, diferențierea greoaie a sunetelor vorbirii, cât și fatigabilitatea sporită, apariția ușoară a oboselii în procesul perceperii vorbirii (unii devin somnolenți, alții irascibili, chiar violenți. Corectarea vorbirii și dezvoltarea limbajului, în general este o cerință fundamentală în educarea și instruirea copiilor debili mintal. Deficiențele de limbaj au multiple efecte negative asupra dezvoltării psihice, deoarece le limitează relația
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
un adevărat dialog. Începând cu gânguritul și continuând cu lalalizarea, cu legarea cuvintelor de obiectele pe care le desemnează, cu apariția funcției semiotice, cu trecerea de la cuvinte fraze la limbajul telegrafic, va ajunge treptat la diferențierea elementelor sintagmatice concomitent cu perceperea relațiilor din realitate, astfel că în jurul vârstei de 3 ani vorbirea copilului va fi tot mai mult un mijloc de comunicare, copilul reușind să vorbească relativ fluent, în propoziții inteligibile având un limbaj situativ bogat. La 2-3 ani ei sunt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în învățarea cititului, se manifestă ca o tulburare, sindrom tipic . Se înțelege că fiind determinat de o multitudine de cauze și simptomatologia va fi diversă. Cititul se realizează prin acțiunea corelată a analizatorilor: vizual, auditiv, motor. Excitațiile optice legate de perceperea imaginii literei sunt transmise în zonele corespunzătoare ale scoarței cerebrale, în timp ce mișcările globului ocular în direcția rândurilor din text favorizează o transmisie în lanț datorită analizatorului motor. Analiza și sinteza actului fizic este urmare și a auzului fonematic. În concluzie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
concretizat la vârsta școlară prin deficit global în dezvoltarea și înțelegerea limbajului oral și ales în cel scris. Aceasta se manifestă sub formă articulatorie prin insuficienta discriminare fonetică cu dificultăți de pronunție a consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în angajarea dialogului, având un flux verbal neadecvat. În dislexia instrumentală percepția auditivă și vizuală este tulburată, iar
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la optico-chinestezic . Distorsiuni în diferențierea vizuală a literelor apar în pofida unei acuități vizuale bune, handicap greu de recuperat, fiind vorba de o cauză centrală, tulburări de orientare și organizare spațială. De asemenea apar dificultăți de analiză și sinteză corticală în perceperea auditivă și vizuală, adică în timp și spațiu, aspecte ce nu pot fi separate. Dislexicul este caracterizat prin inversiuni de litere, silabe, cuvinte, cifre, unele din ele stabile, altele foarte labile, ca urmare a tulburărilor spațiale: sus-jos, stânga dreapta. El
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lor la lotul cu tulburări dislexo-disgrafice, comparativ cu restul grupului de elevi (al clasei) din care au fost depistați, dar fără tulburări. La copilul normal psihic se constată că în formarea și dezvoltarea abilităților de scris-citit nu este suficientă numai perceperea corectă a limbajului și grafemelor, după cum nici reprezentarea și ordonarea lor în spațiul paginii nu contribuie la realizarea actului lexic-grafic pe deplin. În acest mecanism stereotip sunt implicați „factori de organizare mintală, structurală și afectiv motivațională și de întreținere prin
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
afective, materiale); distanțele/ duratele de alergare vor fi atent dozate, în funcție de posibilitățile copiilor, la început pe distanțe sau durate mici, sub forma unor jocuri, a unor întreceri, intercalate cu pauze. Oamenii de știință au dovedit, prin cercetări complexe, faptul că perceperea efortului din punct de vedere fizic de către copii este diferită față de ceea ce percep adulții; părinții vor alerga fie lateral de copii, dacă spațiul o permite, fie înapoia lor, lăsând copilul să aleagă ritmul de alergare, stimulându-l astfel să se
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
C. (1997) au încercat să abordeze aspectele teoretice și practice din cercetările anterioare și să justifice științific, prin cercetări proprii: relația dintre efectele determinate de muzica de acompaniament și efortul submaximal; relația dintre efectele determinate de muzică și rata de percepere a efortului fizic de către oameni, atunci când exercițiile fizice au un caracter submaximal; relația dintre modificările stărilor afective și nivelul de intensitate al efortului. Conform studiilor sale, Karageorghis, C. I. a determinat 4 caracteristici, prin care muzica influențează stările psihofizice la
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a spune că n-ai mințit niciodată e ca și cum ai admite că n-ai imaginație, singurul lucru pe care Dumnezeu l-a dat omului pentru a-l face diferit de restul animalelor de pe pămînt. (Kerr 1990:100) Probabil că această percepere a minciunii ca dovadă a libertății și imaginației este ceea ce explică atracția magnetică a nenumăratelor minciuni, atît la nivel elevat, cît și la nivelul omului de rînd (de ex. Jones 1984). Kerr (1990:99-101) include în antologia sa unicul fragment
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
-o în Statele Unite, unele povești neadevărate, percepute ca "fabulări", erau acceptabile din punct de vedere moral; totuși, aceleași povestiri spuse într-o comunitate învecinată de oameni aparținînd păturii sociale de mijloc, ar fi fost clasificate drept minciuni. Un exemplu de percepere a diferențelor de clasă socială prin aceste atitudini este oferit de Madame Necker de Saussure (1839:164), care a scris despre educația copiilor. Ea a accentuat importanța sincerității absolute arătată de părinți și profesori; exemplul lor îi va influența întotdeauna
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
da naștere unei comunicări interumane de un tip deosebit, pentru că în cadrul acestei comunicări feedback-ul este diminuat. Mucchielli sublinia efectele feedback-ului asupra emițătorului și asupra relației emițător receptor. Asupra emițătorului : evidențiază condițiile recepționarii; determina o flexibilitate a comunicării prin perceperea obstacolelor, cunoașterea personalității receptorului, adaptarea mesajului, sensibilizarea la semnale verbale și nonverbale. Asupra relației emițător - receptor : sporește sensibilitatea receptorului și simpatia lui față de emițător, sporește sensibilitatea emițătorului și simpatia lui față de receptor; facilitează comunicarea prin învățarea rolurilor de emițător și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
derivare regresivă 60: vernisa < vernisaj, aniversa < aniversare, bâlbă < bâlbâi, alint < alinta, licăr < licări, tăgadă < tăgădui, etimolog < etimologie etc. În cadrul derivării sunt valorificate diferite tipuri 61 de sufixe, respectiv prefixe care aduc radicalului un plus semantic 62: * sufixe diminutivale (plus semantic = perceperea dimensiunilor mai mici/ a caracteristicilor diminuate ale unui element, raportarea subiectivă la acesta implicare afectivă/ alint, ironie/ caracter peiorativ etc.): măsuță, scăunel, ineluș, floricică, floricea, frunzuliță, copilaș, puișor, mămică, tătic, inimioară, copiliță, profesoraș, repejor, aolică, mătăluță etc.; * sufixe augmentative (plus
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diminuate ale unui element, raportarea subiectivă la acesta implicare afectivă/ alint, ironie/ caracter peiorativ etc.): măsuță, scăunel, ineluș, floricică, floricea, frunzuliță, copilaș, puișor, mămică, tătic, inimioară, copiliță, profesoraș, repejor, aolică, mătăluță etc.; * sufixe augmentative (plus semantic = ideea de mărire sau perceperea exagerată a caracteristicilor unui element): copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la referent ca la unul colectiv): frunziș, brădet, porumbiște, apărie, apăraie, stufăriș, studențime, tineret etc.; * sufixe de agent (plus semantic = indicarea autorului
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.): măsuță, scăunel, ineluș, floricică, floricea, frunzuliță, copilaș, puișor, mămică, tătic, inimioară, copiliță, profesoraș, repejor, aolică, mătăluță etc.; * sufixe augmentative (plus semantic = ideea de mărire sau perceperea exagerată a caracteristicilor unui element): copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la referent ca la unul colectiv): frunziș, brădet, porumbiște, apărie, apăraie, stufăriș, studențime, tineret etc.; * sufixe de agent (plus semantic = indicarea autorului unei acțiuni, sufixe ale profesiilor): cizmar, croitoreasă, informatician, macaragiu, învățător etc.; * sufixe moționale (plus
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ideea de repetiție/ acțiune percepută ca repetitivă): recrea, răscroi, răzgândi etc.; * prefixe neologice (introduse mai recent în sistemul limbii): comesean, consătean, compatriot, hiperglicemie, hipoglicemie, intersemestrial, intrasemestrial, anticameră 63/ antecameră, ultramodern, megapetrecere, ex-prim-ministru, pretext, postcalcul etc. * prefixe de reversibilitate (plus semantic = perceperea acțiunii ca inversă Zugun, 2000, p. 120): dezrădăcina, desface, demonta, decoda etc. (b) Compunerea constă în formarea de cuvinte noi, pe teritoriul limbii române, prin alăturarea (cu sau fără cratimă), contopirea sau abrevierea 64 unor lexeme deja existente în limbă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unicității biochimice (imunologice) a fiecărei ființe umane, precum și a dificultăților care trebuie depășite în vederea reușitei transplantului de organe. În anul 1960, J.F.A.P. Miller a descoperit rolul esențial al timusului în maturarea limfocitelor T, iar după anul 1970 se conturează perceperea holistică, sistemică a fenomenului imunitar, înțelegându-se relativ corespunzător interdependențele complexe structural-funcționale ale componentelor unuia dintre cele mai impresionante sisteme pe care le-a produs evoluția biologică, veritabil câmp de luptă pe care se confruntă cohorte înarmate din tabere adverse
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
frecvenței atât de ridicate a acestui răspuns în Tălmăcel. Percepția caracterului special al satului De data aceasta scopul a fost acela de a determina dacă membrii celor două colectivități se raportează la valori ce țin de tradiție și cultură în perceperea acestui caracter. Și aici se remarcă o diferență netă între cele două comunități. Tălmăcenii sunt semnificativ mai înclinați decât ludoșenii 44 să spună că satul lor este renumit prin ceva și când sunt solicitați să spună ce înseamnă acel "ceva
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
perioadei de învățare a pacientului și a condițiilor de învățare, care au fost descrise ca fiind inadecvate sau lacunare. Psihopatologia existențială are implicații importante pentru înțelegerea existenței persoanei care prezintă tulburări psihologice. Conform acestei orientări ar trebui înainte de toate, o percepere a pacientului așa cum este el în realitate, o ființă în lume și nu drept o simplă proiecție a teoriilor noastre despre el (Tudose, 2002)10. Existențialiștii, fiind preocupați de problemele voinței și deciziei umane, pun accentul asupra faptului că ființa
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
chiar este capabil să facă acea sarcina sau e doar motivat. 11) Stabilirea unui etalon de comportamente urmărirea caracteristicilor unui comportament ce însoțesc o deviere. 12) Evitarea unor pattern-uri de expectanțe așteptările noastre influențează atât culegerea informațiilor cât și perceperea stării clientului. 13) Utilizarea unor strategii de infirmare a diagnosticului să căutăm informații care infirmă diagnosticul, nu care îl confirmă. 14) Evitarea erorii fundamentale de atribuire e necesar să luăm în considerare și factorii de mediu, influențele externe ale comportamentului
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
capabil să distingă figurile identice de cele diferite iar apoi cele similare de cele nesimilare; copilul e capabil de a aprecia corect orientarea figurilor atât în raport cu propria sa persoană cât și față de obiectul din câmpul perceptiv; copilul e capabil de perceperea întregului; copilul e capabil să analizeze elementele caracteristice întregului perceput și să facă distincție între ceea ce este inclus în matrice și ceea ce trebuie să găsească el însuși; copilul e capabil să compare schimbările similare în caracteristicile percepute și să adopte
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
brațelor, dexteritatea degetelor, dexteritatea manuală, discriminarea posturală, coordonarea psiho-motorie fină, coordonarea mixtă a membrelor, controlul vitezei mișcărilor, orientarea răspunsului, integrarea răspunsului. 3.2.1.3. Evaluarea percepției Acest factor are o importanță mare în clinică deoarece tulburările la nivelul de percepere și reproducere corectă a unor forme reprezintă indicii prețioase în diagnosticul organicității unor tulburări psihice. Testul Bender Proba Bender este folosită în principal pentru a detecta prezența leziunilor cerebrale. Pe lângă această funcție primară, testul Bender este utilizat de către specialiști și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pașii auziți pe podea, corect identificați, sunt pașii unui dușman. Subliniem faptul că uneori este dificil de deosebit interpretarea senzorială de percepția delirantă în care iluzia și interpretarea se desfășoară pe fundalul intuiției delirante. 3) Iluzii gustative și olfactive reprezintă perceperea unor senzații gustative și mirosuri altele decât cele normale. Ele se deosebesc greu unele de altele. 4) Iluzii interoceptive sau viscerale constă în perceperea eronată a funcționării unor organe sau aparate (destul de frecvent din sfera-digestivă). 5) Iluziile de modificare a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care iluzia și interpretarea se desfășoară pe fundalul intuiției delirante. 3) Iluzii gustative și olfactive reprezintă perceperea unor senzații gustative și mirosuri altele decât cele normale. Ele se deosebesc greu unele de altele. 4) Iluzii interoceptive sau viscerale constă în perceperea eronată a funcționării unor organe sau aparate (destul de frecvent din sfera-digestivă). 5) Iluziile de modificare a schemei corporale sunt determinate de o percepție denaturată a corpului în ceea ce privește forma, mări mea, greutatea și poziția corpului. Bolnavii au senzația că părți ale
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]