6,979 matches
-
un abis cu peretele aproape vertical. Puțin mai Încolo drumul se Înscria toto-o curbă mare spre stînga și ajungea imediat la platoul din vîrful pantei. Dacă mai făceai cinci-șase pași, priveliștea ți se deschidea brusc și devenea vizibil orașul de pe platou. Nu mai exista nici o Îndoială. Era un drum atît de frecventat de mine, Încît treceam pe-acolo fără să-mi dau măcar seama În cazul În care nu-mi atrăgea atenția nimic deosebit... Drumul Îmi devenise teribil de familiar după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
dacă mi se Întîmpla să uit, brusc, fără nici un motiv, numele unei cunoștințe. M-am proptit bine În piciorul sting. Nu va trece mult... trebuie să mai aștept... și o să-mi revin... pentru că aveam convingerea că dincolo de curbă se Întindea platoul cu orașul lui și În el... propria mea casă. Deși incapabil să mi-l reamintesc, existența lui era neîndoielnică. Cerul se acoperise cu o pătură subțire de nori cenușii, tipici pentru anotimpul respectiv... Ora 4.28 după ceasul meu... Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
mai fi avut de unde să răsară amintirile. De fapt, dacă eram În stare să-mi imaginez că recunosc un loc complet străin, n-ar trebui oare să dispară toate lumile exterioare Închipuirii mele? Dar n-a dispărut decît orașul de pe platoul de dincolo de curbă. Ah! Cunoșteam terenul de la poalele stîncii dinspre nord - Îi puteam preciza și direcția, deși nu eram capabil să stabilesc poziția soarelui. Dacă urcai pînă În punctul acesta zăreai, mult În jos, un șir de case, un labirint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
placarde. Mutîndu-mi greutatea de pe un picior pe altul, Încercam să-mi diminuez respirația, puțin cîte puțin. Treptat, puse stăpînire pe mine un fel de neliniște. Oare să fi fost aceasta direct proporțională cu diminuarea respirației? În loc ca imaginea orașului de pe platoul de dincolo de curbă să se focalizeze, ea se transforma din ce În ce mai mult Într-un spațiu gol, ca și cum o gumă uriașă se străduia să-l șteargă de pe fața pămîntului. Culoarea dispăruse... la fel și conturul și forma și, În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
se vor rezolva mult mai simplu... ca și cînd ai face să alunece cu apă o pilulă care ți s-a oprit În gît. Omul tocmai dădea curba. Silueta dispăru, dar n-am auzit nici un țipăt... Probabil că orașul de pe platou exista și individul era convins de asta. Dacă a putut el, nu văd de ce n-aș putea și eu. Oricum, nu mai erau decît cinci-șase pași, iar cît despre timp, doar o pierdere de vreo zece secunde. Ce rost avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
am pus-o Între buze și m-am tot agitat fără rost, Încercînd să aprind un chibrit. Aș fi fost fericit dacă ar fi trecut pe lîngă mine o cunoștință. Dar dacă mi se Întîmpla, ca și cu orașul de pe platou, ca fețele pe care le știam din vedere să-mi devină complet străine? Îmi era greață. Poate Îmi Încordasem prea mult privirile, Încercînd să văd ceva care era, de fapt, invizibil. Pe lîngă greață, mă cuprinse și amețeala. Oricum, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
o durere vie de parcă m-ar fi aruncat cineva din autobuzul care pornise mai Înainte. Și dacă era așa, atunci acela care se afla acolo nu era cel pierdut, ci acela care suferise pierderea. Cu alte cuvinte, nu orașul de pe platoul de după curbă a dispărut din drumul meu, ci probabil cealaltă lume, lăsîndu-mă doar pe mine, Între punctul dinaintea curbei și această cafenea. Dacă stau și mă gîndesc la ce-a fost, Îmi dau seama că acolo, la jumătatea pantei memoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
menționîndu-i că este destul de aproape. Atitudinea lui se schimbă brusc, dar nu și-a mai pus bereta. — Spune-mi, te rog, cum se numește orașul din vîrful dealului. — Orașul de Sus. Presupun că-i spun așa pentru că e sus, pe platou. Strada era sufocată de atîta lumină și clocotea de animație, dar nu știu din ce motiv, mie nu mi s-a părut esențial diferită de peisajul pustiu pe care-l văzusem cu puțin În urmă. Nici acum nu Înțeleg de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
pas. Privind în jos, văzu că picioarele calcă pe lespezi de piatră netede. Și-a plimbat privirea lateral, și-a răsucit trupul și a înțeles că a lăsat în urmă culoarul imens plin de lumină. În față se lărgea un platou muntos acoperit de iarbă, străjuit de conifere ce urcau până departe, unde privirea lui nu mai putea pătrunde. Călca pe iarba moale, întrebându-se de ce este atât de verde și fragedă. Nici nu a observat că ajunsese la poalele unui
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
îi amintea de fâlfâitul unor aripi de pasăre ce-i atingeau obrajii ca într-o mângâiere maternă. A simțit că prăbușirea sa a luat sfârșit și a deschis ochii. Era întins pe pământ, aproape de poalele muntelui, la câțiva pași de platoul acoperit de iarbă pe care-l străbătuse nu demult. Contrariat că este altfel echipat, s-a ridicat și a pornit buimăcit, dornic să se întindă pentru a se odihni. Îmbrăcat lejer, în blugi și tricoul său favorit, tip sportiv, încălțat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
fiind aceeași din deplasările obsedante pe care le mai avusese. Recunoștea întregul traseu. Când imensitatea luminii a scăzut și zborul rotit a încetat, a revenit la deplasarea firească, pe picioare. Aceleași lespezi de piatră netedă i-au purtat pașii până în platoul muntos acoperit de iarbă și străjuit de conifere ce urcau până departe și, parcă mai repede decât în altă călătorie, unde s-a oprit pentru a-și verifica echipamentul de alpinist. Se cățără precaut, atent la fiecare pas, până la o
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
La mulți ani!” pe mai multe voci decât erau ei ca număr de persoane. Iuliana a numărat cinci băieți și șapte fete, în afara altor două în ținută de ospătar, care s-au retras pentru a reapărea după câteva minute cu platouri încărcate cu aperitive selecte din cele mai scumpe. S-au făcut câteva prezentări, pe scurt, într-o manieră de libertinism care depășea orice limită a bunului simț, mai ales că ținuta fetelor a fost amestecată în scurtele caracterizări pe care
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
te lăuda! îl puse ea la punct și se îndreptă încruntată spre bucătărie. - Poftiți în sufragerie, doamnă! interveni el și o conduse galant, luându-i mâna. Iuliana se opri uluită în fața mesei ornate cu nebănuită îndemânare. Nu lipsea nimic. Câteva platouri de mărime mijlocie și alte câteva farfurii ofereau sandviciuri apetisante la vedere și fructe din toate cele aprovizionate de curând. Nu lipseau nici paharele pentru șampanie. Lipsa florilor proaspete a fost acoperită cu câteva conuri de brad și imortele ingenios
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
jurnalele cu ajutorul producătorilor package (cei care coordonează montajul materialelor), al asistenților de producție și le difuzează cu ajutorul regiei de emisie. În regie există o echipă completă, alcătuită din regizor, operator VTR, sunetist, prompterist, grafician, operator burtiere, electrician, tehnician video, regizor platou și operatori platou. Pare complicat. Poate chiar este. Și totuși, de ce este important să cunoașteți organigrama unei redacții? Pentru că reporterii de direct sunt o parte din această încrengătură de funcții și oameni. O rotiță mică, poate, dar una extrem de importantă
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
package (cei care coordonează montajul materialelor), al asistenților de producție și le difuzează cu ajutorul regiei de emisie. În regie există o echipă completă, alcătuită din regizor, operator VTR, sunetist, prompterist, grafician, operator burtiere, electrician, tehnician video, regizor platou și operatori platou. Pare complicat. Poate chiar este. Și totuși, de ce este important să cunoașteți organigrama unei redacții? Pentru că reporterii de direct sunt o parte din această încrengătură de funcții și oameni. O rotiță mică, poate, dar una extrem de importantă. O rotiță care
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
o televiziune la alegere și identifică încadraturile utilizate pe capetele video și pe directuri. 2. Urmărește un jurnal de știri la o televiziune la alegere și identifică mișcările de cameră folosite. Fă două coloane separate: una pentru mișcările camerelor din platoul de știri (care îi filmează pe prezentatorii jurnalului) și una pentru mișcările camerelor de pe teren (care îi filmează pe reporteri). Vei remarca faptul că în transmisiunile în direct de pe teren se folosesc mai puține mișcări, în principal din cauza dificultăților tehnice
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
rău decât să rămâi fără IFB înaintea live-ului? Să ai un IFB cu probleme. Ce înseamnă aceasta? Din cauza unor erori tehnice, uneori reporterul aude în cască ce spune el însuși, cu întârziere, adică aude ceea ce aude și prezentatorul în platou. Nimic nu poate fi mai greu decât să vorbești și în același timp să te auzi vorbind. Ești atent în mod involuntar la orice greșeală ai făcut, la orice cuvânt pe care ai fi vrut să îl schimbi, te blochezi
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
Aceasta presupune să îți scoți casca din ureche atunci când începi să vorbești, să o ții la îndemână și, când știi că te apropii de finalul textului tău, să o introduci din nou în ureche, astfel încât să poți auzi întrebările din platou. 8. Se întrerupe imaginea în timpul live-ului - teoretic, tu nu poți ști când se întrerupe imaginea în timpul live-ului. Îți dai seama că se întâmplă ceva pentru că îl vezi pe operator agitându-se, vorbind la telefon, verificând mufe, trăgând de
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
acasă are un bun simț foarte bine definit. Acum depinde și de jurnaliști, pentru că sunt jurnaliști care au ales să fie militanți. Noi n-avem această calitate. C.S.: Pe de altă parte, sunt situații când ai la cadru sau în platou personaje controversate, acuzate de ceva, situații care îi pun pe ei într-o lumină proastă, personaje care sunt nemulțumite și devin agresive. La aceștia trebuie să știi cum să-i iei pentru că ai nevoie de ei să-ți dea răspunsuri
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
care mă surprinde întotdeauna plăcut cu jurnalul genevez al Télévision Suisse Romande. Acum două seri am văzut un reportaj despre caruselul și alte instalații menite a amuza, amplasate în cartierul genevez Plainpalais pentru distracția micilor helveți. Se aflau chiar în mijlocul platoului, la mică distanță de McDonald’s-ul unde am lucrat eu. Elvețieni mulțumiți își scoteau odraslele la o vată pe băț, un ceai fierbinte, dar mai ales la distracție, la călărit căluți de lemn și împușcat ținte mobile, pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
trist. Și-aici în casa lui Dumnezeu ne urmărim și ne judecăm unii pe alții. Râurile de oameni care ies din biserică, umplând la maximum curtea, mă poartă și pe mine afară. Cei patru preoți călugări ajung în mijlocul oamenilor, pe platoul luminat de felinare, neoane și lumânări. E doisprezece noaptea. A început să plouă bine, dar zidul viu de oameni e mai puternic decât ploaia. Toți călugării sunt tineri. Părintele Antonie, starețul de aici, conduce cu privirea tot ceea ce se întâmplă
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
era plină vară și nu aveam încă să ne batem cu frigul siberian, ci numai cu norii de oribile musculițe care intrau în ochi, în gură, în nas. Am fost debarcați toți șapte, cinci femei și doi copii, pe un platou ierbos dominat de un pâlc de mesteceni. Ne-au lăsat, ca "inventar", trei cazmale, un târnăcop, un cuțit, o oală, un sac cu fasole uscată, unul cu boabe de porumb și două pâini ca niște cărămizi crăpate. Ni s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
dar știind cât cheltuiesc părinții mei cu taxele la acea universitate particulară, n-am obiectat câtuși de puțin când s-a pus problema căminului. De fapt, nici nu-mi păsa unde locuiesc. Căminul era situat în centrul orașului, pe un platou de pe care se deschidea o priveliște superbă. Campusul cel mare era împrejmuit de un zid de beton, iar la poartă se înălța un keyaki uriaș, despre care se spunea că atinsese vârsta de o sută cincizeci de ani. Dacă voiai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pline de flori albe, albastre și galbene, iar albinele bâzâiau întruna. Înaintam, pas cu pas, dar nu mă puteam gândi la nimic din pricina peisajului încântător. Panta s-a terminat după vreo zece minute de mers și am intrat pe un platou. Ne-am odihnit puțin, ștergându-ne sudoarea de pe frunte, trăgându-ne suflarea și bând niște apă. Reiko a găsit o frunză și a suflat în ea ca într-un fluier. Am început să coborâm o potecă înconjurată, pe ambele părți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
capul și am văzut că, Într-adevăr, cele mai multe mâncăruri listate pe tăblița neagră din spatele ei fuseseră șterse cu un burete, lăsând un voal estompat, dar persistent. Pe un rând se putea citi „cu salată“, În altul, „murături“. Am comandat „un platou cu cârnați și“, am Întrebat dacă era posibil să adaug și ceva salată sau murături, apoi am cerut și un pahar de cidru. Băutura era călâie; bucățile de cârnați cu care am fost tratat pluteau Într-o soluție cu oțet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]