5,976 matches
-
conținut: "„Să se știe și aceasta cine au fost meșteri acestei sfinte biserici anume Frenț Nicoară din Agrij iară unul din Chendre a Petri Brudului ficior Gligorie. Iară să să știe și aceasta cine au fost preut bisericii aceștia anume Popa Petru atunci vinit de la Fechetău. Anul Domnului 1726”". a fost demolată pe la mijlocul secolului 20 după ce fusese înlocuită de o biserică de zid. Biserica de lemn a fost ridicată pe deal, în capătul de răsărit al satului, din lemne groase de
Biserica de lemn din Ban () [Corola-website/Science/310413_a_311742]
-
mai vechi, reînregistrate și reorchestrate, dar și compoziții noi („Timișoara”, „Anotimpul 5”, „Jocul”, „Running” - până atunci neapărută pe vreun album). Orchestrația a fost completată de Orchestra Filarmonică Radio din București și corurile „Song” (dirijat de Ioan Luchian-Mihalea) și „Grupul de popi”. Coperta CD-ului și a ediției Genius (care preia aceeași imagine) sunt singurele care nu conțin canarul în colivie, aflat pe vioară. Muzica: Nicolae Covaci Textele: Mircea Florian, Nicolae Covaci (1), John Kirkbride (2, 5), Șerban Foarță, Andrei Ujică (3
SymPhoenix/Timișoara () [Corola-website/Science/305042_a_306371]
-
clopote. O nouă versiune a fost înregistrată în 1992 pentru albumul „SymPhoenix/Timișoara”, în formula N. Covaci - chitară solo, double-six, M. Baniciu - solist vocal, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, Ulli Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”, Orchestra Filarmonicii Radio din București. Prelucrare folclorică din 1971 a lui Nicolae Covaci; apărută în 1972 în debutul albumului „Cei ce ne-au dat nume” (reeditat în 1999 pe CD). A fost interpretată la chitară solo de N. Covaci. Aparută
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Covaci (muzica și textul) a apărut pe albumul „SymPhoenix/Timișoara” din 1992. Înregistrată în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, M. Neumann - vioară, M. Baniciu - voce, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, percuție, corul „Song” și „Grupul de popi”. Prelucrare folclorică de Nicolae Covaci. Apărută pe discul „Cei ce ne-au dat nume” (1972, reeditat în 1999); înregistrată în componența N. Covaci - chitară solo, J. Kappl - chitară bas, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție; apărută și pe discul „Evergreens
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
S. Dumbrăveanu - violoncel. O altă înregistrare s-a facut în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, M. Neumann - vioară, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, percuție, M. Baniciu - solist vocal, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”, și a apărut pe discul „SymPhoenix/Timișoara” (1992). În 1990 s-a înregistrat din nou, în componența N. Covaci - double-six, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, C. Petrescu - percuție
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
1993). În 1991 sau 1992 a fost din nou înregistrată, în formula N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, O. Lipan - baterie, percuție (bongos), V. Vaessen - chitară bas, M. Neumann - fluier, vioară, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”. Aceasta a apărut pe discul „SymPhoenix/Timișoara” (1992). Are două videoclipuri: unul făcut pe Semenic în 1975 și unul mai nou (montaj făcut de TVR cu imagini mai vechi și mai noi). Melodie compusă în 1973 de Josef Kappl cu
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
S. Dumbrăveanu - violoncel. Altă versiune (în română) a apărut pe discul „SymPhoenix/Timișoara” (1992), înregistrarea fiind făcută în formula N. Covaci - chitară solo, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, V. Vaessen - chitară bas, „Grupul de popi”. Există și o a 4-a înregistrare, din 1990, în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, C. Petrescu - percuție, un segment din ea aparând
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
înregistrată în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, M. Neumann - vioară, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, V. Vaessen - chitară bas, U. Brand - chitară acustică, Adrian Petrescu - oboi, împreună cu Orchestra Filarmonicii Radio din București, corul „Song” și „Grupul de popi”. Compoziție a lui Edmond Deda pe versuri de Sașa Georgescu (prima parte) și probabil a lui Günther Reininger (a doua), reprezintă o piesă din filmul „Agentul straniu” (regia: Savel Stiopul, 1974) interpretată de Nicolae Covaci - chitară, Mircea Baniciu - voce, Iosif
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Aparținea operei rock „Empire of vampires” - proiect din anii ’80. A apărut pe discul „Timișoara” (1992), înregistrată în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, V. Vaessen - chitară bas, M. Neumann - vioară, O. Lipan - baterie, corul „Song” și „Grupul de popi”. O altă versiune a fost înregistrată în 1990 în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, un fragment din piesă aparând într-un colaj împreună cu alte trei piese pe
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Song - Nachwuchs Festival '80”, disc colectiv apărut în 1981 în Germania; O a treia înregistrare a fost făcută pentru albumul „Timișoara” (1992) în formula N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, Orchestra Filarmonicii Radio din București, corul „Song” și „Grupul de popi”, A. Petrescu - oboi , M. Neumann - vioară. A patra înregistrare există însă din 1990 și a fost făcută de N. Covaci - solist vocal, double-six, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, M. Neumann - vioară, voce, Herb Quick - percuție, și a
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
pentru discul „Symphoenix/Timișoara” (1992), în componența: N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, M. Neumann - vioară, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, M. Baniciu - voce , U. Brand - chitară acustică, Orchestra Filarmonicii Radio din București, corul „Song” și „Grupul de popi”. O altă înregistrare datează din 1990 și a fost facută de N. Covaci - solist vocal, double-six, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, C. Petrescu - percuție; un fragment din piesă a apărut
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
baterie, percuție, S. Dumbrăveanu - violoncel, I. Kopilović - voce. A fost înregistrată și pentru albumul „SymPhoenix/Timișoara” (1992) în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, M. Neumann - vioară, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, corul „Song” și „Grupul de popi”, U. Brand - chitară acustică. Anterior, în 1990, a fost reînregistrată de N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, H. Quick - percuție. Această înregistrare a apărut într-
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
A fost înregistrată și pentru discul „Timișoara” (1992), în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, V. Vaessen - chitară bas, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, percuție (bongos), M. Neumann - vioară, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”. Nume sub care a apărut piesa „Ciocârlia” pe discul single editat în Germania în 1987 și pe maxi-single-ul „Tuareg”. Vezi Ciocârlia. Piesa compusă de Nicolae Covaci în anii 80. Textul în limba engleză aparține lui Paul Jellis. A fost înregistrată
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
de N. Covaci - solist vocal, chitară solo, chitară acustică, M. Baniciu - solist vocal, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioara, U. Brand - chitară acustică, A. Petrescu - oboi, Orchestra Filarmonicii Radio din București, corul „Song” și „Grupul de popi”. Intitulată inițial „Suddenly”, piesa și textul au fost compuse de Nicolae Covaci, în anii 80. A apărut pe albumul „Baba Novak” (2005), fiind înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, chitară acustică, solist vocal; J. Kappl - chitară bas, voce; M.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
albumul „SymPhoenix/Timișoara” (1992), în componența N. Covaci - chitară solo, chitară acustică, M. Baniciu - solist vocal, V. Vaessen - chitară bas, M. Neumann - vioară, O. Lipan - baterie, percuție (bongos), U. Brand - chitară acustică, A. Petrescu - oboi, corul „Song” și „Grupul de popi”, Orchestra Filarmonicii Radio din București. Compoziție a lui Josef Kappl (1974-75) pe versuri de Șerban Foarță și Andrei Ujică. A apărut pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996), fiind înregistrată de N. Covaci - chitară solo, double-six, voce, J. Kappl - chitară
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
violoncel, I. Kopilović - voce. Înregistrată și pentru albumul „Timișoara” (1992), în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, M. Neumann - vioară, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, M. Baniciu - voce, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”. O altă versiune datează din 1990, în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, O. Lipan - baterie, M. Baniciu - voce, M. Neumann - vioară, voce, și a apărut sub numele „Would you follow me some day
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
în bani. Erau 29 de călărași serdărești, slujitori care executau diferite porunci ale serdarilor de Orhei și Lăpușna, 2 mazili (boieri sau dregători în locuit (mazilit), dar care păstrau toată viață titlul dregătoriei, precedat de articolul biv, 1 ruptaș, 1 popă, 1 diacon, 1 volintir în retragere, 5 femei sărace, 1 om stricat de cap și 2 țigani. Din anul 1859 satul răzășesc Durlești avea 233 de case și 1342 de locuitori, dintre care 605 parte bărbătească și 737 parte femeiască
Durlești () [Corola-website/Science/305101_a_306430]
-
danie, semnat pe 1 aug. 1432, prin care Ilie Voievod îi dăruiește boierului său Isaia mai multe sate, printre care figurează și Medveja. La început aici au trăit români, lucru demonstrat și de multe toponime locale: Lîngă Odaie, Burtosul, Planul Popii ș. a. Drept că mai tîrziu apar și Movila lui Savițchi, Cîmpul lui Sprujinschi, Panskaia Storona, Kazionnaia Storona (Partea de Stat). De aceea mai cu adevăr ar fi versiunea preluării denumirii satului de la pîrîiașul Medvedca, o vînă mică de apă de
Medveja, Briceni () [Corola-website/Science/305140_a_306469]
-
membru al Sfatului Țării și secretar de stat, apoi ministru la București. Părți ale satului: Bortărie, Bulucu, Răzeșie, Sat, Vâlcova, Crihănița (cartier urban în vecinătatea municipiului Cahul) Zone din extravilan: Baltă, Baraghína, Dealurile de la Lutul Roș, Fântânéle, Grindul Lung, Pământul Popii, Petricéi, Răzeșie Hidronime: Bălacea (baltă), Barcul lui Ciochină (barc sau baltă, luncă băltoasă), Barcul lui Duia (barc), Barcul lui Topor (barc), Bribari (lac), Carasul (lac), Cardon (barc), Crihana (pârâu), Dracele (baltă), Floricica (pârâu, denumire alternativă pentru pârâul Crihana), Foltanele (lac
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
altar. Pridvorul este încununat de o clopotniță cu cupolă și cruce, iar sala este susținută de 4 semiarcade. La construcția bisericii au lucrat 10 meșteri italieni. Biserica dispunea de 12 desetine de pământ, care și astăzi se mai numește Pământul Popii. În 1902 conducerea parohială le aduce mulțumiri sătenilor pentru contribuția adusă la construcția bisericii, precum și epitropului(starostelui) Nicolae Gavriloaie, iar în 1904, la 3 februarie, Sf. Sinod îl decorează cu cea mai înaltă distincție, ordinul Sf. Ana, categoria III, pe
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
și Hitrești, situate peste drumul spre Fălești, care se numeste Șleah. Comună are circa 4500 de ha de pămînt arabil, cu următoarele denumiri de locuri : Valea Șleahului, Humăria, Cînipiștele, Sîngeră (peste Gîrla), Vîlcele, La Movila, La Ruptură, Coardele, Podișul,Planul Popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Viile Bătrînești, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele Mari, Stamiru . Valea satului este remarcabilă prin faptul că, în zilele de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Iacu, la 3 octombrie 1607, o ocină la Urlați din apa Cricovului până în cursura Jugăstrețului și până la colnicul Cireșului, cumpărată din zilele lui Mircea și căruia i-au ars cărțile de dedină . Și tot el ratifica, la 21 septembrie 1608, popei Radu și fiului său, Luca - călugărul, ocine în "Nucet" (sat al Urlațiului) și Urlați, pentru că i-au luat tătarii averea lui și au luat și cartea de ocină . La 19 noiembrie 1631, Leon Tomșa valida lui Pârvu vii și ocine
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Făgețelului; în Broștineasca și în ocina Necșetească/ . Din 24 mai 1659, se păstrează zapisul de vânzare al lui Pătru ficeorul lu Bogoslov ot Fundeanca d(e) pri Criocuvu către Butea Roșnul ot Fundeanca pentru niște pămnt, contrasemnat ca martori de popa Mihai Neagri ot Urlați, vornicul Dumitru ot Fundeanca și comisul Mihai ot Cioceanca . Tot un zapis e și documentul din 1668, pentru vânzarea unei case în gura văii Nucetului (...) den margena pădurii păn în drumul cel mare al Mocanilor din partea
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
dovadă de înalte calități ostășești, încât , comandantul trupelor maghiare a operațiunii din 8-19 iunie de la Abrud, neputând să treacă de el și ținând cont că majoritatea comandanților lui Iancu erau preoți, a afirmat că "„dracul să se mai bată cu popii”". În vara anului 1848 a fost arestat de autoritățile revoluționare maghiare și întemnițat la Abrud, ca agitator. Casa în care a fost închis la Abrud a luat foc, iar preotul Balint a putut scăpa desculț și cu capul descoperit. Soldatul
Simion Balint () [Corola-website/Science/306147_a_307476]
-
Știrbei, Ion Socoteanu, Dumitru Nenciu, Nicolae Mihail și Dimitrie Filișanu. •Partida Națională: care milita pentru unirea cu Moldova și pentru ideile pașoptiste în rîndurile căreia se aflau: Gheorghe Magheru, Nicolae Pleșoianu, Gheorghe Chițu, Petrache Cernătescu, Grigore Lăceanu, Theodor Aman și Popa Șapcă. În primăvara anului 1857 s-a constituit la Craiova, Comitetul Unionist, în rândul căruia se remarcau foștii luptători de la 1848: Petrache Cernătescu, Emanoil Chinezu, Gheorghe Chițu. Reîntoarecera lui Nicolae Pleșoianu în mai 1857, după un exil de 9 ani
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]