6,818 matches
-
12 Clima este de tip temperat continentală cu influențe submediteraneene cu o durată medie anuală de strălucire de 1500-1800 ore. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -3 °C, spre deosebire de a lunii iulie, când temperaturile ajung până la 18°-20 °C. Precipitațiile anuale medii ajung la 1 000-1 200 mm, iar durata cu zăpadă este de 70-80 zile în podiș și 100 zile la munte. Vânturile din această parte “vin” dinspre Varciorova-Dunarint și aduce ploaia toamna și primăvara. Acesta este scurt și
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
vaporii dincolo de munți și vine spre Balta sec și rece. În zona de munte și zona deluroasă, unde roci metamorfice apar pe pantele cu înclinări reduse ale versanților, cu grad de alterare ridicat, se formează o pătură acviferă, care la precipitații normale se acumulează și izvorăște la baza versanților. Au o curgere permanentă și debite foarte variabile. În zonele calcaroase se acumulează importante cantități de apă din precipitații care debușează în izbucuri, lapiezuri. Coșuștea are izvoarele în județul Mehedinți într-o
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
versanților, cu grad de alterare ridicat, se formează o pătură acviferă, care la precipitații normale se acumulează și izvorăște la baza versanților. Au o curgere permanentă și debite foarte variabile. În zonele calcaroase se acumulează importante cantități de apă din precipitații care debușează în izbucuri, lapiezuri. Coșuștea are izvoarele în județul Mehedinți într-o asemenea zonă la altitudini de 580 m. Alte cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt și pârâurile Prejna, Gornovița și Balta din bazinul hidrografic al râului Topolnița
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
comunei sunt și pârâurile Prejna, Gornovița și Balta din bazinul hidrografic al râului Topolnița. La nivelul comunei se identifică zone carstice prin care bazinele hidrografice ale Coșuștei și ale Topolniței comunică pe o direcție sau pe cealaltă, în funcție de regimul de precipitații între care în zona Cornetul Babelor în lacul numit ”Lacul Gornoviței”. În zona depresionară lunca râurilor Gornovița, Prejna și Balta nu se întâlnesc ape freatice din cauza depunerilor aluvionare care nu acumulează apă, apele de infiltrație fiind în strat subținere și
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
zona depresionară lunca râurilor Gornovița, Prejna și Balta nu se întâlnesc ape freatice din cauza depunerilor aluvionare care nu acumulează apă, apele de infiltrație fiind în strat subținere și are debite mici de 1-1.5l m³/s și foarte sensibile la precipitații. Zona de est a teritoriului comunei, începând cu Cornetul Babelor, localitatea Coada Cornetului, delimitate de drumul județean 670 desfășurat pe culme, face parte din bazinul hidrografic al râului Coșuștea, râul Criva fiind cel mai important curs de apă din zonă
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
peșteri: Balta, Curecea, Sfodea. Numeroasele izvoare din zona localităților comunei pot asigura debitele necesare pentru consumul populației și nevoile gospodărești, studiile hidrologice urmând să stabilească soluțiile de captare. Cu toate acestea la nivelul comunei se întâlnesc și zone inundate la precipitații bogate, cum ar fi: lunca Gornovița și lunca Balta. Tot aici se identifică și izvoare sulfuroase cu rezerve necunoscute în locul numit de localnici Valea Morii. Vegetația din cadrul județului se remarcă printr-o mare varietate floristică, ca urmare a poziției județului
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
și unul secetos din iulie până în decembrie. Perioada rece este cuprinsă între mai și iulie, când temperatura coboară până la 18-20°C. Uraganul „El Nino” bântuie regiunea din preajmă, fiind unul dintre fenomenele meteorologice care afectează întreg Oceanul Pacific. Aceasta face ca precipitațiile pe insule să fie imprevizibile, generând atat secete cât și ploi torențiale. Pe insula Isabela, una din insulele mari ale arhipelagului, se află muntele Azul cu cel mai înalt vârf din zonă - 1689m. Biocenoza pe arhipelag este reprezentată de animale
Ecosistemul arhipelagului Galápagos () [Corola-website/Science/310676_a_312005]
-
abrupt) al unui munte, (ascensiune orografică), urmată de descindere în partea cealaltă a masivului. Pe măsură ce curentul de aer se mișcă ascensional de-a lungul pantei muntelui, aerul se destinde și ca atare se răcește, determinând transformarea vaporilor de apă în precipitații. Devenind dehidratat, curentul de aer continuă mișcarea ascensională până la atingerea crestei sau vârfului muntelui, după care își continuă mișcarea descensional, în partea cealaltă a abruptului. Pe măsură ce coboară panta domoală a muntelui temperatura aerului crește adiabatic datorită creșterii presiunii atmosferice odată cu
Foehn () [Corola-website/Science/310702_a_312031]
-
C. Maxima pozitivă a verii a fost de +37,1 °C înregistrată în luna iulie a anului 2000, iar valoarea minima de -21 °C, în luna ianuarie a anului 2002. Amplitudini termice extreme absolute în oraș: 64,4 °C. Regimul precipitațiilor este de 500 - 700 mm/an. Numărul anual de zile senine: 160-180; viteza medie a vântului: 1,5 m/s; valoarea coeficientului solar, Ks = 0,32; intensitatea izoseismică: 7. În secolul al XIX-lea, comuna Scorțeni făcea parte din plaiul
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
pe an, dar se mai ivesc înghețuri târzii de primăvară, de obicei la sfârșitul lunii aprilie. Temperaturile maxime absolute nu depășesc 40̊ C iar cele minime nu scad sub - 30̊ C. Climatul oferă condiții convenabile pentru culturile agricole. Precipitații Nebulozitatea care este relativ redusă 5, 5 condiționează un număr însemnat de zile însorite (70-75) însumând circa 2000 de ore pe an. Cantitatea anuală de precipitații variază în jur de 600 mm, din care aproape jumătate ( 45,6 % ) cad la
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
minime nu scad sub - 30̊ C. Climatul oferă condiții convenabile pentru culturile agricole. Precipitații Nebulozitatea care este relativ redusă 5, 5 condiționează un număr însemnat de zile însorite (70-75) însumând circa 2000 de ore pe an. Cantitatea anuală de precipitații variază în jur de 600 mm, din care aproape jumătate ( 45,6 % ) cad la sfârșitul primăverii și vara. Perioada maximă apare în luna mai și iunie ( circa 25 % ). Numărul anual de zile cu precipitații este de 120 - 130 pe an
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
ore pe an. Cantitatea anuală de precipitații variază în jur de 600 mm, din care aproape jumătate ( 45,6 % ) cad la sfârșitul primăverii și vara. Perioada maximă apare în luna mai și iunie ( circa 25 % ). Numărul anual de zile cu precipitații este de 120 - 130 pe an, din care 20 sânt cu ninsoare. De obicei prima zăpadă cade în prima decadă a lunii decembrie, dar nu se menține. Presiunea atmosferică și regimul vânturilor Dată fiind altitudinea mică ( aprox. 200 m ), presiunea
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
un anotimp la altul. Regimul eolian indică o predominanță din sectorul nord-vest ( 75 - 80 % ), primăvara și vara fiind mai frecvente vânturile vestice, cu maxima în iulie, iar toamna și iarna cele estice și nord-estice. Vânturile afectează în mare măsură regimul precipitațiilor, în special cele de vest care generează ploile de primăvară și vară. Predomină de obicei vânturile din sectorul nord-vestic, care favorizează frecventele invazii de aer rece și umed, atras de cicloni proveniți din zona Atlanticului. Zona Beltiug dispune de un
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
dispune de un mediu climatic relativ omogen, cu o mică, nuanță între climatul de câmpie și ce le deal. Clima localiății Beltiug se caracterizează ca fiind una temperat continentală cu un regim termic mai cald, cu desprimăvăriri timpurii și cu precipitații relativ reduse, fiind o climă favorabilă majorității culturilor agricole precum și pentru pomi fructiferi și viticultură. La sud- vest de localitatea Beltiug curge râul Crasna, care izvorăște în Munții Apuseni și se varsă în Tisa, iar la nord-est de aceasta localitate
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
mai mare din direcțiile de SV; SE; S ( Georgescu, I. 1972, pg.48). Acestea sunt aducătoare de ploi și suflă primăvara, vara și toamna din nord-vest iar iarna viscolește mai mult dinspre nord-est. Vânturile dăunătoare vin din direcțiile aducătoare de precipitații, primăvara spulberând pământul de la suprafață, iar vara aduce ploi puternice cu caracter torențial. Hidrografia este formată din cursuri cu apă permanentă sau temporară. Regimul de apă alimentară al apelor din raza comunei este pluvio-nival. Râurile colectoare sunt Crasna și Eriu
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
ridicată de 10 - 11 grade C. Verile sunt calde cu temperaturi medii în luna iulie de "26 - 28 grade C". Timpul favorabil practicării drumețiilor de vară in munții Măcinului se întinde din luna aprilie până în luna noiembrie. Cantitatea anuală de precipitații care cad în această zonă este de "400 - 600 mm". Deci mai mare decât in restul Dobrogei, iar în Cerna este de "340 mm". Vânturile care bat de la NE sau de la NV sunt predominante. Perioada de calm atmosferic se înregistrează
Comuna Cerna, Tulcea () [Corola-website/Science/310827_a_312156]
-
duratei zilelor și nopților de-a lungul anului. Astfel, sub aspect termic (al temperaturilor) remarcăm o mare diferență (până la 50°C uneori) între lunile extreme : ianuarie și iulie, mai ales spre estul continentului unde clima este din ce în ce mai contrastată (continentalism). Regimul precipitațiilor este în general cel specific zonelor și subzonelor climatice temperate, cu aceiași creștere a gradientului de continentalisme spre răsărit (ploi și secete mai accentuata). b) în România, în partea de sud a țării există valori ale temperaturii medii anuale mai
Clima Europei () [Corola-website/Science/310845_a_312174]
-
de continentalisme spre răsărit (ploi și secete mai accentuata). b) în România, în partea de sud a țării există valori ale temperaturii medii anuale mai mari de 10°C, iar în nordul țării de circa 8,5°C. Cantitatea de precipitații este mai mare în partea de vest a țării, unde se resimte prezența influențelor oceanice. Atât cantitatea de precipitații cât și temperaturile medii anuale se modifică și în funcție de altitudine. a) la nivel european se pot identifica mai multe tipuri de
Clima Europei () [Corola-website/Science/310845_a_312174]
-
valori ale temperaturii medii anuale mai mari de 10°C, iar în nordul țării de circa 8,5°C. Cantitatea de precipitații este mai mare în partea de vest a țării, unde se resimte prezența influențelor oceanice. Atât cantitatea de precipitații cât și temperaturile medii anuale se modifică și în funcție de altitudine. a) la nivel european se pot identifica mai multe tipuri de climă mai ales printr-o zonare latitudinală : b) în România și republica Moldova, distingem mai multe etaje și nuanțe
Clima Europei () [Corola-website/Science/310845_a_312174]
-
grote, lacuri și căderi de apă. Apa, combinată cu dioxid de carbon din sol, formează acid carbonic care dizolvă dolomitul și calcarul rocilor carstice. Apa se evaporă în lacurile expuse exteriorului sau pierd dioxidul de carbon în zonele turbulente, cauzând precipitații și apoi depuneri de calcar. Dacă aceasta se întâmplă pe un substrat impermeabil, cum este cazul în zona lacurilor superioare ale parcului, duce la formarea unor bariere de travertin care separă lacurile între ele capturând de asemenea și mușchi și
Parcul Național Lacurile Plitvice () [Corola-website/Science/309807_a_311136]
-
a pus probleme agricultorilor; adesea recoltele erau distruse, de aceea erau folosite surse alternative de alimente, precum vaci sau oi. Cele două râuri care înconjurau Mesopotamia antică erau Tigru și Eufrat. Aceste două râuri fertilizau solurile aride. În plus, întrucât precipitațiile erau atât de reduse, apa din râuri reprezenta principala lor sursă de apă. Pentru a evita distrugerea recoltelor, oamenii irigau culturile ei trebuiau așadar să colecteze și să controleze apa, cu ajutorul barajelor. Odată cu construcția unui baraj, în special într-ul
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
chiar și o meserie în acest sens, solomonari, bărbați curajoși care intrau în peștera în căutarea și alungarea șolomanilor. Peretele înalt de calcar din partea estică de culoare alb-gri e brăzdat de dungi de culoare vânata lăsate de scurgerea apelor de precipitații. Aceste dungi vinete au dat locului denumirea de Vânătările Ponorului. Partea cea mai interesantă din poljie, declarată rezervație naturală este zona ponorului în suprafață de 5 ha. Valea Ponorului și Valea Seaca ce curg dinspre SV se unesc cu 200
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
zimțate, de culoare verde închisă și mai deschise pe spate. Ghindele sunt de 2-3 cm lungime. Are o scoarță groasă și neregulata. Cu timpul scoarță crește și se poate recolta la fiecare 9-14 ani, în funcție de calitatea plutei, care depinde de precipitații. Grosimea optimă este dată de dopurile pentru sticle, acestea fiind principalul produs unde se valorifica pluta. Un dop standard are 38-44 mm lungime, iar pluta optimă recolectată ar trebui să fie de 50 mm. Recolectarea plutei nu dăunează arborelui, acesta
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
continentului unde climă este continentală. Ghinda stejarului de pluta se produce începând cu luna septembrie până în ianuarie. Dezvoltarea stejarului de pluta pare a fi evoluționat ca specie care se protejează de foc, fenomen foarte frecvent în pădurile mediterane cu puține precipitații. Interesul economic constă în conservarea de mari suprefețe de păduri și dezvoltarea sostenibilă a regiunilor unde se exploatează. Ghindele sunt folosite pentru alimentarea unui mare număr de animale, migratoare sau nu. Recoltarea scoarței de pluta, folosită ca materie primă pentru
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
cu (Pik Ismoil Somoni, 7.495 m), iar la sud-vest Karakorum (K2, 8.611 m) pe când la sud Kunlun (Kongur, 7.719 m). În centrul depresiunii Tarim se întinde pe direcția est-vest deșertul Taklamakan, un desert cu o climă fiebinte, precipitații sărace, o regiune deosebit de uscată.
Bazinul Tarim () [Corola-website/Science/310416_a_311745]