7,015 matches
-
se pronunța asupra deciziei care a fost luată împotriva sa, tribunal care să ofere garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție; or, o atare obligație este respectată prin dispozițiile art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 . În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 , Curtea reține că acestea au în vedere actele normative referitoare la efectuarea actelor și faptelor de comerț, prevăzând consecințele încălcării legislației în materie, a cărei respectare constituie o
DECIZIE nr. 942 din 13 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) lit. a) şi ale art. 24 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi ale art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248461_a_249790]
-
Curtea a reținut că își mențin valabilitatea mutatis mutandis cele stabilite prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, decizie prin care Curtea a arătat că pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești, nu poate fi reținută din moment ce nu se refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci
DECIZIE nr. 815 din 4 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247191_a_248520]
-
autorități sau instituții publice ori de interes public. ... (2) Obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților. ... (3) În condițiile legii, partea poate, după caz, renunța la judecarea cererii de chemare în judecată sau la însuși dreptul pretins, poate recunoaște pretențiile părții adverse, se poate învoi cu aceasta pentru a pune capăt, în tot sau în parte, procesului, poate renunța la exercitarea căilor de atac ori la executarea unei hotărâri. De asemenea, partea poate dispune de drepturile sale
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc. ... (3) Judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condițiile legii. Persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunța la judecată sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretențiile reclamantului ori de a pune capăt procesului printr-o tranzacție. ... (4) Judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
se referă alin. (1) au fost îndeplinite și, potrivit legii, aceasta poate continua. Articolul 243 Împrejurări care pun capăt procesului În cazul în care, în cursul cercetării procesului, reclamantul renunță la judecarea cererii de chemare în judecată ori la dreptul pretins, intervine învoiala părților sau sunt admise cereri ori excepții care pun capăt în întregime procesului, fără a mai fi necesară dezbaterea asupra fondului în camera de consiliu sau în ședință publică, judecătorul se va pronunța asupra cauzei prin hotărâre. Articolul
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
1) Se socotește început de dovadă scrisă orice scriere, chiar nesemnată și nedatată, care provine de la o persoană căreia acea scriere i se opune ori de la cel al cărui succesor în drepturi este acea persoană, dacă scrierea face credibil faptul pretins. ... (2) Constituie început de dovadă scrisă și înscrisul, chiar nesemnat de persoana căreia acesta i se opune, dacă a fost întocmit în fața unui funcționar competent care atestă că declarațiile cuprinse în înscris sunt conforme celor făcute de acea persoană. ... (3
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
fi înlăturată prin proba contrară, dacă legea nu dispune altfel. Articolul 329 Prezumțiile judiciare În cazul prezumțiilor lăsate la luminile și înțelepciunea judecătorului, acesta se poate întemeia pe ele numai dacă au greutate și puterea de a naște probabilitatea faptului pretins; ele, însă, pot fi primite numai în cazurile în care legea admite dovada cu martori. § 5. Expertiza Articolul 330 Încuviințarea expertizei (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
judecată a unuia dintre reclamanți nu este opozabilă celorlalți reclamanți. ... (2) Renunțarea produce efecte numai față de părțile în privința cărora a fost făcută și nu afectează cererile incidentale care au caracter de sine stătător. ... Secțiunea a 2-a Renunțarea la dreptul pretins Articolul 408 Renunțarea în prima instanță (1) Reclamantul poate, în tot cursul procesului, să renunțe la însuși dreptul pretins, dacă poate dispune de acesta, fără a fi necesar acordul pârâtului. ... (2) În caz de renunțare la dreptul pretins, instanța pronunță
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
a fost făcută și nu afectează cererile incidentale care au caracter de sine stătător. ... Secțiunea a 2-a Renunțarea la dreptul pretins Articolul 408 Renunțarea în prima instanță (1) Reclamantul poate, în tot cursul procesului, să renunțe la însuși dreptul pretins, dacă poate dispune de acesta, fără a fi necesar acordul pârâtului. ... (2) În caz de renunțare la dreptul pretins, instanța pronunță o hotărâre prin care va respinge cererea în fond, dispunând și asupra cheltuielilor de judecată. ... (3) Renunțarea se poate
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
la dreptul pretins Articolul 408 Renunțarea în prima instanță (1) Reclamantul poate, în tot cursul procesului, să renunțe la însuși dreptul pretins, dacă poate dispune de acesta, fără a fi necesar acordul pârâtului. ... (2) În caz de renunțare la dreptul pretins, instanța pronunță o hotărâre prin care va respinge cererea în fond, dispunând și asupra cheltuielilor de judecată. ... (3) Renunțarea se poate face atât verbal în ședință, consemnându-se în încheiere, cât și prin înscris autentic. Articolul 409 Renunțarea în căile
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
vor fi anulate hotărârile pronunțate în cauză, dispozițiile art. 408 aplicându-se în mod corespunzător. ... Articolul 410 Căi de atac Hotărârea este supusă recursului, care se judecă de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțarea la dreptul pretins. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul se judecă de Completul de 5 judecători. Secțiunea a 3-a Suspendarea procesului Articolul 411 Suspendarea voluntară (1) Judecătorul va suspenda judecata: ... 1. când amândouă
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
aparțin acestuia din urmă. În cazul în care se afirmă că unele bunuri aparțin altei persoane, dar drepturile acesteia nu rezultă din înscrisuri cu dată certă, executorul va sechestra bunurile, însă va face mențiune în procesul-verbal de sechestru despre drepturile pretinse. ... Articolul 732 Sechestrarea bunurilor aflate în mâinile terților (1) Sechestrul se va putea aplica și asupra bunurilor aparținând debitorului, dar deținute de un terț, afară numai dacă acesta din urmă nu recunoaște că bunurile aparțin debitorului urmărit. Dacă terțul recunoaște
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
se pronunță și cu privire la: ... a) exercitarea autorității părintești, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, locuința copilului și dreptul părintelui de a avea legături personale cu acesta; ... b) numele soților după divorț; ... c) locuința familiei; ... d) despăgubirea pretinsă pentru prejudiciile materiale sau morale suferite ca urmare a desfacerii căsătoriei; ... e) obligația de întreținere sau prestația compensatorie între foștii soți; ... f) încetarea regimului matrimonial și, după caz, lichidarea comunității de bunuri și partajul acestora. ... (2) Când soții au copii
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
în cu totul alte condiții decât cele prevăzute de lege pentru promovarea unei căi de atac. Ca urmare, nu se poate invoca faptul că pentru aceleași fapte nu se poate angaja răspunderea disciplinară, alături de formularea unei căi de atac. În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 20 din Constituție, față de invocarea de către autorii sesizării a componentelor referitoare la claritatea și previzibilitatea normelor de drept, se consideră că art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu cuprinde nicio
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
judecătorului nu are nicio legătură cu independența acestuia, pentru că cercetarea prealabilă și aplicarea sancțiunii nu au nicio legătură cu independența acestuia, pentru că cercetarea prealabilă și aplicarea sancțiunii disciplinare sunt făcute de structuri din sistemul judiciar și nicidecum din afara acestuia. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 129 din Constituție, aceasta este neîntemeiată, întrucât interpretarea dată în sesizare sintagmei "în condițiile legii" cuprinsă în textul constituțional de referință, în sensul că aceasta ar privi doar Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
primite, deoarece aceasta nu are semnificația neconstituționalității textului de lege. În cazul în care legea nu a reglementat o definiție în acest sens, rămâne la aprecierea autorității competente să o facă, fără a se invoca o eventuală neconstituționalitate. Cât privește pretinsa încălcare a art. 1 alin. (4) din Constituție, determinată de consacrarea unor noi titulari ai acțiunii disciplinare îndreptate împotriva magistraților, se apreciază că nu poate fi reținută. Se arată în acest sens că titularul unei acțiuni disciplinare trebuie prevăzut de
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
o cauză în care s-a invocat și o excepție de neconstituționalitate, iar Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea dispoziției legale respective, să dea totuși eficiență Convenției Europene a Drepturilor Omului, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților fundamentale. Referitor la pretinsa lipsă de previzibilitate a noțiunilor de exercitare a funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, se arată că formulările utilizate lasă o marjă de apreciere secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, cu ocazia judecării în ceea ce privește conținutul abaterii respective. Se face referire și
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
de autorii sesizării în motivarea încălcării prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție . Astfel, se arată că invocarea normelor constituționale este generică, fără a se preciza "care dintre consecințele normative ale acestor prevederi constituționale sunt nerespectate". Cât privește pretinsa necorelare a alin. (1) și (2) ale art. 7 din lege astfel cum a fost modificat, se arată că nu poate fi reținută, întrucât: în art. 7 alin. (1) din lege sunt reglementate în mod expres cazurile de încetare a
DECIZIE nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 19^1) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
aceste din urmă dispoziții fiind completate, cu prilejul reexaminării legii, în sensul introducerii unei litere d) la alin. (2) al art. 7 cu privire la raportul de evaluare al Agenției Naționale de Integritate necontestat în instanță în termenul legal. 4. Referitor la pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) și (2) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție, se apreciază că nu poate fi reținută. Se arată că sintagma "termen rezonabil" cuprinsă în art. 21 alin. (3) din Constituție este folosită de
DECIZIE nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 19^1) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
a art. 16 din Constituție, se semnalează o eroare a autorilor sesizării, precizându-se că "prevederile art. 19^1 alin. (1) din lege au fost modificate cu prilejul reexaminării, în acord cu pct. 3 din cererea de reexaminare". 6. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 67 din Constituție, se arată că textul constituțional invocat reglementează actele juridice ale celor două Camere ale Parlamentului și cvorumul legal necesar adoptării acestora. În ceea ce privește condiția existenței cvorumului, ca și criteriu de constituționalitate externă a legii, se
DECIZIE nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 19^1) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
între prevederile alin. (1) și (2) ale art. 7 din Legea nr. 96/2006 , se apreciază că este neîntemeiată. Se arată că "textul reglementează mai întâi instituția incompatibilității, pentru ca la alin. (2) să stabilească procedura de urmat". 4. Cât privește pretinsa încălcare a principiului egalității în drepturi, se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în care s-a statuat, în esență, că egalitatea de tratament nu înseamnă uniformitate juridică, la situații diferite putându-se aplică soluții
DECIZIE nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 19^1) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
asigure corelările necesare cu textele care au făcut obiectul cererii Președintelui României. În cuprinsul obiecției de neconstituționalitate formulate nu se arată însă în ce ar consta "depășirea" cadrului cererii de reexaminare, motivele invocate fiind, în realitate, critici referitoare la o pretinsă neconformare a Parlamentului cu solicitările cuprinse în această cerere. Or, cererea de reexaminare nu poate afecta statutul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. Cererea formulată de Președintele României în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituție are ca efect
DECIZIE nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 19^1) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
a procedurii declarării se regăsește în dispoziții distincte, cuprinse în art. I pct. 9, de modificare a art. 15, și art. I pct. 11 de modificare a art. 18 din Legea nr. 96/2006 . Astfel fiind, nu poate fi reținută pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție . 4.2. Susținerile referitoare la încălcarea art. 16 alin. (1) și (2), precum și a art. 21 alin. (3) din Constituție Autorii sesizării critică art. I pct. 3 din lege
DECIZIE nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 19^1) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
prevăzută în mod protecționist de dispozițiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 . Prin urmare, neîndeplinirea condiției de vechime minime în magistratură este sancționată prin excluderea totală de la beneficiul pensiei de serviciu și aplicarea regimului juridic general al pensiilor. Discriminarea pretinsă este susținută prin comparație cu sistemul general al asigurărilor sociale, unde sancțiunea pentru o durată mai mică decât limita stabilită ca fiind minimă pentru beneficiul integral al dreptului la pensie este doar micșorarea acestei sume, prin reducerea proporțională a valorii
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]
-
303/2004 , persoana în cauză este lipsită în totalitate de acest beneficiu, iar pensia sa este supusă regimului comun al asigurărilor sociale. Curtea constată că aceste susțineri de neconstituționalitate sunt neîntemeiate, pentru următoarele argumente: În ceea ce privește primul aspect invocat, referitor la pretinsa discriminare în sens favorabil a categoriilor profesionale ce beneficiază, în temeiul și condițiile legii, de pensii de serviciu, printre care se numără și pensia de serviciu acordată magistraților, Curtea Constituțională constată că are o bogată jurisprudență prin care arată, în
DECIZIE nr. 433 din 20 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256916_a_258245]