7,890 matches
-
întreține. De aici, din vina noastră, memoria lui poate fi plină de impresii negative. Și, este evident, că atât timp cât subconștientul nu este purificat de acest tip de impresii, este imposibil a accede din plin la înțelepciunea ce se găsește în profunzimea noastră. Impuritățile pe care le conține ne împiedică să percepem lumina ce emană din Conștiența cosmică. De altfel, faptul că subconștientul raționează în mod deductiv poate fi un inconvenient atunci când ne opunem rolului constructiv pe care el îl îndeplinește în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
-n trupul meu¸și când/ văzui pământu-n față doar umbrit,/ mă răsucii cuprins de teamă-n mine/ să nu rămân pustiu și părăsit 833. Interpretarea lumii umbrelor ca fiind diabolică vine din Evul Mediu, rădăcinile acestui fenomen fiind ascunse ăn profunzimile inconștientului colectiv, fiind ades studiat de antropologi și psihologi. Un sentiment ciudat, o tulburare în fața însuflețirii unui obiect fără viață, iată reacția noastră în fața dublurii hărăzite nouă de către lumină. Cufundat în întuneric, lâng-o cruce mărmurită,/ Într-o umbră neagră, deasă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
subconștient și conștiența obiectivă, împiedecând invadarea minții de către toate impresiile pe care le-am înregistrat. Această poartă nu este imuabilă, având posibilitatea de a o deschide, în mod voluntar, pentru a avea acces la arhivele simbolice ce se găsesc în profunzimea ființei noastre. Ceea ce de fapt se întâmplă atunci când vrem să ne amintim de un anumit lucru. Subconștientul constituie deci rezerva întregului nostru potențial de memorie. Din acest haos se extrag trecutul și viitorul. Și dacă nu întotdeauna reușim înseamnă că
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
întreține. De aici, din vina noastră, memoria lui poate fi plină de impresii negative. Și, este evident, că atât timp cât subconștientul nu este purificat de acest tip de impresii, este imposibil a accede din plin la înțelepciunea ce se găsește în profunzimea noastră. Impuritățile pe care le conține ne împiedică să percepem lumina ce emană din Conștiența cosmică. De altfel, faptul că subconștientul raționează în mod deductiv poate fi un inconvenient atunci când ne opunem rolului constructiv pe care el îl îndeplinește în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
accentuează acest binom semantic și hermeneutic. Totul pare ca în lucrarea Primavera 1012 a lui Botticelli, unde vraja planetelor aduce în ochii privitorilor respirația sacră a armoniei cerești. Fiecare dintre noi este în cularea penelului, în armonia muzicii sau în profunzimea cuvântului un microcosmos care exprimă deplinătatea creației și a divinității. Câte trupuri s-au zvârcolit în iubire câtă dragoste s-a risipit asemenea pulberii câte dimineți au sărutat victorii și moartea ca un plâns străbătând imperiile de câte ori învinsă a fost
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
om și se supune vieții cotidiene a timpului său. Creația sa însă nu este întrutotul meritul culturii, cunoașterii sale de cărturar ci și harului pe care Marele Arhitect al Universului a găsit de cuviință să i-l împărtășească. În casa profunzimii, alunecând prin lanuri de trandafiri, poetul plin de virtute astrală își arogă dreptul de a se îmbăia precum dragonii în apa abisului din iezerul Dianei. Dar nu aceasta este ceea ce își propune fundamental poetul. Gândirea sa misterioasă și prețioasă totodată
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
apocaliptică vin din emanciparea imaginației. T.S. Eliot își asociază limbajul între religie și poesie, dar rolul primordial îl acordă tot metaforei. Și dacă metafora aparține spiritului cosmic atunci ea conferă poesiei un alt fel de limbaj, pe alocuri empiric în profunzimi nebănuite, pe alte planuri rațional dar cu înțelesuri restrictive conținutului logic. O altă cunoaștere pornește din adâncul poesiei, definind interacțiunea între simțire și judecată, între haos și cosmos, în relația celor trei arcuri reflexe. 28. Geneza în lumi paralele Evit
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
obiectivă, împiedecând invadarea noastră de către toate impresiile pe care le-a înregistrat. Mobilitatea acestei bariere care ne transformă în păzitori ai pragurilor explică de ce putem să o deschidem voluntar, pentru a avea acces la arhivele simbolice ce se găsesc în profunzimea ființei noastre. Ceea ce de fapt se întâmplă atunci când vrem să ne amintim de un anumit lucru. Subconștientul nostru constituie deci rezerva întregului nostru potențial de memorie. Plecat peste-un vast fluviu, vâslind, o soartă crudă Parcă m-ar smulge unor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
evenimentele și informațiile. Acest lucru presupune că el înregistrează la fel de bine atât gândurile bune, cât și pe cele rele. Atât timp cât subconștientul nu este purificat de acest tip de impresii negative, este imposibil să accedem la înțelepciunea ce se găsește în profunzimea noastră. Este la fel cu faptul că impuritățile pe care le conține aerul ne împiedecă să percepem lumina ce emană din Conștiența cosmică. Deci, faptul că subconștientul raționează în mod deductiv poate fi și un inconvenient când ne opunem rolului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Id. mottoul cărții. 1249 George Bacovia, "Plouă", în Plumb, Editura Litera, 2009. 1250 Liviu Pendefunda, Caier și fus, Falii 9Poema sufletelor și a pietrei, Editura Timpul, Iași, 2011. 1251 Dumnezeul lui Pitagora este monada sau Thotul. 1252 Liviu Pendefunda, Casa profunzimii, Falii 9Poema sufletelor și a pietrei, Editura Timpul, Iași, 2011. 1253 George Bacovia, "Baladă", în Plumb, Litera, 2009. 1254 Ingeborg Bachmann, Psalm, Fără delicatese, Editura Univers, București, 1981. 1255 Jacques Prevert, 1900-1977, Parcul 1256 Mihai Eminescu, La steaua 1257 Victor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
privește, cu toată vârsta mea înaintată, nici eu nu m-am astâmpărat încă. Am reluat lucrul la un mai vechi brevet de invenții al meu, lucrat tot împreună cu Prof. Constantin Botez, „Obiectiv fotografic pentru obținerea de imagini dând impresia de profunzime și relief” - bazat pe principiul perceperii spațiale în vederea monoculară - în speranța că voi putea realiza un prototip care să dovedească justețea gândirii noastre. Sunt bucuros că veți veni în mai la București și ne vom putea revedea. Eu vă rog
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
n-aș ști că pentru a rosti această sentință ă insultă națională, președintele a făcut un efort de gândire, cum rar se întâmplă, i-aș cere să-și retragă cuvintele în fața cui le-a spus. Cum m-am obișnuit cu profunzimea prezidențială, îl las pe domnul Băsescu în plata Domnului, că doar n-o să-i închidem tocmai președintelui gura, într-o țară în care libertatea de exprimare este garantată, transformându-se de cele mai multe ori, în trăncăneală, mai ales când limba o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dacă m-am rugat, n-au venit!”. Acum, scăpat de griji, rămas numai cu grija de a-și aduna bronzul pentru statuie, se ocupă, acești ultimi cinci ani, de fericirea României, continuând, în politica externă, să dea suficiente probe de profunzime și viziune. În acest sens, scutul antirachetă nu apare pe un teren gol: a fost prefațat de curcubeul lui Bush și de instalarea bazelor militare americane. Eu am zis atunci (n-am fost nici ascultat, nici auzit) că numai două
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dă să molfăie o petică cu urme de zahăr, de unde expresia „a duce cu zăhărelul”. Nu-i nicio filosofie să spui că o țară săracă, jumulită, furată, umilită, de să-i plângi de milă, cunoaște mai acut criza, sub raportul profunzimii și al timpului, așa că ce spun cei care leagă țara la ochi, nu-i de luat în seamă. Nu-i de luat în seamă nici ce a spus domnul prim-ministru (seara, pe 23 februarie) că România se află în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din dialogul cu Herta, s-a arătat generoasă în aplauze atunci când ar fi trebuit să mârâie, ori să tacă cu înțeles, îndeosebi pentru observația justificată, de altfel, că intelectualitatea românească nu s-a remarcat prin opoziție și dizidență. Străfulgerați de profunzimea zicerilor nemțoaicei, niciunul dintre participanții aplaudaci nu i-a zis, în glumă măcar, că premiul oferit generos are o tentă politică, reflectând realități „comuniste” din est, ceva la modă, irezistibil pentru cei din juriu, asemenea unei bucăți de ficat pentru
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
persoane care sunt deja sau doresc să devină versatile „va fi noul moto al planificării În carieră“, afirmă un studiu al grupului Gartner, citat de TechRepublic.com. Studiul Gartner mai arată că „În general, specialiștii au competențe care merg În profunzime, dar pe un domeniu restrâns, ceea ce le conferă o expertiză recunoscută de colegii lor, Însă rareori apreciată În afara domeniului imediat În care lucrează. Generaliștii sunt competenți pe un domeniu mai vast, Însă au aptitudini mai superficiale, ceea ce le permite să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
pe un domeniu mai vast, Însă au aptitudini mai superficiale, ceea ce le permite să acționeze sau să reacționeze relativ rapid, Însă de multe ori fără să obțină sau să poată invoca Încrederea partenerilor și a clienților. Versatiliștii, În schimb, aplică profunzimea aptitudinilor lor Într-o sferă tot mai vastă de situații și de experiențe, dobândind competențe noi, construind relații și asumându-și roluri noi“. Versatiliștii sunt capabili nu numai să se adapteze În permanență, ci și să Învețe și să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
o anumită slujbă, pentru reușită, pentru un domeniu sau chiar un hobby sunt foarte importante. Pentru că Într-o lume plată dispunem de mult mai multe instrumente prin care putem să ajungem, noi și curiozitatea noastră, mai departe și mai În profunzimea lucrurilor. Doc Searls, editor principal la Linux Journal și unul dintre cei mai reputați autori tehnici ai Americii, a vorbit despre asta Într-o prezentare a primei ediții a cărții sale (În 28 aprilie 2005). Spunea atunci: „Pe noul Pământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de factori a condus la o catastrofă de proporții devastatoare. Un scenariu catastrofic similar ar putea curma progresul capacităților noastre științifice și tehnologice. Forțele implicate sunt multiple și complexe. Ele sunt de ordin demografic, politic, economic, cultural, chiar social“. În profunzime, această furtună perfectă presupune coliziunea Între o generație mai În vârstă de ingineri și savanți americani În pragul pensionării și o generație mai tânără, care nu le calcă pe urme În număr suficient de mare - și, În tot acest timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Sigur, pachetele de acțiuni ale companiilor de Internet au sărit În aer exact cum se sparge un balon de săpun“, afirmă Caplan, ale cărui acțiuni la propria-i companie au intrat serios la apă În furtuna de pe piață, „dar, În profunzime, consumatorii au Început să simtă gustul puterii și, odată ce l-au simțit, lucrurile au evoluat de la situația În care companiile Își exercitau controlul asupra comportamentului consumatorilor la situația În care consumatorii dețin controlul asupra comportamentului companiilor. Regulile angajamentului companie-client s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
este concentrată asupra națiunii. Națiunea, cristalizată de istorie, constituie colectivitatea supremă, înarmată de către stat, cu rădăcini într-un anumit teritoriu, modelată de interese comune, inspirată de eroii ei. Nimic nu-i poate ține piept forței națiunii care se ridică din profunzimile timpului, o forță pe cît de elementară, pe atît de concretă". Atît De Gaulle cît și Iorga s-ar simți la largul lor în zilele noastre. Iorga a considerat întotdeauna Uniunea Sovietică drept " ...o hegemonie naționalistă cu pretenții sociale", și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
istoric să dobîndească introspecția care duce la adevăr. Dar faptele sînt supuse interpretărilor. "Certitudinea" (cum îi spunea Iorga) este o aproximare a adevărului. El căuta semnificativul, dar știa diferența dintre simnificativ și important. Uneori este superficial, dar niciodată lipsit de profunzime. Era convins că analiza documentelor, a evenimentelor și a personalităților ca produse ale spiritului culturii este esențială. Indivizii au importanța lor în istorie, dar trebuie totuși înțeleși în contextul timpurilor lor. Cu toate că nu a aparținut nici unei școli istorice, Iorga credea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
că "îi tremură mîinile" scriind aceste rînduri și că nu îndrăznește să-l judece pe mareșalul Pétain, "cel mai glorios dintre soldații francezi. Doar timpul îi va judeca teribilul act". Ca luptător naționalist, Iorga privea lucrurile în perspectivă și în profunzime: "dar armata nu înseamnă națiunea, în acest moment îngrozitor trebuie să ne retragem pe (tărîmul) spiritului, deoarece temeliile spiritului nu pot fi distruse", el constituind "o căutare a libertății și a dreptății"5. În aceeași zi, apelul făcut la radio
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aflat?) După aceea l-am pierdut din vedere pe James, pentru că o bună bucată de vreme am pierdut totul din vedere - luminile se stinseseră în viața mea. L-am jelit amarnic și îndelung pe tata. Resimt încă și acum, cu profunzime, pierderea acestui om bun și drag. Și, ca printr-o tacită complicitate, toate au început să-mi meargă pe dos. O părăsisem pe Clement și mă încurcasem odios cu alte femei; iar cariera mea profesională se prăbușise în ceva ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
gest ușuratic, întreaga mea activitate din trecut și din prezent la ceva lipsit de importanță. Sau poate că eram eu înc\ prea susceptibil. — Îmi scriu memoriile. — Bârfe din teatru? Anecdote despre actrițe? — Categoric, nu! Vreau să creez un lucru de profunzime, analiză reală, autobiografie reală... — Nu-i o treabă ușoară. — Mie-mi spui? — Suntem cu toții niște creaturi pline de secrete și atât de interiorizate, încât interiorizarea este trăsătura noastră cea mai izbitoare, mai izbitoare chiar decât rațiunea. Dar nu putem, pur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]