10,986 matches
-
doar obiectul direct se generează în poziție de complement al lui V (i.e. soră la dreapta a lui V)14. Astfel condiția ca verbul să se deplaseze ca VP în modul propus mai sus presupune ca obiectul direct să părăsească proiecția VP15. În cazul structurilor inacuzative, în care subiectul se generează în poziția de complement al lui V (poziția obiectului direct), deplasarea este obligatorie din motive de atribuire cazuală (v. Dragomirescu 2010 pentru detalii). Scopul secțiunilor următoare este identificarea poziției în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2.2 Principiul de "evacuare" a VP Laenzlinger și Soare (2004) fac o primă propunere de formulare a unei analize a deplasării ca grup a verbului în română. Spre deosebire de analiza propusă de noi aici (deplasare a VP), autorii citați deplasează proiecția vP (deci întregul domeniu lexical), fiind astfel obligați să extragă în mod sistematic toți constituenții din domeniul vP, cu excepția verbului. Pentru a asigura evacuarea sistematică a vP-ului, autorii propun următorul principiu: (20) Full VP Evacuation Principle "All arguments must
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din română. Pe de o parte, ideea unor extracții generalizate la poziții de legitimare se lovește de aceleași contraargumente ca principiul propus de Laenzlinger și Soare (2004). Un deziderat al gramaticii minimaliste, propus de Chomsky (1995: cap. IV) este eliminarea proiecțiilor fără corelații la interfețe: "keeping to functional categories with intrinsic properties that are manifested at interface levels" (Chomsky 1995: 355), stipulate doar pentru a motiva un aspect sau altul al teoriei ("only for theory-internal reasons"). Proiecțiile funcționale eliminate astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cap. IV) este eliminarea proiecțiilor fără corelații la interfețe: "keeping to functional categories with intrinsic properties that are manifested at interface levels" (Chomsky 1995: 355), stipulate doar pentru a motiva un aspect sau altul al teoriei ("only for theory-internal reasons"). Proiecțiile funcționale eliminate astfel de Chomsky (1995: 349-355) din structura propoziției sunt cele de Acord (AGRO și AGRS). Proiecțiile "de legitimare" invocate de Koopman și Szabolcsi (2000) reprezintă chiar acest tip de grupuri sintactice fără corelație la interfață, proiectate doar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
manifested at interface levels" (Chomsky 1995: 355), stipulate doar pentru a motiva un aspect sau altul al teoriei ("only for theory-internal reasons"). Proiecțiile funcționale eliminate astfel de Chomsky (1995: 349-355) din structura propoziției sunt cele de Acord (AGRO și AGRS). Proiecțiile "de legitimare" invocate de Koopman și Szabolcsi (2000) reprezintă chiar acest tip de grupuri sintactice fără corelație la interfață, proiectate doar pentru a identifica o poziție de extracție a dependenților interni care să asigure deplasarea verbului în maniera propusă de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de object shift în configurațiile VOS, putem totuși conchide că deplasarea obiectului are cauze pragmatice; includerea obiectului deplasat astfel în componentul presupozițional îl califică drept topic; deplasarea este deci de tip A-bar, poziția de extracție a obiectului fiind o proiecție de topic (TOPP) din periferia internă propozițională vP delimitată de Belletti (2004). Relevanța procedeuluiobject shift disponibilitatea derivării structurilor VOS prin object shift indică libertatea cu care obiectul direct se poate extrage din VP • lipsa efectelor de intervenție în atribuirea cazului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Soluția pe care o propunem în secțiunea următoare se bazează pe teoria de atribuire a cazului structural propusă de Pesetsky și Torrego (2001, 2004, 2007, 2011) în combinație cu ipoteza că verbul/domeniul verbal este scindat într-o serie de proiecții funcționale discrete (Marantz 1993; Chomsky 1995; Pesetksy și Torrego 2001, 2004, 2007, 2011). 2.5 Evacuarea VP prin deplasarea obligatorie a complementului centrului V 2.5.1 Cazul structural în teoria elaborată de Pesetsky și Torrego În limbile cu aliniere
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Lucrând în paradigma decompozițională propusă de Hale și Keyser (1993) și Chomsky (1995), conform căreia verbele tranzitive se descompun în centrul lexical V și centrul verbalizant v (39), Pesetsky și Torrego (2004) îmbogățesc structura lexicală a domeniul v prin introducerea proiecției TenseObjectP (TOP) (40) care are un dublu rol, semantic și sintactic. Din punct de vedere semantic, proiecția TOP plasează într-o relație de temporalitate subevenimentul exprimat de vP cu subevenimentul exprimat de VP. Din punct de vedere sintactic, TO (la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
se descompun în centrul lexical V și centrul verbalizant v (39), Pesetsky și Torrego (2004) îmbogățesc structura lexicală a domeniul v prin introducerea proiecției TenseObjectP (TOP) (40) care are un dublu rol, semantic și sintactic. Din punct de vedere semantic, proiecția TOP plasează într-o relație de temporalitate subevenimentul exprimat de vP cu subevenimentul exprimat de VP. Din punct de vedere sintactic, TO (la fel ca TS, care exprimă temporalitatea principală a propoziției) este înzestrat cu trăsături nevalorizate, care se valorizează
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de aici că abilitatea de a extrage obiectul din VP este parametrizabilă. Pesetsky și Torrego (2004) insistă asupra faptului că centrul TO din engleză nu este înzestrat cu o trăsătură EPP, deci nu există o condiție asupra ocupării specificatorului acestei proiecții. Acestă setare parametrică explică în mod direct de ce în exemple de tipul celor din (42) obiectul direct se deplasează odată cu verbul în topicalizarea VP: obiectul nu se extrage din VP. În schimb, datele din română - extracția liberă a obiectului prin
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
se poate rescrie pentru română ca în (43): (43) vP ei DP v' [i] ei [uT] v TOP ei DP/CPi TO' ei T0 VP [EPP] ei V ti Opțiunea înzestrării centrului TO cu o trăsătură EPP garantează că specificatorul proiecției maximale TOP este întotdeauna umplut; complementul centrului V se extrage în mod obligatoriu și sistematic din VP, iar VP se poate deplasa ca grup, dând senzația că se deplasează drept centru, repectându-se astfel dezideratele expuse în §2.1 supra. Comentarii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sintactică care indică pur și simplu că specificatorul centrului care poartă această trăsătură trebuie să fie ocupat. Este bine-cunoscut faptul că poziția subiectului [Spec,TSP] este în mod obligatoriu lexicalizată în engleză (fapt care a și condus la formularea Principiului Proiecției Extinse în Chomsky 1982, de unde și conceptul de trăsătură EPP); lexicalizarea acestei poziții însă se poate realiza prin expletivul locativ there care nu reia informația exprimată de subiect (cu care centrul TS se acordă în număr) (45) sau prin expletivul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a. It is raining. / *Is raining. 'Plouă' b. It seems that John is here. / *Seems that John is here. (Lasnik 2003) ' Se pare că John este aici' Se poate deci conchide că trăsătura EPP indică pur și simplu că specificatorul proiecției centrului care poartă trăsătura EPP trebuie ocupat. Specificarea parametrică a centrului TO ca [+EPP] în română face ca toate tipurile de complement al centrului V (nu doar grupurile nominale care primesc acuzativ sub ACORD cu TO) să se extragă automat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
roll-up movement), fapt care o califică drept o formă de deplasare antilocală (Grohmann 2003). Deplasările antilocale (roll-up movement) nu sunt permise decât în sistemele/structurile cu centru final (v. Ledgeway 2015b, 2015d; v. și discuția în §II.2.3), iar proiecția verbală extinsă a românei (contemporane și vechi) nu prezintă indicii de structuri cu centru final. 4) Se pot găsi și alte argumente de ordin empiric pentru această analiză? Lexicalizarea dublă a poziției obiect direct, prin obiectul direct propriu-zis și prin
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să-i identifice sursele -, am propus o analiză nouă a acestui fenomen întemeiată pe teoria atribuirii cazului prezentată de Pesetsky și Torrego, bazându-ne și pe existența operației object shift în română, care indică libertatea de mișcare a obiectului în proiecția extinsă a verbului. Urmându-i pe Pesetsky și Torrego, relația dintre centrul verbalizant v și centrul lexical V este mediată de un centru TO proiectat în mod uniform (vP > TOP > VP); în situația particulară a românei, acest centru este înzestrat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbului ca grup face ca verbul lexical să se deplaseze în mod sistematic la C, rezultatul fiind că expresia sistematică a gramaticii V2 este inversiunea 3. Nivelul deplasării verbului și structura nucleului propozițional În secțiunile următoare, ne propunem să identificăm proiecția din domeniul flexionar IP la care se deplasează în mod sistematic verbul românesc; analiza va fi cuprinde formele sintetice și analitice 30. O chestiune spinoasă apărută odată cu formularea IpotezeiAcordului Bogat (engl. Rich Agreement Hypothesis) la sfârșitul anilor '80 (v. Koeneman
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
62a) sau Părinții tăi obișnuiau să meargă des la bunici? pentru (62b), marcând astfel o valoare topică (eventual contrastivă). Infinitivul verbal precedat de a susține această ipoteză de a analiză a adverbelor preverbale: a este un complementizator prepozițional care amalgamează proiecțiile de complementizator FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, astfel că generarea unei periferii stângi nu este posibilă în propoziția infinitivală. În aceste condiții, singura poziție disponibilă pentru adverbul des este poziția postverbală; plasarea adverbului între complementizatorul a și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la bunici? pentru (62b), marcând astfel o valoare topică (eventual contrastivă). Infinitivul verbal precedat de a susține această ipoteză de a analiză a adverbelor preverbale: a este un complementizator prepozițional care amalgamează proiecțiile de complementizator FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, astfel că generarea unei periferii stângi nu este posibilă în propoziția infinitivală. În aceste condiții, singura poziție disponibilă pentru adverbul des este poziția postverbală; plasarea adverbului între complementizatorul a și verb indică deplasare joasă / lipsa deplasării verbului la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
stângă a propoziției, o concluzie pe care o vom reține și pentru discuția din secțiunea următoare, unde vom îmbogăți tipologia adverbelor care diagnostichează nivelul deplasării verbului în domeniul flexionar și vom arăta că domeniul flexionar nu constă într-o singură proiecție IP, ci în mai multe proiecții funcționale verbale. 3.1.2 Structura internă a domeniului flexionar și rafinarea tipologiei deplasării verbului Mai multe cercetări datând din anii '90, culminând cu Giorgi și Pianesi (1997) și Cinque (1999), au arătat că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care o vom reține și pentru discuția din secțiunea următoare, unde vom îmbogăți tipologia adverbelor care diagnostichează nivelul deplasării verbului în domeniul flexionar și vom arăta că domeniul flexionar nu constă într-o singură proiecție IP, ci în mai multe proiecții funcționale verbale. 3.1.2 Structura internă a domeniului flexionar și rafinarea tipologiei deplasării verbului Mai multe cercetări datând din anii '90, culminând cu Giorgi și Pianesi (1997) și Cinque (1999), au arătat că asumarea unei singure proiecții IP nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai multe proiecții funcționale verbale. 3.1.2 Structura internă a domeniului flexionar și rafinarea tipologiei deplasării verbului Mai multe cercetări datând din anii '90, culminând cu Giorgi și Pianesi (1997) și Cinque (1999), au arătat că asumarea unei singure proiecții IP nu poate acoperi întregul spectru de variație a deplasării verbului la flexiune în limbile romanice. Proiecția IP a fost inițial scindată într-o serie discretă de proiecții de mod, timp, aspect (MOODP > TP36> ASPP) - ordonate astfel în concordanță cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbului Mai multe cercetări datând din anii '90, culminând cu Giorgi și Pianesi (1997) și Cinque (1999), au arătat că asumarea unei singure proiecții IP nu poate acoperi întregul spectru de variație a deplasării verbului la flexiune în limbile romanice. Proiecția IP a fost inițial scindată într-o serie discretă de proiecții de mod, timp, aspect (MOODP > TP36> ASPP) - ordonate astfel în concordanță cu Principiul oglinzii (engl. The Mirror Principle) formulat de Mark C. Baker, conform căruia "morphological derivations must reflect
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și Pianesi (1997) și Cinque (1999), au arătat că asumarea unei singure proiecții IP nu poate acoperi întregul spectru de variație a deplasării verbului la flexiune în limbile romanice. Proiecția IP a fost inițial scindată într-o serie discretă de proiecții de mod, timp, aspect (MOODP > TP36> ASPP) - ordonate astfel în concordanță cu Principiul oglinzii (engl. The Mirror Principle) formulat de Mark C. Baker, conform căruia "morphological derivations must reflect syntactic derivations (and vice versa)" (Baker 1985: 375; v. Harley 2010
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
versa)" (Baker 1985: 375; v. Harley 2010 pentru o discuție recentă asupra acestui principiu). Cinque (1999) a arătat că, de fapt, categoriile de mod, timp și aspect se organizează într-o serie de câmpuri sintactice mai degrabă decât în simple proiecții de mod, timp și aspect. O variantă actualizată a ipotezei lui Cinque (1999) este prezentată de Schifano (2015a): (63) [MoodSpeech actMood-field ... [Moodepistemic [TPast/FutureTense-Field ... [TAnterior [Aspterminative Asp-field ... [Voice [v-VP Autori ca Giorgi și Pianesi (1997) și Schifano (2015a) propun
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de Schifano (2015a): (63) [MoodSpeech actMood-field ... [Moodepistemic [TPast/FutureTense-Field ... [TAnterior [Aspterminative Asp-field ... [Voice [v-VP Autori ca Giorgi și Pianesi (1997) și Schifano (2015a) propun un compromis 37 (bine-venit) între abordarea cartografică propusă de Cinque (1999), care multiplică numărul de proiecții sintactice, și abordarea minimalistă (Chomsky 1995 și urm.) conform căreia este dezirabil să facem uz de un număr cât mai redus de proiecții sintactice, eventual doar de cele pentru care există argumente empirice clare. Vom adopta această idee, acceptând că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]