7,913 matches
-
și variabile ale unei expresii poetice acute. Mărturisind că acest roman a fost scris în memoria unor prieteni uciși de sistemul dictatorial românesc, autoarea afirmă, în mod necesar, o dimensiune umană tragică a scrisului ca proces curativ. Necesitatea conexiunii dintre realismul textului și lirism este justificată prin natura autobiografică a cărții. În interiorul acestui cadru subiectiv sunt afirmate, într-un registru dramatic, cercurile concentrice ale înstrăinării, fricii și neputinței. Edgar, Kurt, Georg, Tereza, croitoreasa, doamna Margit, Căpitanul Piele, Lola, bunicile, tatăl, frizerul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ceea ce valorează folosirea lor. Mai exact, ele există în funcție de utilizarea lor. Or, aici se închide știința cognitivă, tocmai aceste întrebuințări le contestă ea, deoarece declară că nu se interesează de perfecționările instrumentelor, nici de oricare altă realitate, în afara ei înseși. Realismul stărilor reprezentaționale devine astfel un pur autism, o afirmație fără garanție. Totuși, dacă acest autism este marca științei cognitive care se închide astfel în redundanță, această atitudine față de o realitate socială se apropie prea mult de mișcarea care afectează celelalte
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
eu le port cu tot mai multă mândrie, luându-mi libertatea, fără de care nu pot respira, din potențialul lor Încă uriaș, după părerea mea: inepuizabil. Cum este și rezervorul de idei și modalități pe care-l ascunde Încă termenul de „realism”, de „roman realist”, tip de narațiune pe care Îl mai fac azi unii americani sau unele domnișoare bătrâne ale Europei, inoculați cu acel virus distrugător al „noului cu orice preț” sau... pentru că vor să aibe lectori adevărați. Cei care deschid
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nici literatura sa, nici teatrul său - Jurnalul său și celelalte texte poartă, bineînțeles, amprenta unui scriitor de prim rang! - nu-mi atrag sufragiile estetice totale, cu excepția celor două magistrale piese citate mai sus, care sunt de altfel la granița Între realism și suprarealism. (În Regele moare asistăm, de fapt, la monologul fantast, paranoid, Însă posibil, al unui ins comun care, ca și Ivan Ilici al lui Tolstoi, are o criză a lucidității și a iminenței sfârșitului, știind că, odată cu el, se
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
trei romane "nebune": Groapa, Princepele și Săptămâna nebunilor", "Eugen Barbu a trebuit să treacă drept un remarcabil scriitor de factură tradiționalistă, ca și Marin Preda, fiindcă moda europeană bătea pe la porțile "experimentalismului". Și dacă Marin Preda a fost hotărnicit lângă realismul lui L. Rebreanu, lui Eugen Barbu i s-a descoperit cu temei, firește alt înaintaș, Mateiu I. Caragiale. Într-adevăr, îl apropie pe Eugen Barbu de autorul Crailor de Curtea-Veche simpatia pentru o lume în decădere, peste care aruncă vălul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai "buni", utopici, un asemenea erou sau artist visând la schimbarea lumii reale "urâte" în una mai bună. În faza oedipiană, se ivește "bastardul", predispus nu la schimbarea lumii, ci la cucerirea ei, în plan literar aflându-ne în plin realism, cu prezența arivistului. Corespondenții din imaginarul poetic ar fi romanticii visători, idilici, geniali, pe de o parte, și iconoclaștii avangardelor de tot felul, pe de alta. Cești din urmă comit perpetuum "paricidul", pe când orfanii care-și caută părinții cei buni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
carte a lui Basarab Nicolescu (Eds. du Rocher, Monaco, 1996), tradusă și la noi (Polirom, 1999), sub titlul Transdisciplinaritatea (Manifest). Mentor (recunoscut, oare?) al transdisciplinarității este însă Șt. Lupașcu cu a sa filosofie neoraționalistă, ne previne dl Codreanu. Convins că realismul clasic este depășit și că modernitatea este mortiferă, Basarab Nicolescu atrăgea atenția asupra nivelurilor diferite de realitate. Revoluția cuantică ne-a așezat la o răscruce a Istoriei; ideologia scientistă, acaparând "obiectivitatea" și ignorând orice altă cunoaștere, zeificând tehnoștiința, pare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe pământ, sensul existenței mundane, viața, moartea, arta, datoria și onoarea, munca, politica, nădejdea și speranța, disperarea, adevărul, minciuna și, bineînțeles, literatura, poezia, proza, teatrul, eseul, critica, axiologia, și iarăși morala,religia, ateismul, capitalismul și comunismul, atitudinea, patria și patriotismul, realismul în artă, modernismul, postmodernismul etc. Toate trecute prin mintea și sufletul rece al nihilistului, acea atitudine de indexare, de punere la zid aproape față de tot ce-l înconjoară, încât autorul se întreabă, la un moment dat, "...ce voi face dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
deseori o critică absolut subiectivă cu țintă precisă. Unii din ei au SRL-uri, dar cei mai mulți sunt lipsiți de vocație. Afirmațiile acestea erau făcute totuși într-o vreme când criticii încercau să se recicleze după baia infectată cu proletcultism și realism socialist, ca să adopte alte ideologii literare, condamnându-le pe cele anterioare, ca și cum nu ei le-ar fi promovat, așa cum au făcut la vremea respectivă un Paul Georgescu, autorul unei prefețe la Critice, de Titu Maiorescu. Este vorba despre ediția în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
până în prezent, prezentul de atunci, anul 1941, devenind astăzi un trecut destul de îndepărtat și transformându-se într-un hotar între două epoci interbelică și postbelică, ultima fiind cunoscută și ca perioada de dictatură comunistă sau, în plan cultural, cea a realismului socialist. Au mai încercat și alți autori să rămână în istoria literaturii cu asemenea opuri, dar puțini au reușit să facă față acestei sarcini de o uriașă responsabilitate. Printre ei s-au remarcat atât Marian Popa cu Istoria literaturii române
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cea a minorităților, depășirea ambelor forme de oprimare nu poate fi decît transmodernistă, căci numai transmodernismul se fundează pe antiteză pe care o întrevăd ca filosofie a viitorului". O nouă utopie? Înclinăm să credem că nu, dacă ținem seama de realismul ei ontologic, de echilibrul și puterea integratoare care se degajă din polifonia acestei viziuni edificată cu migală în marginile aceluiași ADEVĂR eminescian al arheului. Atâta doar că deocamdată nu numai Eminescu, dar și tot ce ține într-un mod expres
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noastre Natura ! Nu înseamnă că trebuie să ne ruinăm într-o ocazie ca aceasta, mai ales că banul îl iei greu și se duce așa de ușor... Meritați toată lauda și cele mai frumoase complimente posibile pentru hotărârile de un realism mai real decât însăși realitatea. La Priponești găsisem bine și aranjasem situația în sensul cum am discutat împreună. Dacă a intervenit hotărârea aceasta, e mai bine. Eu mă gândeam cu groază la modul cum voi putea să-mi procur suma
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
obiectivelor prin matricea logică a Programului, conform logicii verticale prezentate în anexa nr. 11a la prezentele instrucțiuni. Evaluarea ipotezelor și a riscurilor asociate obiectivelor se efectuează utilizând Formularul 13.4, anexă la prezentele instrucțiuni. După caz, raportul poate evalua claritatea, realismul și relevanță obiectivelor Programului în raport cu strategia MCT. De asemenea, poate fi evaluată măsură în care complexitatea, exigențele, gradul de risc, sunt adecvate sectorului și realizării obiectivelor Programului. Evaluarea rezultatelor Proiectelor și subproiectelor Se elaborează utilizând Formularul 13.3, anexă la
ORDIN nr. 17 din 3 februarie 1998 privind aprobarea Instrucţiunilor de finanţare şi implementare, în sistem descentralizat, a programelor/proiectelor de cercetare-dezvoltare şi stimulare a inovarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120104_a_121433]
-
decît era să țină, simetrie de salon, Fes Vișiniu caută în jur pe celălalt capăt, închide și deschide ușa, el rîde cu tine, prea mărunt, lumini Tîrgu Frumos gripa aviară, criminalule! a șaptea oară, vîrf de deal cu crucea luminată, realismul începe cu semnul, oricînd poate fi mai real, teleogumenă, a te cufunda în ochii din jur, hai, țuca, tre' să coborîm, gripa aviară! din off, eu cobor aici, gripa aviară! deja a simțit miros, bă, uite oleacă, casetofoane, muzică, este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
țeapăn al decorațiunilor sale, arta musulmană, descoperită în Spania Reconquistei și pe Pămîntul Sfînt, i-au inspirat mult pe arhitecții și artiștii romani. Mai trebuie ținut cont și de foarte vechile tradiții locale în Franța, de exemplu, arta plină de realism și vervă a artizanilor gali. În țările Imperiului, din Lorrena și pînă în Boemia și din Africa pînă în Polonia, începînd cu a doua jumătate a secolului al X-lea, se dezvoltă o arhitectură ottoniană care prezintă deja numeroase trăsături
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
pusă însă pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au fost forțați să își deradicalizeze programul revendicativ. Reformulându-și solicitările în lumina unui realism pragmatic, elita românească a urmărit să ajungă la un compromis cu sistemul feudal al națiunilor politice transilvănene, în tentativa lor de "salvare a minimului" ce mai putea fi salvat din beneficiile reformelor iosefine în noua perioadă a restituțiilor inaugurată de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aceasta deplină: nu mai este nevoie să falsificăm și să mințim. De acum înainte, noi trebuie să fim obiectivi, să spunem lucrurile bune și lucrurile rele din trecutul nostru, să le spunem așa cum au fost" (Iorga, 1936, p. 15). Obiectivitate, realism, nepărtinire, acestea constituie dezideratul epistemologic al școlii critice, în opoziție cu naționalismul partizan și romantismul idealizant al școlii vechi. Într-un răspuns la o ripostă a lui N. Iorga, după ce încheie conturile personale în secțiunea inaugurativă intitulată "ad personam", C.C.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unic. O altă caracteristică aparte a legislației socialiste în materie de învățământ au fost tehnicizarea și industrializarea educației. S-a pus accentul pe învățământul profesional în detrimentul celui teoretic, în ideea armonizării școlii la proiectul de construire a societății socialiste. Principiul "realismului științific" în jurul căruia a fost reconstruit sistemul curricular a dat startul unui proces de tehnicizare a conținutului materialelor educative, inițiind astfel o tendință ce va lua avânt în faza matură a socialismului, odată cu urmărirea tot mai vârtoasă a politehnicizării învățământului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
destinele domestice sunt inseparabil legate de numele său, ci și natura relațiilor diplomatice ale României "sînt indisolubil legate de personalitatea Secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu" (pp. 193-194). "Spiritul creator, străin oricăror scheme rigide sau tipare prefabricate, rigurozitatea concluziilor, realismul și claritatea țelurilor propuse poartă pecetea puternică a acestei prestigioase personalități" (p. 194). Toate aceste înzestrări și-au găsit validarea internațională în "strălucita inițiativă de pace a tovarășului Nicolae Ceaușescu" (p. 250). Realegerile seriale în funcția de secretar general al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
specialiștilor. Puține din numeroasele dispute intelectuale care au punctat istoria gândirii Occidentale au reușit să încingă spiritele la temperaturi atât de incandescente precum "disputa istoricilor". Antecedente notabile sunt "problema medievală a universaliilor", care a divizat comunitatea medievală a filosofilor între realism și nominalism, și "cearta dintre antici și moderni", o dispută care, la rândul ei, a scizionat L'Académie française la sfârșitul secolului al XVII-lea. Disputa istoricilor germani se înscrie în prelungirea acestei lungi și fertile tradiții conflictuale a gândirii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Partidul este... a) dotată cu o structură care să susțină participarea membrilor săi; b) în măsură să formuleze un program de politici publice; c) capabilă să reziste mai mult de un ciclu electoral. Pe de altă parte, este de consemnat realismul lui Weber: "Chiar și în cazul în care organizația de partid de masă capătă o formă relativ democratică la care apoi, așa cum se întîmplă mereu, aderă un număr important de funcționari remunerați cel puțin masa alegătorilor, dar și destul de mulți
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Ion Iliescu despre Gheorghe Cilibiu 1: "Vechi activist, cu multă experiență practică și o bună cunoaștere a oamenilor și a teritoriului. Era foarte activ, harnic, ordonat, disciplinat. Avea lacune în privința formării intelectuale, de care era conștient, dar era respectat pentru realismul și decența sa". Corect portretul? D. T.: Da. Era un om corect și nu a lovit oameni. S. B.: Mai departe: Dumitrache Alexandru. D. T.: Dumitrache era pe probleme economice, fost lider județean UTC. Un tip tânăr, cu vână, pregătit
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a introdus ordinea. Romulus (475-476) ultimul împărat al Romei a fost detronat după 1229 de ani de la întemeierea cetății, Italia fiind condusă de Odoacru, un prinț de origine germană. Potrivit unor opinii ale specialiștilor, în Roma antică spiritul practic și realismul și-au pus amprenta asupra artei, până la întâlnirea cu arta grecilor, reușind , totuși, să o influențeze în continuare. În artă și cultură în Roma antică, locul principal era ocupat de arhitectură, puternic influențată de etrusci; apăruseră noi edificii: temple, bazilici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cu lingvisticul, este, așadar, problematică. Căci onticul pare a fi de la bun început un fel de sinteză între lingvistic și noetic sau reprezentațional; în el însuși, noeticul (desigur, și reprezentaționalul) este, astfel, condiționat, ceea ce înseamnă că devine fără sens orice "realism" radical, în ipostaza "naturalismului", atunci când sunt deschise astfel de probleme privind judecata și adevărul-corespondență. Dar este fără sens și orice "subiectivism" abrupt, potrivit căruia "lucrul" este deja un fapt de conștiință, la construcția căruia nu participă decât acte ale acesteia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului se regăsește întocmai în formele de exprimare (și în formele gândirii) stabilite de logica simbolică. Trebuie, totuși, întărită ideea că starea de lucruri nu este ceva de ordinul "lucrului în sine" kantian, nici de felul lucrului exterior conștiinței din realismul filosofic; starea de lucruri, deși ar putea fi ceva în ea însăși totuși, este în el însuși doar "lucrul" din "starea de lucruri" -, nu reprezintă, în acest joc al predicării simbolice, decât tot o formă logică (sau cel puțin ceva
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]