6,870 matches
-
Dumnezeu, care a suscitat în mijlocul nostru un asemenea mărturisitor al încrederii fără rezerve în cuvântul Evangheliei. Dar despre don Calabria trebuie să mai amintim iubirea sa pentru Biserică. Geamătul ultimilor ani ai vieții sale, după cum e bine știut, era precum reflexul neliniștii celui Răstignit pentru suflete. Descria atât de insistent acel suspin ca fiind glasul Domnului: „Biserica Mea, Biserica Mea“. Din această iubire pătimită pentru Mireasa lui Cristos s-a născut în don Calabria dăruirea sa pentru preoți și religioși. Vă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
repeziseră să scape se treziră opriți la ușă, o masă viermuind fără putința de a ieși, în timp ce colegii lor, văzînd situația, se opriseră din avîntul lor, iar Dupuy, în picioare, rostea cuvintele "Ședința continuă" pe un ton coborît, mai aproape de reflexul automat al repertoriului obișnuit decît de tonul trîmbițat pe care l-a înregistrat mai tîrziu istoria Parlamentului. Valul de terorism a dus pînă la asasinarea președintelui Sadi Carnot aflat în vizită la Lyon asasinat care transfigura în martir această personalitate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
militară prin fața cuplului imperial și a demnitarilor cățărați pe o movilă adăpostită sub un cort era punctată, la fiecare unitate, de aceeași frază a împăratului salut și elogiu la care soldații răspundeau într-un singur glas, sacadînd silabele unui "mulțumim". Reflexele culorilor de la splendidele uniforme de dinainte de 1914: cavaleri ai gărzii cu cască Lohengrin, husari din Grodno îmbrăcați în verde și carmin, grenadieri, Preobrajenski 25, aduceau o notă de veselie în acea manifestație de forță abia temperată de norii de praf
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
iritate adresate deopotrivă adversarilor învinși, și colaboratorilor săi de la Zagreb și Ljubljana. Cum nu se prea descurca în franceză, el se avînta vorbind de preferință germana. În fond, acest inginer, cu capul pe umeri, se arăta mult mai lipsit de reflexe balcanice decît te-ai fi așteptat, și avea un temperament de om de stat constructiv cu vederi largi și apetite controlate. Echipa cehoslovacă era condusă de Beneș, flancat de ministrul Cehoslovaciei în Franța, slovacul Osusky. Acesta din urmă era o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
domnul G. Puaux (mai tîrziu Rezident general în Maroc și apoi ambasador), și de colegul său polonez, contele Szembeck, cu privire la utilitatea încercării de a face un pas dincolo de "Cordonul sanitar" (denumire folosită înaintea celei de "Cortină de Fier"). Cel dintîi reflex al meu a fost negativ și, cu aprobarea Suveranului și a Președintelui Iorga, am spus că o asemenea tentativă grabnică, fără vreun motiv valabil pentru opinia publică, românească și străină, era fără substanță. Cît privește rezultatul pe care l-ar
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
gest nu e gratuit, nici o pasă nu se dă de pomană. Cu acest stil, Italia a ajuns foarte sus, în timp ce argentinienii, mult mai estetici, exuberanți în grupe, au zburat deja cu viteză către casă. În contextul scandalului din Il Calcio, reflexele tactice funcționează și mai bine. Zambrotta închide banda pentru cruțarea lui Juve, iar Cannavarro sare la cap pentru Pessotto. În plină anchetă a procurorilor, Lippi ține și el să arate lumii resursele nelimitate ale Italiei. Termină „sfertul“ cu Ucraina avînd
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Kenya ce bugete or avea? Suma venită de la stat e insignifiantă, cît timp tenisul primește sub o jumătate de milion de euro; și ne mai plîngem că ne bate de ne ascultă Franța Cupa Davis! Sportul nostru a rămas cu reflexele de pe timpuri, cînd un telefon pe firul scurt rezolva problema financiară. Și a rămas și cu cluburile de pe timpuri. Armata, Internele, Calea Ferată, diversele regii bugetofage adaugă și ele peste ce vine de la stat. Un sportiv de la Steaua, să zicem
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a imaginarului" (Durand, Structurile antropologice 52), s-ar putea adăuga și că acționează ca o generalizare (dinamică) logico-simbolică pentru raporturile de putere, fixate în memoria colectivă cu ajutorul narațiunii (mitice sau istorice). Dacă, pe de o parte, poate fi asimilată unui reflex colectiv inconștient, non-rațional, care se manifestă (antropologic) între "gesturile inconștiente ale senzo-motricității, între dominantele reflexe și reprezentări" (cum notează Durand în același loc), pe de altă parte, în procesul continuu de memorare colectivă și de sedimentare a imaginarului, se dovedește
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de referință, iar semele nu se pierd în magma vocabularului. Faptul în sine, și anume că simbolismul noțiunii era puternic ancorat în spiritualitatea utilizatorilor (romani), este susținut de menținerea și acomodarea lui la schimbarea de paradigmă declanșată în anul 330. Reflexul de ritualizare pe care îl are gândirea socială a lumii romane se schimbă, în mod substanțial, în reflex de simbolizare, devenit o caracteristică a gândirii colective creștine. Mutația nu se face "în pierdere", pentru că se păstrează întreaga constelație semantico-simbolică din
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
era puternic ancorat în spiritualitatea utilizatorilor (romani), este susținut de menținerea și acomodarea lui la schimbarea de paradigmă declanșată în anul 330. Reflexul de ritualizare pe care îl are gândirea socială a lumii romane se schimbă, în mod substanțial, în reflex de simbolizare, devenit o caracteristică a gândirii colective creștine. Mutația nu se face "în pierdere", pentru că se păstrează întreaga constelație semantico-simbolică din utilizările originare (doliu colectiv, comemorare, omagiere, dar și creare de noi amintiri comune). Îmbogățită datorită afluenților ce provin
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de est a vechiului imperiu greco-roman; un imaginar constrâns de mai mulți factori, printre care: strategiile de guvernare, scrierile creștine care au pus bazele dogmaticii, dezbaterile teoretice în jurul imaginii divinității − tranșate prin unele din Conciliile primului mileniu −, înfruntările instituționale (un reflex de gândire politică liberă, moștenit de la lumea "păgână"), spectacolul ceremonial de influență basileică. Analizele pe care le propun au ca punct de plecare un larg bazin semantic al noțiunii de imaginar, relevant pentru modul în care acesta s-a format
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în mod contrar, în filosofia greacă viziunea "imaginată" nu rivalizează cu percepția senzorială (Vernant, Figure 23). Viziunea se formează pe baza percepției, pe care, în mod natural, o și îmbogățește. Dimpotrivă, iluzia (înșelăciune) presupune o prezență creată artificial, din cauza unor reflexe sau sentimente care provoacă o dorință puternică, ancorată în imaginație, în absența - póthos, la greci - sau în prezența obiectului dorit - hímeros (Vernant, Figure 24). La întâlnirea dintre semnificațiile cuvintelor care denumesc, într-un fel sau altul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sublinia sentimentul plăcut pe care îl putea da recunoașterea unui aspect real într-o imitație bine făcută; a doua, de ordin ontologic, se baza pe distincția, des reluată de antici și atent discutată de ei, între aparență și esență. Imaginea, "reflex" al lumii sensibile, nu ar avea decât o valoare, cea a simplelor sale apariții, pentru că ea se ancorează în impresiile și în percepțiile noastre. Lucru adevărat, ar fi putut spune odată cu ei romanii, dar pe care îl vor integra în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
dar și de activitatea senzitivă, are nevoie de forme care să o ajute în menținerea amintirilor. Aici intervine imaginarul, cu pluralitatea sa de formule mmemotehnice perfecționate în timp de creațiile orale, cu mecanismul simplu, dar eficient al simbolului și cu reflexul ordinii sale interioare, care "copiază", precum un reflex natural, și în același timp fixează în memorie structurile și relațiile lumii sociale. Dar imaginarul devine în sine, în chip necesar, o creație colectivă proiectată în mentalul general (de parcă s-ar auto-memora
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
forme care să o ajute în menținerea amintirilor. Aici intervine imaginarul, cu pluralitatea sa de formule mmemotehnice perfecționate în timp de creațiile orale, cu mecanismul simplu, dar eficient al simbolului și cu reflexul ordinii sale interioare, care "copiază", precum un reflex natural, și în același timp fixează în memorie structurile și relațiile lumii sociale. Dar imaginarul devine în sine, în chip necesar, o creație colectivă proiectată în mentalul general (de parcă s-ar auto-memora), din cauza distanței în timp dintre obiectul-amintire și obiectul-referință
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
trebuie răscumpărate − la Pindar și Empedocle, în Purificări și Despre natură (Vernant, Mit și gândire 148). Memoria constituie în sine un exercițiu de salvare și de purificare, colectivă și individuală (trimitere aici și la exercițiile morale pitagoreice, de rememorare "jurnalieră"), reflex de credință pe care îl regăsim în ceremonialurile publice ale romanilor: Acela ce se proclamă un zeu printre muritori omagiază înțelepciunea excepțională a unuia dintre înaintașii săi, un om a cărui gândire, în loc de a se limita la prezent, "cuprinde cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
imaginația iconică, ce redă divinul (non-perceptibilul non-fantezist). Socrate îi propune interlocutorului să-și imagineze o linie divizată în două: primul segment reprezintă lucrurile vizibile, iar celălalt, pe cele inteligibile. Din fiecare jumătate, se obțin câte două sferturi: primul aparține imaginilor-umbre, reflexelor și oricărei realități care le este similară; al doilea, ființelor care ne înconjoară, plantelor și produselor artizanale; al treilea, numerelor pare și impare, figurilor geometrice, celor trei tipuri de unghiuri și oricărei entități analoge cu acestea; al patrulea, ideilor. Anima
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
adesea cu reperul său, teoria politică despre basilëìa. Imaginarul căruia caut să-i aflu rădăcinile, în principal din perioada trecerii la creștinism, nu este doar unul bazat pe texte, ci e un meta-discurs epistemic, care reprezintă efectul unor reflexe combinate − colective și individuale − ale gândirii politice și sociale, filosofice, spiritual-religioase și artistice a unei comunități date. Cum structura imaginarului creștin bizantin, în perspectiva cercetării de față, poate fi descoperită și printr-o analiză de tip genealogic a textelor care
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
strădui să răzbați, nu înțelegerea globală, ci inteligența practică și instinctualitatea de supraviețuire trebuie să îți domine interioritatea. Abia după ce ai străbătut primejdioasele tărâmuri ale unui pericol meditezi asupra lui, însumând retrospectiv toate atributele sale, iar gândirea acțiunii imediate și reflexul lăuntric defensiv, de apărare a propriului ego atomar își pot permite o pauză sufletească, un relax al adăpostirii în sine odihnitoare după efortul unei osteniri radicale. Pasul prin labirint epuizează energia sinelui printr-o promisiune mereu amânată, printr-o făgăduință
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
tip special de bravare ce înfruntă ostentator. Orice asundere este o sfidare ce nu te poate lăsa indiferent, în marginea problemei dispariției respective. Astfel, când cineva ne mărturisește că nu găsește un lucru sau o ființă, că acestea sunt asunse, reflexul prim nu este acela de a-l ajuta, ci de a ne ajuta pe noi înșine ca și cum găsirea celor asunse ne-ar împlini, ne-ar liniști confirmându-ne reașezați într-o lume sigură, ferm întemeiată. Ceva ascuns reprezintă un semn
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
veșnic căscat ca să înghită o pradă, s-au făcut mlădioase, șerpuitoare alge, ori monstruoase balene ce aruncă necontenit clisme văzduhului când li se urăște cu imensitatea infertilă a singurătăților în care trăiesc, meduze ce mai poartă în gelatinosul lor trup reflexul curcubeului primitiv, ramificată și tentaculară caracatiță i-a plăcut să fie, ori neagră sepie ce aruncă un nor de cerneală în limpezimile în care se reflectează cerul, s-a transformat, precum și în ființa mea neliniștită și ciudată i-a plăcut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ierburilor, iar executații în șanț dintr-o poezie erau rude cu soldatul în putrefacție din Le dormeur du val: Din șanț executații privesc cu ochiul fix Spre stelele sublime ce ard în depărtare Și-n recile pupile sticlirile stelare Trezesc reflexe stinse de dincolo de Styx. Brăilean, deci apropiat de Bărăgan, poetul are, împreună cu toți muntenii, simțul eternității viguroase a câmpurilor, indiferente la gunoiul uman: Florile de pe câmpie le cosesc mitraliere Și cu sucurile scurse spală rănile mortale De eroi căzuți în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
planșe impresioniste. Toledo: "...un loc teribil. Închipuiți-vă o stâncă în formă de trunchi de con". Berlinul: "... clădiri negre, încruntate, proiectate pe un cer de cenușă, oglindite în apa neagră..." Hamburg: Nu se poate închipui nordul fără lacuri negre, cu reflexe de păcură..." TUDOR VIANU Tudor Vianu n-a perseverat în poezie, totuși în Imagini italiene versurile sunt mai vii decât impresiile în proză: Știu zările că nu-i pe lume Cetate dulce după nume Mai dârză decât e Florența. Iat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
probleme mari și grave și toate chestiile se pun în legătură cu nevoile sociale (arta, de pildă, e curat tezistă, armă de propagandă; o recunosc toți, Kogălniceanu, în Dacia literară, Alecsandri, în prefața Teatrului său etc.), așa încît teoriile lingvistice devin un reflex al luptelor naționale și sociale. 1 Scrieri, I, p. 267. 2 "Romînia literară", p. 226. 3 Eliade în "Curier de ambe sexe", 1844, Literații români, are această clasificare: "regaliști", "juste-milieu" și "radicali". Eminescu denumește și el curente lingvistice cu termeni
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ideologia revoluționară franceză de atunci, care a inspirat-o (vezi ideile lui C. A. Rosetti din proza lui "din exiliu"; filozofia istoriei lui Bălcescu etc.), așadar, poezia lui Lamartine convenea și din acest punct de vedere spiritului din Muntenia (vezi reflexe la Cîrlova și Alexandrescu). Moldova, rece și critică (pentru că Moldova n-avea burghezie, ca să dăm, iarăși, numai cauza principală), nu se putea influența de lirismul și spiritualismul lui Lamartine. Răceala și criticismul au făcut pe moldoveni să cultive cu predilecție
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]