6,309 matches
-
Nicolae Iorga era dus la această întâlnire halucinantă. Ca să nu dea ochi cu Codreanu, ca să nu se împlinească profeția lui Codreanu că „și de dincolo de mormânt îți voi striga”, Nicolae Iorga a recurs la provocarea desnodăntului penibil pe care îl regretă, în primul rând, Mișcarea Legionară. Prin felul în care a murit, profesorul Nicolae Iorga i-a învins pe legionari care l-auîmpușcat, dar a fost învins de întemeietorul Mișcării Legionare! Bătrânul istoric, înnebunit de obsesia lui Codreanu martirizat, a sărit din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
distincție între textul Împăratului bizantin și convingerile sale personale, distincție pe care el însuși ar fi trebuit să o facă în timpul discursului, dar nu a făcut-o. Mai mult, la slujba de binecuvântare de duminică, Papa a spus doar că regretă și că este profund dezolat de faptul că i s-au răstălmăcit spusele. Nici vorbă de scuze exprimate public într-o manieră cât se poate de clară. reacțiile nu au întârziat să apară. valuri de protest și mitinguri au avut
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fruntea căreia zâmbea iubitul nostru profesor Xenopol, și am râs și am ridicat toasturi. După plecarea lui Xenopol, căpitanul Creangă se adresează lui Gruber și-i cere să răspundă, scurt și cuprinzător, dacă în adevăr este socialist. Căpitanul începuse a regreta mărinimia din perioada entuziasmului și căuta o pricină ca să nu mai dea cei trei mii de lei pentru revistă. Planul lui însă nu a izbutit. D-nul A. Bădărău, rămas printre noi, a vorbit frumos și a demonstrat căpitanului că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
regulă. Să nu mai vorbim despre asta. 2. Nu aveați cum să știți. 3. Să nu vă simțiți jenat din cauza asta. 4. Sunt sigur că el n-a auzit. TRADUCERE: Nu aveți nici maniere, nici tact.* METAPROPOZIȚIE: în numele mișcării sindicale regretăm neplăcerile nedorite de noi, create dumneavoastră și marelui public de greva noastră. TRADUCERE: în numele mișcării sindicale regretăm neplăcerile nedorite de noi create dumneavoastră și marelui public de greva noastră, dar avem sentimentul că ea ne va ajuta să obținem ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
simțiți jenat din cauza asta. 4. Sunt sigur că el n-a auzit. TRADUCERE: Nu aveți nici maniere, nici tact.* METAPROPOZIȚIE: în numele mișcării sindicale regretăm neplăcerile nedorite de noi, create dumneavoastră și marelui public de greva noastră. TRADUCERE: în numele mișcării sindicale regretăm neplăcerile nedorite de noi create dumneavoastră și marelui public de greva noastră, dar avem sentimentul că ea ne va ajuta să obținem ceea ce vrem. METAPROPOZIȚIE: Trebuie să veniți odată la noi, la cină. TRADUCERE: Să veniți numai când veți fi
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
care ne distrează si pe noi și să-l invităm să ne însoțească. Dacă în planificarea activităților noastre nu folosim perspectiva dublă, probabilitatea de a fi refuzați va fi mai mare și, chiar dacă obținem un "da", s-ar putea să regretăm după aceea. Cu câțiva ani în urmă, Alan Garner și-a invitat vecinul, pe Mărio, la pescuit. Alan era atât de nerăbdător să-l ia cu el, încât nu a ținut seama de remarca Iui Mărio, după care, copil fiind
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
pentru restaurantul ăsta mexican - suntem doi și plătim pentru o singură persoană - și invitația expiră astăzi! Dacă nu o folosim acum, aș putea tot atât de bine să o arunc! ERICA: Recunosc că ne va costa mai mult. Bernie, și că vei regreta această ocazie, dar eu vreau să-mi respect dieta. (Acceptă adevărul și folosește tehnica "discului stricat". ) BERNIE: Bine, dar ce zici de o pizza? Am auzit că au o ofertă specială pentru marți noaptea mănânci cât vrei și plătești doar
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
întâmpinat de dreptul Simeon care, ca și Asita în cazul lui Buddha, l-a luat în brațe și și-a manifestat fericirea de a-l privi pe Cel Care urma să devină Mântuitorul lumii. Spre deosebire însă de Asita, care regreta că nu va mai trăi să-l urmeze pe Buddha, bătrânul Simeon era fericit că-l văzuse pe Domnul și putea astfel să moară împăcat: „Acum slobozește pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și Întâmplat, de fapt, că Ticu Dumitrescu a reușit să-l convingă pe Tăriceanu să ne dubleze indemnizația de deținut politic, astfel că avem acuma un milion pentru un an de detenție... Privind retrospectiv, aveți regrete? Nu! Categoric, nu! Nu regret nimic! Am o bătrânețe fericită, am o familie frumoasă, În fiecare seară Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a dat. Și ce să mai zic? Pentru că am fost Închis, am și niște bani În plus, nu? Eu mă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și s-a comportat așa cum s-a comportat. După ce-a murit Stalin a venit Procuratura Militară, i-au rupt galoanele și l-au dat afară 2. Și acum l-am văzut la televizor ce spășit era... Măcar bine că regretă. Cum a fost eliberarea? M-au chemat la grefă, prin decembrie, prin ianuarie, nu mai știu exact, și mi-o spus: „Ar trebui să te punem În libertate”. M-am uitat așa la ei, nu-mi venea să cred, pentru că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ales că am reușit să duc o viață bună. Pe mine ceea ce m-a dus la Închisoare, educația care am primit-o până atunci și apoi În Închisoare, m-a ajutat tot restul vieții să rămân curat și cinstit. Nu regret nimica, n-am făcut nimica rău, mi-am iubit țara și nu cred că veți găsi un deținut politic care să vrea să se răzbune. Eu n-am auzit... Și m-am Întâlnit cu securiștii care mă anchetau pe mine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
după ’89 tot țărănist am rămas. Și-acuma am prieteni la sediu... Privind În urmă, aveți regrete sau resentimente față de tot ceea ce ați trăit? Soarta omului n-o poate schimba nimeni, asta-i părerea mea, așa că n-am ce să regret... Ați face la fel acuma? Păi, tot la fel, pentru că ăsta al nostru o fost un crez atunci... Și, până la urmă, s-a dovedit că tot noi am avut dreptate, că Încă nici astăzi nu e o democrație de-adevăratălea. Nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au fost comuniste... Deci noi trebuie, de bine, de rău, să ne adaptăm la o nouă formă de viață, dar nu la ce-i acuma, la acest capitalism dramatic. Aveți regrete? Domne, e o Întrebare... să spun așa, cu deschidere. Regrete... După o viață categoric Începi să ai regrete. Da’ niciodată nu știi ce regreți mai mult, când n-ai făcut pasul bun sau când... Mă rog... Regrete am În sensul că săraca mama a suferit foarte mult... În primul rând
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o nouă formă de viață, dar nu la ce-i acuma, la acest capitalism dramatic. Aveți regrete? Domne, e o Întrebare... să spun așa, cu deschidere. Regrete... După o viață categoric Începi să ai regrete. Da’ niciodată nu știi ce regreți mai mult, când n-ai făcut pasul bun sau când... Mă rog... Regrete am În sensul că săraca mama a suferit foarte mult... În primul rând, nu mi-e de suferința lu’ tata și-a mea..., dar io cred că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Își termină liceul, merg la facultate, Își termină facultatea, se căsătoresc, au familii... Noi făceam În continuare Închisoare, dar fără părere de rău... Asta este o caracteristică a noastră, a tuturora... Nimeni din lotul nostru..., eventual, poate unu’ care-a regretat..., dar n-au regretat că sunt acolo... Și știam că, din punctul de vedere al lumii libere, noi suntem total nevinovați, dar, din punctul lor de vedere, suntem vinovați, pentru că tot ce este Împotriva comunismului este vină... Așa era socotită
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la facultate, Își termină facultatea, se căsătoresc, au familii... Noi făceam În continuare Închisoare, dar fără părere de rău... Asta este o caracteristică a noastră, a tuturora... Nimeni din lotul nostru..., eventual, poate unu’ care-a regretat..., dar n-au regretat că sunt acolo... Și știam că, din punctul de vedere al lumii libere, noi suntem total nevinovați, dar, din punctul lor de vedere, suntem vinovați, pentru că tot ce este Împotriva comunismului este vină... Așa era socotită vina. Dar noi, În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Dragoș, am fost curierul lui Horia Sima și am fost parașutat În Ungaria, dar am fost arestat și am ajuns aici. Am condamnare de 25 de ani.” Oprișan era student și a avut 20 de ani de condamnare. Tare am regretat pe Oprișan... Se vedea pe fața lui că acest om se chinuie foarte tare și degeaba a trecut prin iad, că el tot a rămas cum era Înainte... Nu știu precis, dar am regretat tare pe el... No, pe urmă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de ani de condamnare. Tare am regretat pe Oprișan... Se vedea pe fața lui că acest om se chinuie foarte tare și degeaba a trecut prin iad, că el tot a rămas cum era Înainte... Nu știu precis, dar am regretat tare pe el... No, pe urmă ei au ținut discursuri, ne-au povestit viața lor... Și asta-i cel mai important. Ziceau că ce putredă a fost societatea burgheză și politică În România... Bine, ei au spus ce au constatat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mă prezint la universitate. Închipuiți-vă, eram În ’53, Înainte de moartea lui Stalin cu o lună. Pot să vă spun că din pușcărie direct am intrat În Teologie, că peste o săptămână m-am Înscris În Teologie... Și n-am regretat. Într-adevăr, n-am simțit o chemare mai Înainte și pot să vă spun că nici atuncea, dar când am terminat anul I am simțit că, dacă aș fi avut posibilitatea să aleg din toate facultățile, tot Teologia aș fi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
facultățile, tot Teologia aș fi ales. Am terminat În ’56 și am fost capelan, ajutor de preot la Cluj. Privind În urmă, la această vârstă, puteți spune că aveți regrete sau resentimente În ceea ce privește Închisoarea și tot ce-ați trăit acolo? Regrete, da. Resentimente... Acuma mă gândesc că altfel privesc astăzi, altfel le-am privit după 20 de ani și tot așa... Jumătate de secol e mare timp. În general, eu simt o ură sau, În orice caz, sentimente neplăcute față de comunism
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un fel... Și În al doilea rând, iertăm, dar vrem să știm ce să iertăm! Al treilea: oare omul care a făcut astea și care mai trăiește, el cum privește lucrurile petrecute și cum privește vina și crima lui? A regretat oare? Despre astea trei elemente ar trebui să știm lucrurile și atuncea ar fi o iertare adevărată și complectă. Altfel, doar așa, personal, individual. Vă mulțumesc. Și eu. Și prețuiesc foarte-foarte tare că ați ales acest domeniu, această temă, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Păi, ce să facem cu tine la muncă?”. „Domnule, io muncesc! Așa am fost toată viața Învățat și muncesc”... Și, În sfârșit, am plecat la muncă la Periprava, unde am stat doi ani. A fost o alegere bună sau ați regretat? Aici era un loc de muncă dat În paștele mă-sii. Era severitatea mare pentru că, dacă te Întorceai de la câmp și nu făceai norma, brigadierul te dădea pe notă la poartă... La plecarea și la venirea În colonie se făcea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în sânul unei fericiri domestice fără pereche, un trai, o existentă independentă și scutită de griji. ACEASTĂ PUTERNICĂ IUBIRE DE PATRIE n-a încetat niciodată, chiar în mijlocul asprelor încercări la care am fost supus, a-și exercita asupră-mi influența. Regret numai, din toată inima, că bunele mele intențiuni au fost nesocotite și primite cu atâta ingratitudine. Însă, precum soarta aceasta îmi este comună cu a tuturor muritorilor, voi ști să mă mângâi și să uit, încetul cu încetul, în mijlocul schimbului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
clopoței cari atârnau greu de gâtul lor și umpleau văzduhul cu zăngănitul. Un lucru care a dispărut complet din București este acest sunet de clopoței ce se auzea iarna răsunând din toate părțile. Pitorescul valtrapului și al muzicii clopoțeilor îl regretăm noi cari l am cunoscut. Plimbatul în sanie sub ninsoarea deasă și liniștită era una din voluptățile epocii. 254. De data aceasta (foarte rar!) memoria îl înșală pe Bacalbașa. Versurile nu aparțin poetului, pe atunci popular în mediile suburbane, G.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
precum și a amicilor lui Cuza: C. Negri, V. Alecsandri ș.a. Pe tot drumul până la Ruginoasa, precum și la înmormântare au asistat mai multe mii de persoane, îndeosebi țărani, dovadă - cum preciza o broșură contemporană, cu accente antidinastice - „cât de mult românii regretă azi noaptea de 11 februarie, întocmai precum regretă ziua de 10 mai“ (Doliul țării la moartea lui Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1873, p. 85). Discursurile funebre - în afară de acela al părintelui arhiereu Suhopanu - au fost rostite numai de liberali (Petre Grădișteanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]