6,418 matches
-
suportul bisericii pentru cucerirea Sardiniei, la schimb cu Sicilia. În 1323, Jaume a făcut o alianță cu "giudicele" de Arborea și, după campanie militară care a durat cam un an, a ocupat teritoriile pisane Cagliari și Gallura, precum și orașul Sassari, revendicând aceste teritorii ca " și Corsicii". În 1353, Aragonul a declarat război Arboreii, luptând cu "giudicessa" eroină Eleanor de Arborea, dar nu a reușit decât în 1410 să distrugă ultimul "giudicati" autonom. Regatul Sardiniei și Corsicii și-a menținut caracterul separat
Regatul Sardiniei () [Corola-website/Science/303148_a_304477]
-
-l ucidă cu pietre. Din mâna acestora a fost salvat de tribunul roman Claudiu Lisias, care, însă, a dat ordin să-l încătușeze și să-l flageleze, această a doua parte a poruncii nu va fi executată întrucât Pavel a revendicat privilegiul său de cetățean roman (cf Fap 22,25). A doua zi, a fost dus în fața sinedriului, dar n-a putut să se țină nici o judecată din pricina neînțelegerii - provocată de Pavel - între saduchei și farisei (cf. Fap 22,30; 23
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
a promis iertarea păcatelor celor care participau la această cruciadă, Jan Hus a criticat această activitate, iar la Praga izbucnesc noi revolte. Jan Hus a străbătut Boemia ca predicator iar mase mari de cehi i s-au alăturat. Concret Hus revendica separarea bisericii cehe de biserica Regatului German (în Sf. Imperiu Romano-Catolic era și un rege german alături de împărat) și drepturi mai largi în folosirea limbii cehe. În 1413, Jan Hus a scris lucrarea "De Ecclesia" (Despre Biserică), prin care și-
Jan Hus () [Corola-website/Science/303201_a_304530]
-
de patru etaje sunt expuse colecții de mobilier, costume, arme și armuri, iar Domeniul Bran cuprinde, de asemenea, Parcul Regal cu cele două lacuri, Casa de ceai, Casa administratorului și Casa Principesa Ileana. În anul 2000, Castelul Bran a fost revendicat de Arhiducele Dominic de Habsburg și de surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen și Elisabeth Sandhofer, moștenitorii principesei Ileana, de la care castelul fusese în 1948 trecut în proprietatea statului. În luna mai 2006, aceștia au devenit proprietarii castelului și ai domeniului
Castelul Bran () [Corola-website/Science/302060_a_303389]
-
devenit capitala Germaniei reunite. După căderea Zidului Berlinuli, Kohl a confirmat că fostele teritorii germane din estul Liniei Oder-Neisse erau definitiv parte a Poloniei. În 1993 Kohl a confirmat printr-un tratat cu Republica Cehă, că Germania nu va mai revendica teritoriile cu etnici germani, așa numite Sudetenland. Reunificarea l-a adus pe Kohl într-o poziție foarte importantă. La alegerile din 1990primele alegeri germane libere, corecte și democratice de la Republica de la WeimarKohl a câștigat la distanță de candidatul opoziției și
Helmut Kohl () [Corola-website/Science/302102_a_303431]
-
loc pe coasta Adriatică, pe teritoriul actual al Croației. În secolul al X-lea, odată cu formarea statelor feudale ale sârbilor și croaților, Bosnia devine obiect de dispută între acestea. După încorporarea Croației în Regatul Ungariei în anul 1102, Bosnia-Herțegovina este revendicată de către Ungaria. De asemenea, Imperiul bizantin aflat într-o nouă etapă de expansiune încearcă să anexeze Bosnia. Un alt element major, marea schismă din 1054 va influența istoria Bosniei. Teritoriul se află la limitele ortodoxiei și catolicismului. Din acest motiv
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
convocat pe Ioan să se prezinte la Stejar, aproape de Calcedon, spre a se desculpa de calomnii și de lucruri ridicole. Ioan nu s-a prezentat și de aceea a fost destituit. Patriarhul a fost rechemat din cauza răscoalei poporului care-și revendica pastorul și din cauza unui cutremur de pământ. Patriarhul a fost primit în triumf, dar împăcarea n-a durat decât două luni. Spre sfârșitul anului 403, Sf.Ioan critica aspru neorânduielile care s-au produs cu ocazia inaugurării unei statui a
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
independente este ocultată de aproape toate atlasurile istorice și lucrările de vulgarizare, fiind menționată doar în lucrările și articolele de specialitate, nu fără câteva polemici de altfel, dat fiind caracterul său multinațional care permite atât Bulgarilor, cât și Românilor, să revendice această istorie a Dobrogei ca parte integrantă a istoriei naționale a fiecărei țări. Mircea cel Bătrân a alipit Țării Românești Dobrogea în 1388/9. În 1393, Baiazid I cucerește sudul Dobrogei și îl atacă pe Mircea în Țara Românească, dar
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
bucureștean Marin Vlădescu-Olt, în anul 1908. Cu totul altfel stau însă lucrurile, în privința Dobrogei de Sud (Cadrilaterul), unde populația de creștini (minoritară față de Turci) era bulgărească în proporție de opt zecimi conform recensământului otoman, și pe care România nu o revendicase niciodată (cu excepția Silistrei) înainte de 1913. Când statul-major român a hotărât ofensiva împotriva Bulgariei în 1913 în ciuda opoziție parlamentului, guvernul presa și opinia bulgară au considerat acest act ca o "„trădare”" și o "„lovitură de cuțit în spinare”", Bulgaria fiind atunci
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
Imperiului Galic au fost restaurate conducerii romane. În aproximativ același timp, provinciile de est au fost integrate în Imperiul Palmyrei sau Imperiul Palmyrez, sub conducerea reginei Zenobia. În 272, împăratul Aurelian a reușit în sfârșit să supună Palmyra și să revendice teritoriul acesteia în numele Imperiului. Cu estul asigurat, el și-a întors atenția înspre vest, ocupând Imperiul Galic un an mai târziu. Datorită unei înțelegeri secrete dintre Aurelian și împăratul galic Tetricus I și fiul său Tetricus al II-lea, armata
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
același rege. Dacă în 1389 Mircea și Vladislav Jagello erau doi parteneri egali, Vlad era vasal al regelui polon. Trebuie să remarcăm că Vlad s-a închinat lui Valdislav ca potențial rege al Ungariei, în contextul în care regele polon revendica pentru el și soția sa, fiica lui Ludovic, tronul Ungariei, după ce soția lui Sigismund, maria, cealalată fiică a lui Ludovic, a murit. Vlad i-a recunoscut pe Valdislav și Hedviga drept regi ai Ungariei, moștenitori legali ai coroanei lui Ludovic
Politica externă a lui Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/302617_a_303946]
-
între : Între aceste poziții ale marilor puteri, delegațiile statelor mai mici au încercat, fiecare, să obțină concretizarea revendicărilor lor, în timp ce delegațiile țărilor învinse încercau să limiteze pierderile. Existau multe litigii, inclusiv între învingători : de exemplu, atât Italia, cât și Serbia, revendicau orașul Trieste, peninsula Istriei și insulele Dalmației. Hotărârile au fost luate nu de delegațiile tuturor statelor participante, ci de delegații celor patru mari puteri : Georges Clemenceau - din partea Franței, Woodrow Wilson - din partea S.U.A., Lloyd George - din partea Marii Britanii și Vittorio Orlando - din partea
Conferința de Pace de la Paris din 1919 () [Corola-website/Science/302682_a_304011]
-
luptaseră de partea Antantei, așa cum a fost și cazul României, a cărei delegație s-a retras, între septembrie și decembrie 1919, de la lucrări, deoarece în discutarea clauzelor tratatului de pace cu Austria, marile puteri încercau să limiteze despăgubirile și teritoriile revendicate de România, impunându-i, în schimb, clauze în favoarea minorităților, clauze care au determinat demisiile succesive ale guvernelor lui Ion I. C. Brătianu și generalului Arthur Văitoianu. În definitiv, România nu a semnat tratatul de la Saint-Germain-en-Laye decât la 10 decembrie, cu Austria
Conferința de Pace de la Paris din 1919 () [Corola-website/Science/302682_a_304011]
-
majoritar și astfel domina politic și economic întreaga activitate a țării. Conducătorii religioși români au înțeles asta și s-au folosit de situație pentru a negocia unirea lor cu biserica cea mai capabilă să le acorde drepturile pe care le revendicau. Procesul Unirii religioase a românilor ardeleni cu Biserica Romei începe încă din 1693, sub mitropolitul Teofil Seremi al Bălgradului și a continuat sub succesorul acestuia, Athanasie Anghel, având suportul călugărilor iezuiți și al Curții imperiale austriece de la Viena, de care
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
balcanice din anii 1912-1913, cărora intervenția României împotriva Bulgariei le punea capăt, s-au finalizat prin Pacea de la București (1913). Pentru rezolvarea conflictelor care decurgeau din lăsarea în afara statelor naționale a mari contingente de populație a căror apartenență națională era revendicată de către acestea, a început a se aplica o politică de uniformizare etnică prin schimb de populație. Primul tratat s-a încheiat între Turcia și Bulgaria (29 septembrie 1913), prevăzându-se schimbul de populație din zona de graniță, pe o adâncime
Meglen () [Corola-website/Science/302690_a_304019]
-
pe marginea dreptului la vot pentru oamenii de rând. Pe lângă obligațiile lor ca locuitori supuși, pașnici și apolitici ai Marelui Ducat, care cu câteva decenii în urmă acceptaseră sistemul de clase ca ordine naturală a vieții lor, populația începuse să revendice din ce în ce mai zgomotos drepturi civile și cetățenie în societatea finlandeză. Lupta pentru putere între stările finlandeze și administrația rusă furnizase un model și un spațiu concrete pentru mișcarea muncitorească. Pe de altă parte, datorită unei tradiții de cel puțin un secol
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
influenței Rusiei Bolșevice în Finlanda, și a extinde teritoriul finlandez în Karelia rusească, zonă geopolitic importantă, locuită de popoare fino-ugrice. Slăbiciunea Rusiei a indus ideea „Finlandei Mari” în sânul facțiunilor cu tendințe expansioniste de dreapta, dar și de stânga; Roșii revendicau și ei aceleași zone. Generalul Mannerheim a fost de acord cu ideea necesității preluării Kareliei de est și a celei de armament german, dar se opunea intervenției germane în Finlanda. Mannerheim era conștient de lipsa priceperii în luptă a Gărzilor
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
gest sau unui cuvânt în ceva diferit, care devine astfel semnul unei realități considerate mai înalte, mai cuprinzătoare. Astfel, pentru patriot, o bucată de cârpă se transformă în drapel pentru că el reprezintă atașamentul său pentru grupul național de la care se revendică. N-am înțelege nimic din comportamentul său dacă n-am asocia acestei bucăți de cârpă o valoare care o depășește. Patriotul este invadat de un sentiment în prezența drapelului și doar acest sentiment contează pentru el. Mitul nu este deci
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
mod incorect la ideea că belarușii ar fi un subgrup al rușilor. Unii dintre belaruși consideră o asemenea abordare drept ofensatoare. i consideră că rădăcinile lor etnice sunt în rândurile poporului rusin și nu în cel al rușilor, (care își revendică aceleași rădăcini etnice). Poporul belarus își consideră cultura urmașă a culturii Rusiei Kievene, a Cnezatului Polațk și a Marelui Ducat Lituanian. Majoritatea belarușilor sunt urmașii triburilor slavilor răsăriteni a krivicilor, dregovicilor și radimicilor. Slavii estici timpurii sau amestecat de asemenea
Belaruși () [Corola-website/Science/302833_a_304162]
-
După doar trei săptămâni publicația este suspendată, deoarece publicase manifestul-protest din aprilie, însă acestă măsură arbitrară a autorităților provoacă greve de protest, paralizând Capitala, ceea ce a obligat revenirea asupra interzicerii ziarului. Tipografii bucureșteni organizează la 13 decembrie 1918 o grevă revendicând programul economic și politic al social-democrației, precum ziua de muncă de 8 ore, înlăturarea cenzurii, garantarea libertăților cetățenești, etc. La începutul lunii februarie 1919, la București au venit social-democrații ardeleni Ion Fluieraș și Iosif Jumanca, miniștri în Consiliul Dirigent al
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
Însemnul oficial al partidului este format din literele ND, iar al organizației, înregistrat ca atare în statut, este Crucea celtică. „Noua Dreaptă” este un partid neo-legionar care se bazează pe doctrina legionară și a lui Corneliu Zelea Codreanu și se revendică ideologic de la mișcările politice de extremă-dreaptă din perioada interbelică. Sub același nume există și o organizație naționalistă din Republica Moldova. Partidul are o ideologie naționalistă-creștin-ortodoxă, anti romi, avort, comunism, globalizare, căsătorii între persoane de același sex, Uniunea Europeană, NATO, diversitatea rasială și
Noua Dreaptă () [Corola-website/Science/302855_a_304184]
-
a Imperiului Otoman, Siria și Libanul revenind Franței, Palestina și Irakul revenind Angliei. Unele orașe disputate au fost declarate libere și trecute sub autoritatea Societății Națiunilor, ca Orașul Liber Danzig disputat de Germania și Polonia, și Orașul Fiume și împrejurimile, revendicat de Italia și de Iugoslavia. 20 000 km de noi granițe au fost trasate, vechile unități economice au fost desființate, noi sisteme monetare au fost create , iar integrarea economică, juridică a noilor regiuni a pus dificultăți statelor est-europene, ca Iugoslavia
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
manifestat Criză sudetă. Datorită mobilizării armatei cehoslovace și mesajelor ferme primite din partea Angliei și Franței, criză nu a putut fi rezolvată. Hitler s-a folosit de minoritatea germană din Cehoslovacia (3 milioane de etnici germani, majoritari în regiunea sudetă). Fuhrerul revendică oficial regiunea sudetă. Deși au avut loc două întâlniri dintre Chamberlain și Hitler la Berchtesgaden și Godesberg în septembrie 1938, criză nu a fost rezolvată. Puterile germane primeau constant amenințări de la Berlin ce voalau cu izbucnirea unui nou conflict global
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
manechine de cavaleri cu platoșe de oțel. Clădirea a suferit un puternic incendiu în 1916 și a rămas în paragină multă vreme. Astăzi, pe locul ei se află Liceul Silvic «dr. Nicolae Rucăreanu» din Brașov. În prezent, aceste terenuri sunt revendicate de către Biserica Evanghelică din oraș. Potrivit inscripției aflate pe construcție, "„Apaductul Municipiului Brașov a fost executat în anii 1891 - 1892 după planurile și sub conducerea Inginerului-Șef al orașului, Christian Kertsch”", cel care va construi și vila cu același nume
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
1818, Moscova - d. 13 martie 1881, Sankt Petersburg), fiul lui Nicolae I al Rusiei, a fost Țarul (Împăratul) Rusiei de la 2 martie 1855 și până la asasinarea sa în 1881. De asemenea, a fost și Mare Duce al Finlandei și a revendicat titlul de rege al Poloniei. Născut în 1818, Alexandru a fost fiul cel mare al Țarului Nicolae I al Rusiei și al Charlottei a Prusiei, fiica lui Frederick William al III-lea al Prusiei și a Louisei de Mecklenburg-Strelitz. Până
Alexandru al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/303293_a_304622]